Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Romani care fac cinste tarii!

Rasp: Romani care fac cinste tarii #34536

Adrian Lobontiu, pionier in chirurgia fara incizii:
"Bineinteles ca m-as intoarce in Romania!"


Probabil mai cunoscuti in strainatate decat in propria tara, unii romani au reusit sa se faca respectati prin talentul lor si sa fie exemple pentru multe generatii din toata lumea. Este si cazul medicului francez de origine romana Adrian Lobontiu, pionier al chirurgiei fara incizii.
Director pentru Europa al EndoGastric Solutions, singurul chirurg din Franta acceptat ca membru plin la American College of Surgeons, dr. Adrian Lobontiu isi datoreaza notorietatea folosirii, pentru prima data in lume, a tehnologiilor chirurgiei robotice si ale chirurgiei telesatelitare.
In anul 2006, a operat in premiera un pacient care suferea de boala de reflux gastroesofagian, folosind tehnicile chirurgiei endoluminale - o chirurgie fara incizii, fara pierderi de sange si fara cicatrice. Pentru toata daruirea lui fata de medicina, doctorul de origine romana a fost desemnat de catre Centrul Biografic din Cambridge - Anglia, drept cel mai bun medic specialist al anului 2006 (International Health Professional of the Year 2006).
In 2008, Adrian Lobontiu a realizat la Spitalul Clinic din Barcelona, pe 29 ianuarie, in colaborare cu Antonio Lacy, unul dintre cei mai apreciati chirurgi din Spania, prima operatie gastrointestinala fara incizie din aceasta tara.

1_2013-11-02.jpg

Medic chirurg la Spitalul Henri Mondor din Paris, romanul a dezvaluit, pentru Ziare.com, cum se castiga respectul in comunitatea academica internationala, de ce a plecat din Romania, dar si relatia pe care o are cu tara natala.
Interviu
-Domnule doctor, numele dvs. se leaga de premiere medicale importante, atat pe plan national, cat si international. Puteti detalia putin, pentru cititorii Ziare.com, specialitatile in care ati facut pionierat in medicina?
-O evolutie importanta in medicina este chirurgia robotica care a revolutionat chirurgia minim invaziva. Imprumutand tehnologia de la NASA, am reusit sa interpunem computerul intre mainile chirurgului si pacient. Operam acum la distanta, nu mai atingem in mod "direct" pacientul. Computerul analizeaza fiecare gest pe care-l efectuez, imi elimina tremorul involuntar, imi amplifica gestul chirurgical, facandu-l mai sigur, mai exact, mai performant. Computerul poate recunoaste unele zone anatomice mai periculoase, reducand riscul unei hemoragii sau complicatii importante. Imi transmite semnale si avertizari sonore, vizuale si practice imi spune: nu diseca in aceasta regiune a ficatului, exista riscul sa produci o leziune a arterei hepatice cu riscuri de hemoragie importanta si necroza. Este extraordinar sa ai un computer care sa te ajute in a lua decizii importante pentru viata pacientului. Chirurgia robotica face posibila efectuarea unor interventii chirurgicale complexe prin taieturi sau incizii foarte mici, reducand astfel durerea post-operatorie, reducand riscul de infectie sau hemoragie, reducand totodata cicatricile incizionale. Chirurgia pe cai naturale pe care o practic acum reprezinta un alt pas important in medicina. Instrumentele chirurgicale, impreuna cu camera video sunt introduse acum pe gura. Printr-un procedeu inovant, efectuam acum interventii chirurgicale foarte complexe, fara nicio urma de sange, fara cicatrici, fara durere, fara infectii. Totul se introduce pe cale orala, nu mai este nevoie sa efectuam taieturi la nivelul abdomenului.
-Ati plecat din tara in urma cu 20 de ani. Ce v-a determinat sa emigrati?
-Dorinta de a practica medicina si chirurgia performanta a fost motorul principal. Echipele mixte, formate din cercetatori, chirurgi, ingineri, informaticieni, investitori au constituit un challenge foarte placut. Pacientii care se intorc sanatosi in familiile lor, alaturi de copii, de parinti, de cei dragi este o rasplata pe care rar o intalnesti in alte profesii.
-Cum a fost experienta emigratiei? Cum ati fost primit de francezi si cum a marcat Franta evolutia dvs. profesionala?
-Nimic nu este usor. La inceputul anilor '90 era mai greu. Acum este mult mai usor. Prin munca asidua si constanta, rezultatele vin de la sine. Trebuie sa ai doar rabdare si sa perseverezi. In medicina, in mod deosebit, trebuie investita multa munca. In Franta ma simt ca acasa. Sunt roman in Franta si francez in America. Romania m-a educat, insa Franta mi-a adus experienta.
-In mai multe randuri ati laudat scoala romaneasca de medicina. Cum se vede, insa, sistemul medical romanesc din afara?
-Nu stiu daca se vorbeste despre un sistem medical romanesc. Sunt cateva realizari si descoperiri care intr-adevar isi au originea in Romania, dar sunt mai putin cunoscute pe plan international. In schimb, medicii din Romania sunt foarte bine vazuti. Performanti, capabili, pozitivi, eficienti. Toti! Dar absolut toti pe care i-am intalnit peste tot unde am lucrat; fie in Franta, in Anglia sau in Statele Unite.
-Mii de medici au parasit tara in ultimii ani. Ce masuri credeti ca ar trebui luate ca medicii sa ramana in tara?
-Sistemul de sanatate din Romania ar trebui reformat radical. Medicii ar trebui sa fie platiti dupa performanta, dupa rezultate, dupa criterii obiective. Ar trebui responsabilizati mult mai mult. Numai asa ar fi motivati. Nu numai tehnologia ar trebui modernizata, dar si sistemul. Spitalele, managerii, administratiile ar trebui valorizate si rasplatite dupa performanta efectuata. Riscul de toleranta ar trebui redus la zero. Nu se mai poate tolera greseala, incompetenta, superficialitatea. Nu in medicina! Desi acest lucru ar trebui sa fie valabil pentru toate profesiile, nu doar pentru medici!
-Facand o comparatie intre sistemele medicale cu care ati intrat in contact, care considerati ca este cel mai eficient?
-Ar fi mult de discutat aici, intrucat am avut oportunitatea sa lucrez in foarte multe tari. Fiecare sistem, fiecare tara are avantajele si dezavantajele sale. Vad mult mai clar acum ceea ce ar trebui implementat in Romania. Ceea ce ar trebui luat din Franta, sau din SUA, sau Anglia etc...
-Ce deosebiri exista intre medicii din Romania si cei din Franta? Dar intre pacienti?
-Pacientii astazi sunt foarte informati. Este o discutie de informatie, de prezentare a optiunilor de tratament, de prezentare a evidentei clinice publicate, a rezultatelor etc.. Pacientii sunt aceeasi, fie ei americani, francezi sau romani. Au aceeasi durere, aceeasi suferinta, aceeasi dorinta de a trai si de a avea o calitate a vietii cat mai buna alaturi de cei dragi si iubiti. Medicii sunt stimulati de aceeasi dorinta de a face bine, de a reda zambetul si fericirea. Un sentiment de nedescris! In SUA, insa, pericolul de a fi dat in judecata si de a plati scump greseala te face sa fii mult mai precaut cu pacientii, pentru ca oricand poti sa dai socoteala si sa fii tras la raspundere. Nu e de gluma. Si asa si trebuie sa fie. Uneori acest lucru insa este exagerat. Se cade in cealalta extrema.
-Intrati in contact cu medici de prestigiu din intreaga lumea. Spre ce performante tinde medicina in viitor?
-Eficienta, costuri reduse, trauma minima, satisfactie marita a pacientului. Accesibilitate la medicina pentru toti locuitorii acestei planete. Reducerea suferintei si a bolii. Comunicare, telemedicina, robotizare si eficienta marita. Ar fi multe de adaugat.
-Dvs. la ce proiect lucrati in prezent, ce tinte v-ati mai propus sa atingeti?
-Inlocuirea medicamentelor care nu fac decat sa mascheze simptomele si nu trateaza eficient cauza. Eliminarea unor erori medicale. Responsabilizarea medicilor si a personalului administrativ.
-V-ati mai intoarce in Romania?
-Bineinteles ca m-as intoarce. Cred ca prin cunostintele si experienta pe care le-am dobandit, prin tot ceea ce ma motiveaza in prezent as putea sa contribui la ameliorarea sanatatii romanilor dragi, care au nevoie de o sanatate mult mai buna decat cea pe care o au in prezent. Romania are cu ce se mandri in afara granitelor. Nu sunteti curiosi sa aflati cum au reusit conationalii nostri sa razbeasca departe de casa in diverse domenii? Ziare.com va prezinta in serial povesti de succes ale romanilor de peste hotare.

