Bine ai venit,
Vizitator
|
O tânără de 18 ani din Timiş şi-a salvat fraţii mai mici dintr-un incendiu
O tânără de 18 ani din Timiş şi-a salvat fraţii mai mici dintr-un incendiu, chiar cu riscul de a suferi mai multe arsuri. Chiar dacă toţi copiii au scăpat nevătămaţi din foc, familia a rămas fără acoperiş deasupra capului cu câteva zile înaintea Paştelui. Nota mea: Nu pot sa nu ma gandesc la Cel ce si-a dat viata ca sa ne scape din focul vesnic! Multa sanatate si... Doamne-ajuta! |
|
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Un craiovean a inventat lacătul românesc antiefracţie
Ioan Boarnă, în vârstă de 64 de ani, din Craiova, a inventat lacătul compact fixat pe ansamblul toc-uşă, destinat împiedicării hoţilor care vor să pătrundă într-o locuinţă. Olteanul a fost premiat pentru descoperirea lui la sfîrşitul lunii trecute cu medalia de argint la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. Lacătul compact premiat la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva are 700 de grame, iar datorită modului în care este realizat, hoţii nu pot pătrunde în casă. „Are două urechi care se fixează pe toc şi nu pot fi tăiate decât cu flexul. Din punctul meu de vedere prezintă şi foarte multe avantaje, protejează tija lacătului şi este făcut în aşa fel încât să nu plouă în el, iar acest lucru îi prelungeşte durata de viaţă. Am lucrat trei ani la acest proiect şi sunt bucuros că munca mea a fost răsplătită la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, acolo unde am primit medalia de argint pentru descoperirea făcută. Este adevărat că este foarte greu să reuşeşti la noi în ţară să introduci acest produs pe piaţă în serii mari, dar niciodată să nu zici niciodată. Nu mă grăbesc şi aştept oferte din partea firmelor interesate care vor să producă lacătul compact destinat împiedicării hoţilor“, a spus Ioan Boarnă. „AM VÂNDUT 15 BUCĂŢI“ Inventatorul lacătului compact destinat împiedicării hoţilor a declarat că s-a gândit să demareze un astfel de proiect în momentul în care magazinul de feronerie pe care l-a avut până anul trecut i-a fost spart. „M-am gândit atunci câteva zile ce să fac pentru a-i ţine la distanţă pe aceşti indivizi. Am început să pun pe hârtie proiectul, iar la final, după câteva luni bune, mi-am dat seama că încuietoarea de 700 de grame nu poate fi spartă. Am vrut să văd dacă oamenii sunt interesaţi de acest lacăt şi pot spune că am vândut 15 bucăţi. Pentru început, am cerut 70 de lei pe bucată. M-am oprit aici pentru că mi-am dat seama că nu am suficienţi bani să demarez eu singur pe cont propriu o astfel de afacere. Pot să spun că nu am rămas nici măcar cu un leu, are foarte multe piese care se montează pe lacăt şi care costă destul de mult“, a mai spus craioveanul. PLĂTEŞTE IMPOZIT PENTRU CERTIFICATUL DE BREVET Ioan Boarnă susţine că fiecare inventator din România trebuie să achite în fiecare au o sumă pentru certificatul de brevet. „Eu dau 500 de lei impozit pentru dreptul de proprietate. Nu este o sumă mare, dar uneori noi, inventatorii, rămânem cu certificatul în sertar, spune Boarnă, care mai are două brevete de inventator, unul obţinut în anul 2007, iar altul în 2010. „Eu cred că este mult mai bine să cumperi un produs care prezintă garanţie, decât unul pe care în doi, trei ani trebuie să îl înlocuieşti, spune olteanul premiat la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, asigurând că „lacătul compact destinat împiedicării hoţilor poate avea o durată de viaţă şi de 20 de ani“. BOARNĂ CAUTĂ INVESTITORI Bărbatul a declarat că se gândeşte serios să acceseze şi fonduri europene pentru a-şi vedea visul împlinit, iar lacătul antihoţi să fie montat pe uşile cât mai multor români.„Acum, că am primit medalia de argint la Geneva, ştiu sigur că pot depune un proiect pentru a primi banii la comunitatea europeană. Am fost contactat de cineva şi de la Fondul de Investiţii care mi-a propus să demarăm împreună o mică afacere. Eu nu vreau să bat la uşa nimănui, ştiu că invenţia mea este valoroasă şi aştept oferte. Nu vreau să vând titlul de proprietate pentru nimic. Decât să îl vând pe degeaba, mai bine îl ţin în sertar. Este dovada muncii mele de zeci de ani. O să încerc să promovez lacătul şi pe internet, vreau să văd cu exactitate ce spun oamenii. Cu siguranţă, cei care au avut probleme cu hoţii mă vor contacta“, a mai precizat Ioan Boarnă. ; CUM FUNCŢIONEAZĂ Pentru folosirea lacătului compact, după închiderea uşilor, se scoate tija lacătului, se poziţionează încuietoarea pe cele două urechi, se introduce tija lacătului până se blochează şi se acţionează mecanismul, iar astfel se realizează o consolidare mecanică care nu permită accesul unor persoane străine într-o locuinţă. Multa sanatate si... Doamne-ajuta! |
|
Tot ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel...Matei 7:12
Doamne...ajuta-ma ca azi, sa fiu mai aproape de Tine decat ieri si maine (daca mai e o zi pentru mine) mai aproape decat azi! AMIN!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78
|
Românul Ionuţ Budişteanu, în vârstă de 19 ani, din Râmnicu Vâlcea, a câştigat marele premiu, în valoare de 75.000 de dolari, la concursul INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (Intel ISEF), ce a avut loc la Phoenix, în SUA, potrivit unui comunicat al organizatorilor, informează Mediafax.
