SUBIECT: Cuvantul "iarta-ma" intre orgoliu si bun simt

De cate ori nu am fost in postura de a face greseli fata de cineva? De cate ori nu am jignit, am acuzat sau am subestimat o anumita persoana?

De cele mai multe ori a gresi fata de cineva este mult mai simplu decat a medita asupra unei probleme sau a unei fapte in ceea ce priveste o persoana anume... uneori greselile noastre se revarsa asupra celor din jurul nostru provocand dezamagiri si suferinte.

Fie ca gresim cu intentie sau fara... greseala este comisa. Cat de importanta este iertarea in acest caz? Cat de usor ne putem cere scuze fata de persoana careia i-am gresit?

In mod normal, o persoana, daca are o oarecare doza de moralitate si bun simt in ea, isi cere scuze fara nici un fel de retinere... dar ce ne facem cand suntem prea orgoliosi, cand ego-ul nostru nu ne "permite" de a ne cere iertare fata de persoana careia i-am gresit... cand ne credem prea superiori fata de altii, prea mandri, avand impresia ca noi detinem adevarul absolut?

Nu este oare mai corect de a judeca lucrurile "la rece" inainte de a face pe cineva sa sufere din cauza unor gesturi necugetate pe care le facem cu acea persoana?

Intreb:

• 1. Credeti ca a-ti cere scuze fata de cineva careia i-ati gresit este un lucru imposibil? Vi se pare umilitor?
• 2. V-ati cerut scuze persoanei iubite, parintilor, prietenilor sau altor persoane carora le-ati gresit?
• 3. Cum interpretati gestul de a-ti cere scuze fata de cineva?

De regula alti mi-au gresit ...cand am gresit mi-am cerut scuze fara sa ma simt umilit [dimpotriva m-am simtit eliberat de sentimentul de vinovat].A gresi e omeneste ....depinde de mentalitatea individuala,educatie,greseala comisa si modul in care iti ceri scuze.

E o problema grea.
Ce inseamna ca ceva este gresit? Cum se poate aprecia , in mod obiectiv un comportament, o actiune gresita a cuiva fata de altcineva?

Greseala este o fapta ori o atitudine involuntara care produce efecte nedorite.

Nu exista etalon. De obicei, totul tine de dorinta de comunicare.

Domnul ISUS a spus ..IARTA-I DOAMNE CA NU STIU CE FAC CAND SUFEREA PE CRUCE.

Nu uitati ca dupa 3 saptamani de coma l-am vazut pe domnul ISUS si am deschis ochii ....Ma ataca multi si nu cred ...vai de sufletul lor.

Petru a scris: De mult am avut in minte ideea aceasta cu etalonul dupa care ne orientam si tocmai din aceasta perspectiva am trecut iertarea in locul respectiv... bineinteles ca pentru cine nu are in vedere existenta lui Dumnezeu, cred ca poate sa se agate de propria lui/ei constiinta si poate sa judece prin prisma lui "ce tie nu-ti place, altuia nu-i face"... eu cred ca astfel orice om poate sa aiba un etalon atunci cand abordeaza aceasta tema a iertarii!
P.S. Sper din tot sufletul sa nu se creada ca am ceva cu cineva... am pus toate variantele pe care le am in minte... Multa sanatate si... Doamne-ajuta!