O seară faină!
  • pokuletz78
  • Avatarul lui pokuletz78
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Optimism rebel
  • Posts: 722
  • Thank you received: 346
  • Karma: 4
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Romani care fac cinste tarii #34703

SIMONA HALEP

Cea mai în formă sportivă a momentului din România, Simona Halep, provine dintr-o familie de aromâni. La fel ca toţi românii şi Gică Hagi apreciază performanţele Simonei Halep, jucătoare pe care o cataloghează ca fiind "o stea în devenire".
"După ce a câştigat cel dintâi turneu al ei, am fost primul care a felicitat-o. E dintr-o familie de aromâni, ca şi mine; am vorbit cu părinţii ei și i-am felicitat pentru că au o fată care face cinste României."

Simona646x404.jpg

Mai mult decât atât, "Regele" a făcut o analiză atentă a jocului Simonei, dovedind că se pricepe foarte bine şi la tenis, nu doar la fotbal. "Cred că în România s-a născut din nou o mare sportivă, o stea în devenire. Aceasta e concluzia mea după un an incredibil pe care l-a avut această fată. Are talent, dar are şi mai multă ambiţie. Îmi face impresia unei jucătoare complete. Stă bine în teren, e bună în ambele jumătăţi de teren, şi în dreapta, şi în stânga. Îmi place că e clară în idei, îşi fixează de multe ori adversarul şi nu-l lasă până nu închide punctul", a comentat Hagi pentru gsp.ro. Fostul mare fotbalist a vorbit şi despre viitorul Simonei, oferindu-i acesteia câteva sfaturi pentru a deveni o jucătoare de top în cel mai scurt timp. "Am urmărit-o destul de atent în ultimul an şi jumătate. Fac o previziune. Va ajunge în top 5, nu doar în top 10, o să vedeţi dacă Hagi nu se pricepe şi la tenis. Trebuie să rămână modestă, dar, în acelaşi timp, să nu-şi piardă nici un moment motivaţia. Să caute tot timpul noi ţinte, alte obiective, să rămână motivată şi focusată pentru a atinge noi performanţe. Sunt de acord cu Ilie Năstase, care a spus că acum trebuie să îşi dorească să câştige un turneu de Grand Şlem", a mai precizat Hagi.
Bravo ei!
Felicitări și mult succes în continuare!
O seară faină!
  • pokuletz78
  • Avatarul lui pokuletz78
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Optimism rebel
  • Posts: 722
  • Thank you received: 346
  • Karma: 4
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: daniel