Budişteanu şi-a adjudecat locul I în concurs pentru crearea unui model viabil de maşină low-cost fără şofer. Elevul în clasa a XII-a a spus că subiectul cercetării sale este legat de o problemă globală importantă. În 2004, accidentele rutiere au cauzat 2,5 milioane de decese în întreaga lume, pentru 87 la sută dintre coliziuni fiind responsabile erori de conducere. Modelul creat de Budişteanu, folosind inteligenţa artificială, poate detecta neregularităţile drumului şi poziţia maşinii în timp real şi nu ar costa decât 4.000 de dolari, dacă ar fi pe piaţă. Budişteanu, care nu se află la prima participare în acest concurs prestigios, a primit premiul cel mare Gordon E. Moore în valoare de 75.000 de dolari, numit astfel în memoria cofondatorului Intel. Românul s-a clasat pe locul I şi la categoria sa de participare, Inginerie (I-SWEEEP). Ministrul Educaţiei Remus Pricopie l-a felicitat pe Budişteanu pentru cele două distincţii obţinute, pe pagina sa de Facebook. "Îl felicit pentru munca depusă şi pentru acest premiu, care reprezintă o mare realizare. Îl merită cu prisosinţă. De asemenea, îi mulţumesc lui Ionuţ, precum şi tuturor românilor care performează peste tot în lume, pentru promovarea extraordinară pe care o fac României", scrie ministrul pe reţeaua de socializare. În liceu, Ionuţ Budişteanu s-a remarcat an de an prin participarea şi premiile obţinute la competiţii interne şi internaţionale de profil. |
|
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Romanul George Calin premiat pentru excelenta in cercetare, in SUA
Un cercetator roman din cel mai mare centru medical al Statelor Unite ale Americii este premiat pentru excelenta in cercetare, fiindu-i recunoscute meritele in terapia experimentala. Doctorul George Calin, profesor in departamentul de terapie experimentala la Universitatea din Texas MD Anderson Cancer Center din Houston, este cel caruia i se va conferi premiul Julie si Ben Rogers pe anul 2013, care se acorda pentru excelenta in cercetare, se arata pe site-ul MD Anderson Cancer Center. Premiul in valoare de 10.000 de dolari ii va fi acordat pe 27 septembrie si recunoaste meritele angajatilor institutiei care demonstreaza in mod consecvent excelenta in munca lor si devotament in misiunea MD Anderson de a lupta impotriva cancerului. George Calin lucreaza in cadrul MD Anderson din anul 2007, cu scopul de a-si transpune descoperirile stiintifice in aplicatii clinice. Romanul conduce un laborator in cadrul institutului, profilat pe terapie experimentala, in care au lucrat sau lucreaza si romani si in care se exploreaza noi optiuni terapeutice pentru pacientii bolnavi de cancer. Totodata, aici se studiaza rolul micrARN-urilor in declansarea, progresia si metastazele cancerului. Cercetatorul roman a spus ca premiul este o mare onoare pentru el: "Ma simt mai obligat decat oricand sa cotinui sa descopar si sa pastrez in miscare stiinta in laboratorul meu, catre teritoriile neexplorate ale genomului uman". "Colaborarea este cheia pentru a face descoperiri de succes. Intr-o asemenea institutie precum MD Anderson, care este plina de cercetatori remarcabili, colaborarea vine in mod natural si imbunatateste semnificativ calitatea cercetarii mele", a mai afirmat profesorul. Nascut, crescut si educat in Romania, in regimul comunist, George Calin are acum libertatea de a lucra dupa placul inimii. "Stiu cum este sa conduci o cercetare intr-o societate totalitara inchisa, asa incat realizez cat de binecuvantat sunt si cu atat mai mult pretuiesc oportunitatile de colaborare remarcabile de aici", a precizat cercetatorul, potrivit sursei citate. Totodata acesta crede cu tarie in importanta mentorilor. Laboratorul sau este deschis tinerilor oameni de stiinta si cercetatori din toata lumea, care sunt interesati de munca sa. A instruit pana in prezent mai mult de 20 de cercetatori - studenti, doctoranzi sau medici. "Am avut norocul sa invat de la trei mentori - doctorul Dragos Stefanescu, Massimo Negrini si Carlo Croce - care mi-au profilat felul de a gandi, asa incat inteleg semnificatia calitatii de a fi mentor. Laboratorul meu este plin de studenti straluciti si muncitori, care cred in puterea stiintei hazardate si inteleg ca descoperirile majore vin din a gandi cu ani inaintea actualei stari de cunoastere stiintifica", a ma afirmat Calin. Premiul pe care l-a castigat a fost instituit in anul 1987, de un fost membru al Consiliului de Vizitatori al MD Anderson Cancer Center, Regina Rogers, in onoarea parintilor sai, Julie si Ben Rogers, dar si in semn de apreciere pentru tratamentul pe care sora si mama sa l-au primit la institutie. University of Texas MD Anderson Cancer Center este o institutie academica, dar si un centru de cercetare si tratament al cancerului, fiind localizat in Texas Medical Center din Houston, cel mai mare centru medical din lume. In 10 din ultimii 12 ani, inclusiv in anul 2013, MD Anderson s-a situat pe primul loc in topul celor mai bune spitale din lume pentru tratarea cancerului, potrivit US News&World Report. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan, pokuletz78