Rasp: Romani care fac cinste tarii #34734

Andrei Ilie: Cel mai tanar cercetator roman, doctorand in neurostiinte la Oxford

Romania are o multime de tineri remarcabili. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ii cunoastem. Este si cazul lui Andrei Ilie, un absolvent al University of Oxford (Marea Britanie), care in prezent preda la prestigioasa institutie.



Andrei Ilie se descrie drept "un tanar cercetator, oarecum la inceput de drum catre o cariera academica independenta dupa terminarea unui program de 4 ani (master + doctorat) in domeniul neurostiintelor la Oxford, unde am studiat activitatea creierului in epilepsie".

Parcursul academic

In tara, tanarul a studiat medicina la UMF Carol Davila Bucuresti (2002-2008), unde, spune el, a avut sansa de a intra in contact cu activitatea de cercetare inca din primul an de facultate, cand a fost selectat sa faca parte din grupul de neurostiinte condus de Prof. Leon Zagrean la catedra de Fiziologie.

"Aici am invatat ce inseamna cercetarea adevarata la nivel international, lucrand sub indrumarea Dr. Mihai Moldovan de la Universitatea din Copenhaga. In sase ani am reusit sa publicam 5 articole in reviste internationale. Aceste rezultate mi-au dat posibilitatea de a fi competitiv in a aplica pentru o bursa de studii de doctorat dupa terminarea facultatii", precizeaza Andrei Ilie.

De ce Oxford? "Am ales in primul rand Marea Britanie, unde am aplicat pentru mai multe programe de doctorat cu o structura aparte de 4 ani. Spre deosebire de programele 'traditionale' de 3 ani, programele de 4 ani ofera o pregatire integrativa si posibilitatea de a explora mai multe domenii printr-o serie de cursuri si rotatii in diferite laboratoare pe parcursul primului an. Ulterior iti alegi laboratorul si tema de cercetare pentru urmatorii 3 ani de doctorat. In urma interviurilor am ales programul de la Oxford unde primul an este un master propriu-zis, urmat de doctorat", spune tanarul roman.

S-a adaptat imediat la viata din Anglia pentru ca, marturiseste el, ii place stilul de viata al britanicilor.

"Oxfordul este un loc international cu studenti si profesori din toata lumea. Un lucru aparte il reprezinta organizarea in sistemul de colegii. Fiecare student la Oxford este simultan membru al universitatii si membru al unui colegiu. Colegiile ofera cazare, masa, cadrul social si sistemul de tutoriale pentru studenti, in timp ce universitatea este implicata in organizarea programului de studiu prin cursuri, examene la care participa toti studentii. Ca membru al unui colegiu, intri zilnic in contact cu studenti din toate domeniile. Acest lucru iti ofera o deschidere deosebita atat la nivel intelectual cat si social si cred ca reprezinta cel mai important avantaj al Oxfordului in comparatie cu alte universitati", completeaza Andrei.

La Oxford studiaza in jur de 80 de romani, multi dintre ei cu burse de studiu. "In domeniul neurostiintelor, la programul de 4 ani pe care eu l-am absolvit de curand si unde competitia este in jur de 200 de aplicatii pentru 5 locuri, momentan sunt acceptati alti doi romani, Alexandra Constantinescu (anul 2) si Alexandru Calin (anul 1), ambii fosti studenti la medicina la Bucuresti si fosti membri ai grupului de cercetare in neurostiinte din care am facut si eu parte", ne-a mai declarat Andrei Ilie.

Cel mai tanar cercetator roman

La doar 22 de ani, a fost declarat "Cel mai tanar cercetator roman", iar la scurt timp - "Studentul Anului in Europa". Cum l-au ajutat profesional aceste experiente?



"Aceste premii m-au bucurat foarte mult si m-au facut sa simt ca activitatea mea este importanta, recunoscuta si apreciata. M-au incurajat sa privesc cu mai mult optimism spre viitor si spre mentinerea legaturii cu Romania. In plus ele mi-au dat posibilitatea de a transmite din experienta mea altor studenti prin intermediul mass media, cum este si cazul acestui interviu", subliniaza tanarul.

Romania vs. Marea Britanie - diferenta de mentalitate academica

Acum, ca Andrei Ilie preda la prestigioasa institutie, l-am intrebat care e diferenta de metalitate academica fata de Romania.

"Cred ca diferenta fundamentala este legata de scopul si finalitatea in sine a studiilor academice. Cu alte cuvinte, de ce mergem la facultate? In Romania scopul pare a fi ca studentii sa acumuleze un bagaj de cunostinte care sunt fie transmise direct de profesori prin cursuri, fie provin in general din carti. In acest mod de studiu se pierd analiza critica, sinteza si gandirea independenta in interpretarea acestor cunostinte.

Studentii ajung sa 'invete' anumite lucruri, insa nu stiu exact de unde provin aceste cunostinte si idei si prin urmare le este greu sa le analizele critic si independent, sa inteleaga care sunt punctele lor slabe si forte. La Oxford se pune foarte mare accent pe gandirea critica, pe interpretarea si formarea proprilor idei.

De exemplu in mod frecvent studentii au de pregatit o anumita tema despre care citesc singuri si despre care scriu un eseu. Acest eseu este ulterior discutat impreuna cu colegii si cu profesorul. Astfel studentii invata sa analizeze datele, sa le interpreteze si sa traga singuri concluziile. Fara indoiala in acest proces pe langa stimularea gandirii independente sunt dobandite si foarte multe cunostinte", explica Andrei Ilie.

Ce sanse are un cercetator in Romania?

Si in Romania, spune el, sunt grupuri de cercetare foarte bune si care ar trebui stimulate si incurajate.

"Oxfordul mi-a dat insa si o alta deschidere, am invatat foarte multe lucruri atat personal cat si profesional la care probabil nu as fi avut acces daca ramaneam in Romania. De exemplu, am avut placerea sa fiu presedintele University of Oxford Cortex Club, un grup studentesc preocupat de promovarea cercetarii in neurostiinte. Prin Cortex Club am avut ocazia sa invit la Oxford si sa organizez seminarii cu cercetatori de prim rang, care sunt lideri pe domeniile lor la nivel international.

Cred ca pentru certetarea din Romania interactiunea cu cercetatorii din afara poate fi foarte benefica si ar trebui incurajata. In domeniul neurostiintelor, as mentiona ca exemple de succes legatura laboratorului Prof. Leon Zagrean de la Bucuresti cu Dr. Mihai Moldovan de la Universitatea Copenhaga si colaborarea Dr. Raul Muresan de la Cluj cu Dr. Florin Albeanu de la Cold Spring Harbor, care a dus la formarea in 2012 la Cluj a unei scoli de vara in neurostiinte foarte cautata si apreciata la nivel mondial", subliniaza cercetatorul.

Relatia cu Romania

Andrei Ilie se considera patriot: isi iubeste tara si, desi este plecat de 5 ani, este interesat de ce se intampla acasa, incearca sa pastrez legatura cu Romania si sa contribuie "la dezvoltarea si schimbarea in bine a Romaniei".

"Sunt mandru ca sunt roman, acest lucru face parte din mostenirea mea ca persoana si nu am intampinat niciodata dificultati din aceasta cauza", subliniaza el.

In Marea Britanie, ii lipseste cel mai mult familia. Incearca sa vina in Romania cat de des poate si tine legatura cu laboratorul de neurostiinte de la Bucuresti, unde "ma opresc de fiecare data cand vin acasa pentru a discuta despre proiectele aflate in desfasurare acolo".

"Sper ca in viitorul apropiat sa putem realiza o colaborare si mai stransa in care sa avem proiecte comune Oxford-Bucuresti. In plus sunt in contact cu membrii Ligii Studentilor Romani din Strainatate care desfasoara o serie de proiecte deosebite pentru a stimula si facilita atat plecarea studentilor interesati la studii in strainatate cat si revenirea lor dupa finalizarea studiilor din afara in Romania", completeaza Andrei Ilie.

Momentan, mai are 2 ani ca Junior Research Fellow la University College Oxford. Aceasta pozitie este un pas intermediar catre formarea sa ca cercetator independent.

"Imi doresc ca in viitorul apropiat (3-4 ani) sa imi formez propriul grup de crecetare. Pastrez in continuare ideea de a reveni in Romania la un moment dat, insa nu stiu cand/daca acest lucru se va realiza. Momentan situatia din mediul universitar si cel al finantarii cercetarii nu stimuleaza intoarcerea cercetatorilor cu experienta din afara in Romania. Schimbarile din 2012-2013 legate de legea invatamantului si reducerea la jumatatea a finantarii unor proiecte de cercetare aflate deja in derulare m-au ingrijorat si m-au facut sa fiu mai putin optimist legat de revenirea In Romania.

In plus, observ o tendinta catre a impune si a directiona fondurile de cercetare catre o cercetare aplicata. Desi cercetarea aplicata poate parea atractiva in ideea ca va rezolva din nevoile societatii, ea nu se poate construi separat si fara o fundatie puternica si dezvoltata a cercetarii fundamentale. Cu alte cuvinte nu poti, aplica ceva ce nu intelegi si nici nu stii cum sa cercetezi", accentueaza cercetatorul roman.