|
Rachetele de la Cape Kennedy şi aripile "Delta" au fost inventate la Sibiu încă din 1555!
Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că "istoria oficială" a "reuşit" să-l neglijeze... Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid ("model Cape Kennedy") a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori. Autorul reusitei a fost Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550- 1570). Această informaţie şi următoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, în 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista invenţiilor menţionate în manuscris conţine: rachetă cu două etaje de ardere (1529); rachetă cu trei etaje (1529), baterie de rachetă (1529), căsuţă zburătoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555)... "Căsuţa zburătoare", propulsată în aer de rachetă, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spaţiale folosită de cosmonauţi începând cu anii 50!... În lucrare erau menţionate şi pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia. Asa ca ... mandria-ti umfla iarasi pieptul de roman! O seara faina! |
|
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Ilie Năstase, REACŢIE DURĂ după plângerea UDMR la FIFA
Ilie Nastase s-a declarat extrem de deranjat de demersul facut de filiala UDMR Covasna, care a reclamat Romania la FIFA dupa meciul cu Ungaria, scor 3-0. UDMR Covasna a sesizat FIFA privind atitudini antimaghiare pe Arena Nationala, la partida dintre Romania si Ungaria, incheiata cu victoria "tricolorilor", 3-0, precizand ca romanii au scandat: "Afara, afara, cu ungurii din tara!". Ilie Nastase s-a declarat iritat la maximum de acest demers al UDMR. "Am ajuns sa fim reclamati dupa ce suporterii lor, veniti de la Budapesta, au devastat centrul Bucurestiului, dupa ce romanii au fost facut tigani, iar tricourile purtate de acesti indivizi prezentau harta Ungariei mari sau harta Romaniei fara Transilvania. Pe astea nu le vad domnii de la UDMR? Sau ca la intonarea imnului de stat al Romaniei au stat cu fundul la romani! Nu le e rusine? De ce sa suportam aceste provocari la noi in tara? Cat despre demersul facut de aceasta filiala a UDMR, eu cred ca acest partid ar trebui sa fie desfiintat ca nume. Le dau eu o idee! Sa-si schimbe denumirea in partidul paraciosilor! Nu suporta faptul ca am fost mai buni ca ei pe terenul de fotbal. Ii vom invinge la fotbal ori de cate ori ii vom intalni", a izbucnit Ilie Nastase. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: ciresaru, pokuletz78
|
Rapsodul maramureşean declarat monument UNESCO
Badea Piţiş este unul dintre cei zece români declaraţi anul trecut „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii. Rapsodul doineşte de când se ştie şi a fost maestrul cunoscutului solist de muzică populară Grigore Leşe. Nicolae Piţiş are 82 de ani, dar încă bate ţara în lung şi în lat pentru a face auzite doinele maramureşene. Stilul arhaic interpretat de ciobanul din Ţara Lăpuşului poartă numele de „horea din grumaz“ şi este tot mai rar întâlnit în ţară. Pe badea Piţiş l-am cunoscut la un festival în Bistriţa-Năsăud, voiciunea sa şi poveştile sale presărate cu glume înveselind întreaga atmos¬feră. A fost însoţit de Casandra, singura ucenică din cei 50 pe care i-a avut de-a lungul timpului şi pe care a reuşit să o înveţe tainele horitului cu noduri. Spune că ai nevoie de talent pentru horitul din grumaz şi că nu oricine poate să interpreteze acest stil muzical. TEZAUR UMAN VIU Ciobanul s-a născut în Lăpuşul Românesc, o localitate din Maramureş, la doar 25 de kilometri de Baia Mare. Întrebat ce este de meserie, Badea Piţiş spune că s-a ocupat cu de toate, de la făcut geamuri şi vopsit case la oierit şi, mai ales, cântat. Mândru de reuşita sa artistică, mai spune că nu a făcut multă şcoală, însă acest lucru nu l-a încurcat foarte mult în viaţă. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: ciresaru, pokuletz78
|
UN OM CINSTIT!
Un amator pasionat de arheologie din Craiova a descoperit cu ajutorul unui detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg format din peste 1.400 de monede de argint medievale din secolul XVI. Tezaurul era ingropat in pamant, la o adancime de 50 de cm, iar majoritatea monedelor descoperite sunt turcesti si ar putea fi "o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul", a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un amator pasionat de arheologie. Tezaurul monetar a fost predat "Muzeului Olteniei" din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica. In cursul zilei de 5 ianuarie, Dumitru Banta, un pasionat de arheologia de amator din Craiova a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg, constand dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec.XVI. "Dintre acestea, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI", a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un pasionat de arheologia de amator si administrator al unei comunitati online de pasionati de detectia de metale si arheologie de amator. Tezaurul monetar a fost descoperit la adancimea de aproximativ 50 cm intr-o pasune din judetul Dolj, aflata aproape de granita cu judetul Olt. "Localitatea s-a stabilit ca va ramane nedeclarata, pentru a preintimpina un aflux de doritori de imbogatire , de care nu ducem lipsa. Nu s-au gasit urme de ceramica , astfel este cert faptul ca aceste monede nu au fost ascunse intr-un vas ceramic ci mai degraba intr-un sac de piele sau textil ce s-a descompus in timp", a mai declarat amatorul de arheologie. "Zona a fost destul de animata in perioada sec.XVI , tezaurul fiind contemporan cu perioada in care Mihai Viteazul a fost ban al Craiovei, domn al Tarii Romanesti si domnitor sub un singur sceptru al celor 3 tari romane. Explicatia (neoficiala inca, neexistand un punct de vedere al arheologilor) ar fi campaniile de jaf armat organizate de catre lotrii de care zona Olteniei nu ducea lipsa in acea perioada, piesele tezaurului fiind deposedate de la turcii in retragere sau ucisi pe campul de lupta care la randul lor le-au obtinut prin jaf de la localnici sau, avand in vedere piesele monetare europene foarte diverse ca provenienta, de la mercenarii ostilor crestine", a mai povestit pasionatul de arheologie. Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire. Astfel, "pe 8 ianuarie tezaurul monetar a fost luat in evidenta Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj , fiind predat "Muzeului Olteniei" din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica", a mai explicat Iuliu-Cristinel Pop. Despre comunitatea online pe care o administreaza, Iuliu-Cristinel Pop spune ca "suntem o mana de oameni pasionati de ceea ce facem si ne-am propus sa incurajam respectarea legislatiei in domeniul metal detectingului si predarea artefactelor in conditiile legii, catre institutiile abilitate", amintind de o alta descoperire impresionanta pe care a facut-o in urma cu doi ani: un inel sigilar roman din aur de 24 K cu calcedoniu in greutate de 28,33 grame, avand reprezentat o scena mitologica a luptei dintre Hercule si Anteu. Detalii aici. "Gestul lui Dumitru Banta, o persoana foarte cinstita, face cinste tuturor, bucurandu-ne cu totii ca aceste piese nu vor parasi ilegal Romania cum s-a intamplat de atatea ori si ca vor putea fi vazute intr-un muzeu de la noi... Prin tot ce facem si incurajam, dorim sa ne delimitam de braconajul arheologic, fenomen inca prezent si sa dam cat ne este permis si cat cunostintele si descoperirile noastre din teren ajuta, o mana de ajutor arheologilor", mai spune amatorul de arheologie si detectie de metale. Cinste lui ... pentru a sa cinste! O seara faina! |
|
Who knows what the tide can bring?!
Ultima editare: by pokuletz78.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Că am fost - mai mereu - exportatori de creiere, se ştie. Drept urmare, ar trebui să îi promovăm pe aceşti oameni capabili. Printre ei, tinerele speranţe sunt mereu evidenţiate. La fel este şi lotul national de informatica al Romaniei, care a cucerit patru medalii - una de aur si trei de argint - la a XXI-a editie a Olimpiadei Balcanice de Informatica, desfasurata la Sarajevo, in Bosnia-Hertegovina, in perioada 7 - 13 septembrie, informeaza Ministerul Educatiei Nationale.