In ceea ce priveste sfaturi pentru elevii/studentii din Romania care se gandesc sa isi continue studiile in strainatate, Andrei Ilie crede ca merita efortul de a studia in strainatate. "Acest lucru iti ofera multe avantaje atat pentru dezvoltarea ta ca persoana cat si profesional. Ii incurajez sa se intereseze de optiunile de studiu in afara, sa caute si sa aplice cu incredere la burse de studiu. De asemenea ii incurajez sa fie seriosi, sa depuna efort in pregatirea din Romania si sa se implice in activitati in afara programului traditional de studiu", incheie tanarul roman.
via
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78

Rasp: Romani care fac cinste tarii #34745

Sacrificiile unei fetiţe din Motru ajunsă campioana României la lupte

Evelina Pirniche din Motru este noua campioană a României la lupte libere, după competiţia desfăşurată la Drobeta Turnu-Severin unde au participat aproximativ 300 de copii din toate colţurile ţării. Elevă în clasa a VII-a, Evelina nu este numai o sportivă de excepţie, dar şi unul dintre copiii cu rezultate deosebite la învăţătură. Dacă pentru a se menţine printre premianţii clasei sale a trebuit să-şi sacrifice tot timpul liber, pentru a ajunge pe cea mai înaltă treaptă a podiumului a trebuit să facă sacrificii mult mai mari. Evelina a ţinut o cură drastică pentru a slăbi cinci kilograme în mai puţin de două săptămâni, condiţie esenţială ca să intre în competiţie cu alte concurente de aceeaşi vârstă.

Pandurullupte01.jpg

Evelina Pirniche din Motru a intrat cu dreptul în rândul sportivilor de renume ai ţării. În urma Campionatului Naţional Copii II la lupte libere, desfăşurat la Drobeta Turnu-Severin în perioada 19-20 octombrie, Evelina Pirniche a devenit campioană a României
„Eu sunt campioană naţională a României. Ştiu ce înseamnă să munceşti într-o sală de sport şi să ai satisfacţia câştigării acestui concurs, dar totul s-a încheiat în aceeaşi zi. Nu a venit nimeni să mă felicite sau să mă întrebe ceva.(...)”, acesta a fost mesajul pe care ni l-a transmis Evelina, în urma publicării unui articol referitor la performanţele a două fetiţe din Câlnic care tot la acelaşi concurs, dar la alte categorii de kilograme, au obţinut medalii de argint şi bronz. Mesajul a atras atenţia şi am luat legătura cu Evelina care ne-a detaliat sacrificiile pe care a fost nevoie să le facă pentru a putea ajunge campioana României la prima sa competiţie de nivel naţional!

PESTE 30 DE MEDALII CU NUMAI 4 ANI DE ANTRENAMENTE
În cei patru ani de antrenamente, Evelina a câştigat la concursurile locale aproximativ 40 de medalii de aur, argint şi bronz. Palmaresului este strălucitor, fetiţa a adăugat numai diplome de premiul I obţinute până acum la fiecare sfârşit de an şcolar, toate astea însă cu sacrificii prea mari pentru vârsta ei. „Demult nu mai am timp de joacă. După-amiaza sunt la şcoală, seara la antrenamente, iar dimineaţa învăţ. Sâmbăta am câte două antrenamente, după care îmi scriu temele, iar duminica învăţ pentru materiile la care am câte o oră pe săptămână”, a declarat Evelina Pirniche. Dacă până acum, Evelina s-a confruntat doar cu un program foarte încărcat, cu mai puţin de două săptămâni înaintea acestui campionat naţional a trebuit să facă o cură de slăbire pentru a pierde 5 kilograme ca să poată intra în competiţie cu concurentele de aceeaşi vârstă.
„Am participat la categoria 48 de kilograme. Pentru a intra în competiţie a trebuit să slăbesc 5 kilograme în mai puţin de două săptămâni. Am renunţat definitiv la dulciuri şi pâine, carne am mâncat doar pe grătar. În rest, nu aveam voie să mănânc decât iaurt degresat cu fulgi de ovăz. După masă mergeam la antrenamente câte două-trei ore pe zi. De multe ori a fost nevoie să fac efort fizic şi suplimentar pentru a reuşi să pierd greutatea prevăzută pentru acea zi.”, spune Evelina Pirniche.

SPRIJIN
Evelina Pirniche spune că familia a sprijinit-o şi a fost de acord cu hotărârea ei de a practica acest sport dur pentru fete. „Părinţii mei m-au sprijinit mereu, de fiecare dată m-au însoţit la competiţii. Acum a mers cu mine tatăl meu pentru că mama a fost la serviciu. Am văzut că el avea emoţii mult mai mari ca mine”, a declarat Evelina. Fata face parte din Clubul Minerul Motru şi a fost antrenată de Vasile Purdescu şi Laurenţiu Chircu. Acelaşi club au adus în Gorj două medalii. Pe lângă medalia de aur a Evelinei Pirniche, elevul Dorinel Tămâş a obţinut o medalie de bronz.
Felicitări!
O seară faină!
  • pokuletz78
  • Avatarul lui pokuletz78
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Optimism rebel
  • Posts: 722
  • Thank you received: 346
  • Karma: 4
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: daniel

Rasp: Romani care fac cinste tarii #34965

Alexandra Balahur, doctor european in inteligenta artificiala

Alexandra Balahur este doctor european in domeniul Procesarii Limbajului Natural, cu o intensa activitate stiintifica in cadrul European Commission Joint Research Centre.



De altfel, Alexandra este si castigatoarea Marelui Premiu oferit de LSRS in cadrul Editiei 2012 a Galei Studentilor Romani din Strainatate.

In Romania, a studiat la Colegiul National "Costache Negruzzi" din Iasi si a fost sefa de promotie. Apoi a studiat la Facultatea de Informatica de la Universitatea "A. I. Cuza" din Iasi, unde a avut bursa de merit si a terminat intre primii.

Studiile in afara tarii

Mai intai, tanara romanca a fost plecata cu o bursa Erasmus in anul 3 de facultate la Universitatea din Braunschweig, Germania: "Acolo am studiat Robotica si astfel am intrat in contact cu disciplina numita Inteligenta Artificiala".

"La intoarcerea in tara, mi-am dorit sa continui sa studiez in cadrul acestui domeniu si mi-am ales lucrarea de licenta in Procesarea Limbajului Natural (PLN), o subdisciplina a Inteligentei Artificiale, care se ocupa de crearea de programe de calculator pentru procesarea automata a textelor - pentru traducere automata, regasire de informatii, rezumare automata, detectare de emotii etc. Dupa terminarea facultatii, am aplicat pentru diferite burse de Master si Doctorat si in final am decis sa urmez cursurile de doctorat de la Universitatea din Alicante, care avea un grup de cercetare foarte competitiv in PLN.

In timpul doctoratului, am facut un stagiu de cercetare de 6 luni la European Commission Joint Reseach Centre si un alt stagiu de cercetare de 3 luni la Universitatea din Saarland. Deciziile de a studia la diferite institutii au depins intotdeauna de problemele de cercetare abordate de grupul din care urma sa fac parte si rezultatele obtinute in acel domeniu", a declarat Alexandra Balahur pentru Ziare.com.

Momentan, este cercetator post-doctoral la European Commission Joint Research Centre, in unul din institutele care este situat in Nordul Italiei, in apropiere de Milano.

"Mi-as dori sa traiesc ziua in care Romania va deveni o destinatie la fel de 'normala' ca si alte tari din Europa"

La universitati si la centrele de cercetare unde a si lucrat, a fost intotdeauna primita "foarte bine", marturiseste tanara.

"De obicei am fost in grupuri in care erau cercetatori din intreaga lume. La Joint Research Centre, de exemplu, sunt cercetatori din toate tarile din Europa, si nu te simti in niciun moment 'strain'. Suntem toti egali si suntem tratati toti la fel de bine. In viata de zi cu zi, pe de alta parte, intalnesti tot felul de oameni. Sunt unii care au despre romani impresia pe care o creaza stirile de la televizor (cred ca stiu toti la ce ma refer) sau cea data de cantaretii din metrou, cersetorii etc.

Am trait si situatii in care spunand ca sunt din Romania, oamenii m-au privit intai cu o anumita susceptibilitate. Dar in final cred ca toti au tras concluzia ca in Romania, ca peste tot, sunt oameni de toate categoriile, iar generalizarile nu pot decat sa actioneze in detrimentul relatiilor umane", a punctat cercetatoarea romanca.

Aceasta a declarat ca a uimit-o foarte mult sa afle "cat de putini stiu ca limba romana este o limba latina si cat de putini stiu cat de frumoasa este tara noastra si cat de mult s-a schimbat in ultimele decenii - in sensul de a deveni exact la fel ca tarile din vestul Europei".

"Mi-as dori sa traiesc ziua in care Romania va deveni o destinatie la fel de 'normala' de vacanta ca si alte tari din Europa. Pentru ca nu suntem cu nimic mai prejos decat acestea", completeaza Alexandra.

Cum vede un roman cu experienta internationala de studii sistemul de invatamant din tara noastra

"Eu sunt un produs 99% 'made in Romania': ). Glumesc, si nu glumesc. Majoritatea studiilor (cele de baza) le-am facut in Romania. 'Pe vremea mea' se facea scoala foarte bine. Eram stresati cu teme, lucrari de control, proiecte, teze, dar nu se plangea nimeni. Si cred ca, in mare parte, acestui fapt li se datoreaza cunostintele multidisciplinare si ambitia pe care o au tinerii romani de succes (din tara si din strainatate).

Singurul lucru pe care l-as schimba in sistemul de invatamant din Romania (cel putin asa cum mi-l amintesc eu) este legat de faptul ca am studiat foarte multe discipline la care s-a pus foarte mult accent pe partea teoretica, iar partea practica a fost aproape inexistenta. Mi-ar fi placut sa fie mai echilibrate, pentru ca 'facand' acumulezi mult mai multa experienta si uiti mult mai greu ceea ce ai invatat", este de parere Alexandra Balahur.

Ar recomanda unui student din Romania institutiile la care a studiat? "Absolut", spune tanara.

"La toate institutiile la care am studiat si la care am lucrat. In fiecare dintre locurile unde am fost, am invatat si am lucrat alaturi de oameni de exceptie din intreaga lume si am putut aplica ceea ce am invatat la probleme reale. Acest fapt este extrem de motivant.

Experientele din afara tarii iti deschid ochii si mintea si te fac sa iti dai seama ca nu exista un singur mod, unic, adevarat si corect in care sa vezi lucrurile. In unele tari se pune mai mult accent pe partea teoretica, in altele pe partea practica a lucrurilor, iar solutiile cele mai bune vin de cele mai multe ori din imbinarea diferitelor perspective asupra lucrurilor", completeaza cercetatoarea romanca.

In plus, aceasta crede ca o experienta de studiu sau de lucru in strainatate este absolut necesara in timpurile in care traim: "De oriunde ai fi si orice ai vrea sa faci in viata. A sta doar in cutiuta ta, facand supozitii despre ce e frumos sau nu afara este inutil. Poti doar sa inveti din experienta, vazand cum se fac lucrurile si in alta parte, cum se gandeste in alta parte. Iar apoi poti decide in cunostinta de cauza cum vrei tu sa procedezi sau ce e cel mai bine de facut din punctul tau de vedere".