Laureat si la editia precedenta cu aur, Rares Darius Buhai, elev in clasa a X-a la Colegiul National "Liviu Rebreanu" din Bistrita si-a adjudecat si in acest an aceeasi medalie pretioasa. Radu Stefan Voroneanu, elev in clasa a XII-a la Colegiul National "I. L. Caragiale" din Ploiesti, medaliat cu aur, in 2012, a obtinut o medalie de argint. Celelalte doua medalii de argint au fost obtinute de Silviu-Emil Popescu (clasa a XII-a/Colegiul National "Grigore Moisil" din Bucuresti), respectiv Mihai Popa (clasa a XII-a/Colegiul National "Fratii Buzesti" din Craiova). La concursul de la Sarajevo au participat 53 de concurenti din 12 tari. FELICITĂRI ACESTOR ROMÂNI! O zi faină! |
|
Who knows what the tide can bring?!
Ultima editare: by pokuletz78.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Cum a obtinut un roman un loc de munca in Marea Britanie
Un român care venise la un interviu de angajare, în Marea Britanie, a dejucat furtul unui telefon mobil din firmă, fapt pentru care patronii acesteia, impresionaţi de curajul şi moralitatea lui, i-au oferit un loc de muncă. Florian Beţivu, în vârstă de 33 de ani, aştepta sa intre la un interviu la o firmă când a văzut un bărbat ce părea suspect, care a sustras un iPhone şi a plecat. Tâmplarul l-a urmărit şi, după un schimb de replici, hoţul a returnat telefonul, după care a fugit din nou, relatează Daily Express, în ediţia electronică. Românul a returnat telefonul patronilor firmei Una Design, Michele Pemberton şi Dustin Wise, din Cheltenham şi, pentru actele sale, a fost răsplătit cu un loc de muncă. Integral pe incomemagazine.ro |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78
|
Un elev român, admis şi curtat de 11 universităţi de prestigiu din SUA
Membru al lotului naţional de fizică pentru a treia oară consecutiv, sătmăreanul Kis Alex Mihai a fost ofertat de 11 universităţi de prestigiu din Statele Unite ale Americii, ca urmare a rezultatelor remarcabile obţinute la Olimpiada Naţională de Fizică, relatează portalsm.ro. Kis Alex Mihai este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” din Capitală, iar printre performanţele sale se numără medalia de argint, respectiv premiul special pentru cea mai bună lucrare practică, obţinute la Olimpiada Internaţională de Fizică din Rusia. După ce va susţine examenul de bacalaureat în vară, Alex vrea să îşi continuie studiile la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii, una dintre cele 11 facultăţi de prestigiu de peste Ocean unde a fost admis. “Am luat premii în toţi ani în care am participat la olimpiada naţională de fizică şi m-am calificat în lotul naţional pentru a treia oară consecutiv. Am luat medalia de argint şi premiul special pentru cea mai bună lucrare practică, la Olimpiada Internaţională de Fizică din Rusia. În clasa a VIII-a am luat premiul I şi am primit o ofertă de la un liceu din Bucureşti şi am considerat că ar fi un pas important în cariera mea. Am fost admis la 11 facultăţi din SUA şi probabil voi alege să merg la Stanford”, a mărturisit Kis Alex Mihai pentru sursa citată. Felicitări! O zi faină! |
|
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: daniel
|
Sergiu Celibidache: Povestea unuia dintre cei mai mari dirijori ai lumii
Un roman care a avut lumea la picioare. Despre care tot mapamondul are numai cuvinte de lauda. Sergiu Celibidache a avut 2 mari pasiuni. Muzica si dragostea pentru iubita sa, Ioana. Sergiu Celibidache, nascut in 28 iunie 1912, in orasul Roman din judetul Neamt, a fost dirijor si compozitor, membru de onoare al Academiei Romane. Sergiu Celibidache si-a inceput cariera de dirijor la 33 de ani, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Berlin, atunci cand l-a inlocuit pe Wilhelm Furtwangler, in anii care au urmat dupa cel de-al doilea razboi mondial. In 1979, a devenit dirijorul principal al orchestrei pe care a transformat-o intr-unul dintre cele mai bune ansambluri din lume si de care i-a ramas legat numele: Orchestra Filarmonicii din Munchen. A dirijat sute de concerte, iar stilul sau unic l-a facut sa fie considerat unul dintre cei mai apreciati dirijori din toate timpurile. Timp de 40 de ani a refuzat inregistrari de la concertele sale, pentru ca spre finalul carierei sa permita unele inregistrari video ale simfoniilor bruckneriene. Foarte putine concerte s-au pastrat pe discuri, dintr-un motiv foarte simplu: maestrul ura inregistrarile, socotind discurile doar niste "clatite cantatoare". "Pe disc se pastreaza orice, numai esentialul nu. Un disc nu face decat sa strice", sustinea Sergiu Celibidache. Printre alte compozitii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii si al unui Concert pentru pian si orchestra, ramase in cea mai mare parte inedite. Sergiu Celibidache a murit la varsta de 84 de ani, in 14 august 1996, in orasul Neuville-sur-Essonne din Franta. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78
|
Angela Gheorghiu (n. 7 septembrie 1965, Adjud, județul Vrancea) este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume. Angela Gheorghiu este solistă a Wiener Staatsoper. Numele de fată este Burlacu. Sora ei, decedată foarte tânără, se numea Elena Dan (n. Burlacu). Angela a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. S-a recăsătorit cu tenorul Roberto Alagna, însă relația a luat o turnură nu tocmai plăcută, astfel că cei doi au decis să divorțeze în 2013. În prezent, se pare că ar fi implicată într-o relație cu contratenorul Cezar Ouatu, participant al României la Eurovision 2013 în Malmo, Suedia.
Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din Boema de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în Boema. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata Traviata, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, au fost anulate programele de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca. În 1999 a participat la concertul “Michael Jackson și Prietenii” în Munchen. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia in prezenta Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005). A participat la spectacolul care a marcat jubileul reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel. Printre cele mai importante apariții în ultimii zece ani se numără La Rondine și Pagliacci de la Royal Opera House, Romeo et Juliette la Choregies d’Orange și la Festivalul de la Salzburg, Faust la Metropolitan Opera New York, Royal Opera house și Opera din Monte Carlo, Simon Boccanegra la Royal Opera House. A susținut deasemenea recitaluri la Salzburg în cadrul Festivalului, la Viena (Miskverein) și concerte la Amsterdam (Jubileul de Argint al Reginei Beatrix), New York (concertul de Anul nou în compania Orchestrei Filarmonice New York), Philadelphia, Los Angeles, Vancouver și Toronto (aprilie 2011), Seul, Shanghai, Valladolid (mai 2011) precum și un concert de gala la O2 Arena din Londra împreună cu Placido Domingo (iunie 2011). În anul 2001 interpretează Floria Tosca alături de soțul ei, tenorul francez Roberto Alagna, în rolul Cavaradossi în filmul-operă Tosca de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția. In 2003 interpretează rolul protagonistei în filmul "Romeo și Julietta" lansat pe DVD de Arthaus Musik. Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi. În anul 2002 participă cu spectacolul "Proms at the Palace" la celebrarea Jubileului de Aur al Reginei Elisabeta a II-a. Cu compania Metropolitan Opera a cântat deja în peste 70 de reprezentații. În iulie 2011 a cântat rolul principal în Tosca pe scena londoneză, într-o distribuție de excepție, sub bagheta lui Antonio Pappano. În septembrie 2011 a revenit la Londra pentru reluarea producției de Faust, spectacol transmis în direct în cinematografele din întreaga lume. Sezonul de transmisii în cinema 2011/2012 al Royal Opera House a debutat cu trei producții având-o pe Angela Gheorghiu în rolul principal: Faust, în direct, (septembrie 2011), Adriana Lecouvreur (octombrie 2011) și Tosca (noiembrie 2011). Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Balsoi din Moscova, la invitația președintelui rus Dmitri Medvedev (spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea și online). La finele anului 2011 apare "Homage to Maria Callas", este o colecție de arii din opere italiene și franceze, programul fiind inspirat de cariera și înregistrările Mariei Callas. Repertoriul care include arii din La Boheme, Faust, I Pagliacci, Il Pirata, Samson et Delilah, La Wally, Carmen, Andrea Chenier, Le Cid, Medea, Adriana Lecouvreur și La Traviata demonstrează înclinația Angelei Gheorghiu pentru rolurile pentru soprana lirică, spinto și pentru mezzo soprana, roluri față de care este puternic legată emoțional. "Habanera" este un duet peste timp al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas (folosindu-se o înregistrare a Mariei Callas din 1963). Pe 16 februarie 2012 Angela Gheorghiu a deschis Balul Operei Vieneze, cantand „Habanera” (Carmen) si „I Could Have Danced All Night” (My Fair Lady). A fost acompaniata de Orchestra Operei din Viena dirijata de Georges Pretre. Angela Gheorghiu a primit: “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” și “Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franța și România. În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României. În octombrie 2012 Angela Gheorghiu a primit decorația regală "Nihil Sine Deo" [4] din partea Majestății Sale Regelui Mihai I pentru promovarea valorilor românești peste hotare. Discurile sale au fost premiate în nenumărate rânduri cu premii ca: Premiul Grammy, Dyapason D'or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Cecillia, Deutsche Schallplattenkritik, Musica e dischi, USA Critics Award, „Premio Zenatello” sau „Echo Klassik”. Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010. https://www.trilulilu.ro/video-muzica/angela-gheorghiu-romani-care-fac-cinste-tarii O zi faină! |
|
Who knows what the tide can bring?!