Patriotismul si planurile de viitor

Alexandra nu stie daca romanii sunt patrioti: "e o intrebare generala si nu imi place foarte mult sa vorbesc in general. Ca peste tot, sunt oameni de toate felurile. In ceea ce ma priveste, cred ca sunt patriota. Intotdeauna spun cu mandrie de unde vin si incerc sa le povestesc celor pe care ii intalnesc despre cat de frumoasa e tara mea si cati oameni si cate lucruri frumoase are.

Cunosc si oameni care nu sunt atat de mandrii ca vin din Romania. Dar e o chestiune de caracter. Cateodata trebuie sa fii extrem de puternic atunci cand simti ca esti judecat pe nedrept pe baza pasaportului pe care il ai. Dar tocmai de aceea e important sa stii care e valoarea ta si ca nu trebuie sa lasi pe nimeni sa te judece dupa altceva decat cine esti ca persoana".

In ceea ce priveste planurile sale de viitor, Alexandra Balahur isi doreste sa ramana in domeniul cercetarii.

"Deocamdata mai am pana la terminarea contractului la JRC. Dupa aceea, voi aplica pentru o noua pozitie de cercetare in mediul academic sau intr-un institut specializat", incheie tanara.
via
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35084

Dan Nechita - Strategul militar de la Washington care i-a intalnit pe Obama si Bush

Dan Nechita a lucrat alaturi de specialisti la Brookings Institution, la Institutul de Securitate Globala din Washington, si la Institutul de Razboi si Pace "Arnold A. Saltzman", dar a facut si un stadiu de practica in jurnalism, la cunoscutul ABC News.



Ziare.com a stat de vorba cu tanarul clujean despre parcursul sau academic, despre diferentele dintre mediul universitar romanesc si cel american, despre experienta sa de strateg militar la Washington, dar si despre cum se vede situatia din tara noastra peste Ocean.

Parcursul academic

Dan Nechita si-a inceput studiile in SUA intr-un colegiu de stat, unde a fost nominalizat pentru o bursa de merit nationala, oferita de Fundatia Jack Kent Cooke, pe care a si castigat-o.

"Bursa Jack Kent Cooke este extrem de generoasa (30.000 dolari/an pentru facultate si 50.000 dolari pentru studii post-universitare) si una dintre cele mai competitive burse la nivel mondial. Cu aceasta bursa am fost admis la mai multe universitati de top din SUA; am ales Columbia University pentru ca este printre primele din lume in domeniul meu - relatii internationale.

Acolo, am avut ocazia sa imi scriu teza 'honors' cu doi giganti ai relatiilor internationale - Kenneth Waltz si Robert Jervis. Ei au fost cei care m-au ghidat, mai departe, catre studii doctorale la George Washington University", ne-a povestit Dan Nechita.

A pleca intr-o tara straina, spune el, nu este nici intr-un caz o evadare: "Cand am plecat din Romania am plecat cu greu, dintr-un loc drag unde am copilarit, am crescut si m-am format. Studiile in strainatate sunt o oportunitate de a studia la cel mai inalt nivel, in cele mai bune universitati din lume - oriunde s-ar afla ele - insa aceasta oportunitate nu trebuie sa duca la o rupere de Romania.

Studiul in strainatate este o oportunitate academica, si sunt extrem de mandru ca foarte multi romani ne reprezinta exceptional de bine in cele mai inalte cercuri academice din lume. Dar experienta acumulata in afara trebuie redirectionata catre Romania - fie prin reintoarcerea acasa, fie printr-o implicare activa de acolo de unde suntem. Nu se poate pune problema de 'evadare' atata vreme cat rezultatele din strainatate au la baza educatia (de multe ori parinteasca) si experienta din Romania".

Studiul in strainatate, subliniaza Dan Nechita, i-a oferit sansa de a studia intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, "cu profesori care testeaza azi marginile cunoasterii in domeniile de maine".

"Mi-a oferit, desigur, si oportunitati profesionale deosebite. Insa, mai mult decat atat, experienta internationala mi-a oferit, paradoxal, si o noua perspectiva asupra Romaniei si ce inseamna sa iti iubesti tara. Pe de o parte, am invatat democratie participativa direct de la sursa - pe treptele bibliotecii universitare de la Columbia si pe treptele Capitolului, in birouri de campanie electorala din Washington si in adaposturile pentru oamenii saraci din acelasi oras.

Am invatat sa apreciez democratia care inca se naste in Romania si sa inteleg, printr-o prisma comparativa, cat de multe se mai pot inca schimba pentru noi. Pe de alta parte, distanta si imersia intr-o cultura diferita m-au apropiat de Romania si m-au ajutat sa ii vad la adevarata valoare toate partile bune: cultura, istoria si traditia, oamenii calzi si primitori, bogatiile naturale cu adevarat deosebite, si mai ales rezervorul imens de talent si potential uman", adauga tanarul.

Mediul universitar - SUA vs. Romania

L-am intrebat pe clujeanul care este, in prezent, asistent profesor la "Universitatea George Washington", si care sunt diferentele dintre mediul universitar romanesc si cel american.