Ultima editare: by pokuletz78.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Pe Sergiu Celibidache eu mi-l amintesc avand in minte momentul in care dirija Rapsodia Romana a lui George Enescu . L-am vazut la televizor.
Avea un stil foarte expresiv de a dirija. Avea o mimica a fetei, expresia ei era fenomenala. Da, sunt multi romani care au facut cinste Romaniei. Si acum avem multi romani celebri. ![]() |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78
|
Daniel Iordache: Doctorul in inginerie si calculatoare, care face cercetare la VITO
Daniel Iordache a absolvit Facultatea de Inginerie Electrica la Universitatea Politehnica din Bucuresti, in 2006, devenind ulterior asistent programator la Centrul de Inginerie Electrica Asistata de Calculator din Bucuresti. "Asa am aflat despre bursele Marie Curie, oferite de catre Comisia Europeana, si m-am hotarat sa aplic. Am devenit bursier Marie Curie in februarie 2008, incepandu-mi studiile de doctorat la Instituto Superior Tecnico (IST), Universitatea Tehnica din Lisabona, Portugalia. Acolo am studiat timp de un an si jumatate, dupa care am mers la Universitatea din Extremadura (UEX), Caceres, Spania, pentru aproximativ doi ani. (...) Am obtinut titlul de doctor in inginerie electrica si calculatoare dupa sustinerea publica a tezei de doctorat, in decembrie 2011, la Lisabona. In februarie 2012, am venit in Belgia pentru un contract post-doctoral de doi ani la VITO - Institutul Flamand pentru Cercetare Tehnologica (Flemish Institute for Technological Research) ", face romanul o scurta prezentare a parcusului sau academic. Ca student, puncteaza el, nu i s-a intamplat sa se simta "strain" vreodata, desi in Spania, mai ales, romanii nu au o imagine prea buna: "Acolo am si actionat contra acestei imagini. Impreuna cu trei prietene romance, am infiintat o asociatie culturala romaneasca, prin care cred ca am reusit sa atenuam multe stereotipuri despre romani, macar in cazul celor care ni s-au alaturat in actiunile asociatiei (proiectii de filme romanesti, seri literare, sarbatorirea zilei nationale a Romaniei, printre altele) ". Activitatea de la centrul VITO Ca si in perioada studiilor de doctorat, mentioneaza cercetatorul roman, se ocupa cu demixarea hiperspectrala: "Imaginile hiperspectrale sunt cuburi de date care stocheaza valori corespunzand cantitatii de radiatie reflectate de o scena naturala. Imaginile pot fi achizitionate de catre senzori hiperspectrali atasati satelitilor sau purtati de un avion, dar si intr-un laborator. Fiecare pixel din imagine are un spectru atasat, definit de valorile masurate de catre senzor pentru sute sau mii de lungimi de unda ale radiatiei incidente. Folosind acest spectru, noi incercam sa gasim materialele din interiorul pixelului, dat fiind ca acesti pixeli sunt relativ mari, astfel incat mai multe materiale pot exista in interiorul lor - pana in prezent, am lucrat cu imagini din cele mai diverse, acoperind zone cu resurse minerale, zone cu vegetatie si scene urbane. Exista multe aplicatii ale demixarii hiperspectrale, incluzand monitorizarea vegetatiei terestre, detectarea in timp real a declansarii dezastrelor naturale (incendii, tornade, inundatii), evaluarea efectelor poluarii asupra mediului, depistarea medicamentelor false, aplicatii militare, monitorizarea aglomerarilor urbane, aplicatii medicale, printre altele", explica Daniel Iordache. Sistemul de invatamant romanesc, inertial si greoi In ceea ce priveste sistemul de invatamant romanesc, Daniel Iordache il catalogheaza drept unul "inertial, inca greoi". "Intr-un fel, tinand cont de contextul istoric (trecerea brusca dintr-un sistem centralizat, organizat si structurat in timp, 'caldut', intr-un sistem capitalist 'salbatic', dinamic), este normal sa se intample asa, dar am impresia ca adaptarea se produce prea lent. Inca exista cursuri care nu s-au modificat de multi ani, profesori care nu accepta decat figuri desenate pe hartie milimetrica, nu pe calculator (mi s-a intamplat la Politehnica), sali de laborator subfinantate. Interactiunea dintre studenti si profesori este uneori deficitara. Spre bucuria mea, am intalnit la facultate si altfel de profesori, pentru care am tot respectul si de la care am avut ce invata. Cand cei mai multi vor fi la fel ca ei, si sistemul se va schimba. Reforma trebuie sa inceapa de la nivel individual, nu trebuie asteptata de nicaieri. Altfel, s-ar putea sa nu mai vina", subliniaza romanul. Cercetarea din Romania vs. cercetarea din afara O diferenta majora intre cercetarea din Romania si cea din afara, puncteaza doctorul roman, este importanta acordata cercetarii in promovarea pe scara ierarhica. " (...) Se pune mare pret pe calitatea publicatiilor, nu pe numarul lor. Toate universitatile au centre de cercetare atasate. Este incurajata, inclusiv prin eforturi financiare ale autoritatilor locale, crearea de centre de cercetare noi de catre profesori. Toate acestea isi desfasoara activitatea in cadrul universitatilor, iar studentii lucreaza inca din timpul studiilor de masterat in proiecte de cercetare. Acest lucru le da posibilitatea in primul rand sa se familiarizeze cu cercetarea, si mie, personal, nu mi se pare putin. Pot decide ulterior in cunostinta de cauza daca sunt atrasi sa continue studiile la doctorat sau prefera sa caute un job in industrie. Profesorii, la randul lor, avandu-i in laborator pentru o perioada, pot sa isi dea seama care sunt cei mai valorosi (sau constiinciosi) si sa le ofere oportunitati de colaborare. (...) Din pacate, in Romania, unele progrese facute in trecut au fost recent anulate sau suspendate. Ma refer, de exemplu, la criteriile de performanta necesare pentru obtinerea finantarii unor proiecte (care oricum erau minimale - refuz sa cred ca cei care au manifestat impotriva lor sunt cercetatori), la evaluarea proiectelor nationale de cercetare de catre experti straini si la oprirea finantarii unor contracte aflate deja in derulare. Rezistenta pe care o mare parte din mediul academic a manifestat-o fata de impunerea unor criterii calitative minime arata, de fapt, ca in mediul universitar romanesc nu se pune mare pret pe cercetare. Acest lucru nu afecteaza doar reputatia cercetarii romanesti, dar si posibilitatile ei de crestere - fara articole publicate in reviste de prestigiu nu poti cere finantare prin programe europene, altii o obtin si cresc in continuare, noi ramanem pe loc si distanta se mareste. Este un cerc care se poate rupe doar prin ridicarea treptata a standardelor de calitate", puncteaza cercetatorul romanul. Plagiatorul, exclus in mod normal din cercurile academice Daniel Iordanche este si referent pentru mai mult de zece reviste internationale de specialitate. "Mi s-a intamplat foarte rar sa gasesc lucrari plagiate, dar au fost cazuri. Inclusiv articolele mele au fost plagiate, ghinionul autorilor fiind ca lucrarile lor au ajuns in mainile mele pentru evaluare. Totusi, e o practica foarte restransa. Plagiatul este inacceptabil in orice situatie, iar multe reviste folosesc software specializat pentru a-l depista. Plagiatul nu mai poate fi ascuns in prezent, iar plagiatorul este in mod normal exclus din cercurile academice si stiintifice, daca nu are suficient bun-simt incat sa plece singur", ne-a spus romanul. In ceea ce priveste sfaturi pentru elevii/studentii din Romania care se gandesc sa isi continue studiile in strainatate, Daniel Iordache spune ca "studiul in strainatate este o experienta extraordinara, atat din punctul de vedere al progresului academic, cat si din cel al dezvoltarii in planul personal". "I-as sfatui pe cei care vor sa studieze in strainatate sa tinteasca sus, in primul rand. Sa aleaga institutii cat mai renumite si subiecte cat mai grele. Sa analizeze bine cat de mult li se potriveste directia de studiu si locul in care vor merge. Sa fie increzatori, sa nu se lase descurajati si sa isi faca treaba cat mai bine. Sa exploateze la maximum orice sansa de a invata, si aici ma refer si la planul personal. Sa exploreze. Sa investeasca in ei insisi. Sa nu uite ca sunt romani", a incheiat cercetatorul. Intoarcerea in tara? Daniel Iordache planuieste sa ramana activ in cercetare: "Iau in considerare sa continuu la VITO, pentru ca este o companie care imbina excelent cercetarea si industria, dar asta depinde si de posturile disponibile la momentul incheierii contractului actual. Planul de a ma intoarce in tara exista si a existat dintotdeauna, dar inca nu stiu cand se va intampla". |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78
|