"Din pacate, sistemul educational romanesc este in momentul de fata extrem de deficitar - si din exterior asta se vede in modul cel mai dureros. In primul rand, plagiatul, in orice forma, este o plaga intelectuala a sistemului nostru educational. In afara ca este un furt care permite impostorilor sa isi asume titluri nemeritate, plagiatul este si o alternativa usoara care poate innabusi dezvoltarea academica si intelectuala a unor tineri cu adevarat talentati.

Practicat la scara larga - de pe bancile gimnaziului pana la cercurile universitare - plagiatul distruge nivelul de educatie al Romaniei pe termen lung. In Statele Unite, plagiatul in orice forma este pur si simplu o infractiune academica si este sanctionat ca atare.

Oarecum adiacent, sistemul american este si foarte flexibil; accentul este pe gandire critica, pe munca si rezultate proprii, si pe o specializare flexibila, in functie de preferintele studentului. Ca un mic exemplu, un student poate intra in universitate ca student de literatura clasica si, fara prea mare efort, poate absolvi cu o diploma in astrofizica sau biologie", puncteaza Dan Nechita.

Un strateg militar in capitala americana

Tanarul a lucrat la Institutul de Securitate Globala din Washington, la Brookings Institution si la Institutul de Razboi si Pace "Arnold A. Saltztman".

"Experienta de care sunt cel mai atasat este cea din cadrul Institutului de Razboi si Pace Arnold A. Saltzman, unde am lucrat timp de doi ani ca cercetator asistent. Pe langa intalnirile ocazionate de prestigiul institutului - vizite din partea unor personaje precum Henry Kissinger, Madeleine Albright sau Zbigniev Brzezinski - am avut ocazia sa lucrez pentru profesori cu renume international.

Timp de un an, am lucrat in principal ca asistent pentru profesorul Kenneth Waltz, unul dintre varfurile incontestabile ale relatiilor internationale si un om deosebit, de moda veche in cel mai bun sens - principiat, vertical, preocupat doar de cunoastere si de viata academica. El mi-a fost si mentor in aceasta perioada si a fost cel ce mi-a indrumat pasii catre studii post-universitare in domeniu.

Desigur, am invatat mult si in think tankuri - institutii care in SUA sunt respectate si contribuie activ la dezvoltarea de politici publice si externe. In cadrul Brookings Isntitution am organizat seminarii de pregatire pentru angajati ai guvernului american, si la World Security Institute, initiativa Global Zero, am facut parte din echipa de organizare a unui summit global pentru dezarmare nucleara la Paris care a reunit aproximativ 200 de fosti presedinti, generali, ambasadori, si ministri din intreaga lume.

Experienta in mediul de cercetare si de think tank din SUA m-au ajutat mult la infiintarea CAESAR - un think tank romanesc sub umbrela LSRS care creaza o punte de legatura intre expertiza romaneasca de peste hotare si cea de acasa", completeaza Dan Nechita.

Practica la ABC News

El a facut si un stagiu de practica in jurnalism, la postul de televiziune ABC News. Cum a fost aceasta experienta?

"ABC News a fost o experienta unica. Timp de 6 luni am facut parte din echipa de analiza politica a intregii televiziuni si am scris, zilnic, pentru 'The Note' - ziarul caracterizat ca 'the insider's insider's guide to Washington'. Aveam un program extrem de solicitant - eram in birou la 6:30 dimineata si de multe ori plecam doar seara tarziu -, insa avantajele erau pe masura.

Lucram intr-o echipa mica, de 5 oameni, sub conducerea directa a directorului politic ABC News si faceam munca unui reporter si analist politic veteran. Pentru un student, oportunitatea de a face parte din echipa 'The Note' era senzationala. Dupa ce petreceam dimineata scriind pentru un ziar citit aproape exclusiv de factorii de decizie din Washington - analisti politici, manageri de campanii electorale, lobbyisti si oficiali americani -, dupa-masa participam ca reporter la evenimentele potentialilor candidati prezidentiali si ale sustinatorilor lor pentru alegerile din 2008.

In 6 luni i-am intalnit in aceasta postura pe Barack Obama, Hillary Clinton, John McCain, John Edwards, Jeb Bush, Bill Clinton si George W. Bush - printre multi altii. La ABC News am invatat dimensiunea electorala a unei democratii mature si functionale - din interior", ne-a povestit Dan Nechita.

Cum se vede situatia din tara noastra peste Ocean?

In Statele Unite, spune tanarul clujean, Romania "are o imagine buna la nivelul cetateanului de rand si o imagine excelenta in mediile academice si profesionale".

"La nivel de factori de decizie si in mediul business, Romania este un aliat fidel dar relativ minor - si cu mici inconveniente care sunt destul de des subliniate de catre oficialii americani in interactiunile bliaterale. Derapajele din justitie, coruptia, insatabilitatea politica, si excesele de putere ale clasei politice din Romania au un efect negativ asupra perceptiei americane asupra Romaniei, si acest efect negativ se resimte in cooperarea pe dimeniunile economice, educationale, si culturale.



Pe post de exemplu, desi in plan militar Romania este unul dintre cei mai stabili aliati ai SUA din zona, cetatenii romani nu pot calatori in SUA fara viza prin programul Visa Waiver, cum o pot face, de exemplu, cetatenii Ungariei, Letoniei sau Estoniei. De peste Ocean imaginea este destul de clara: Romania este o tara cu potential inca nerealizat pe scena europeana si globala; pentru ca acest potential sa fie valorificat, Romania are nevoie de un agajament ferm - un pact cu ea insasi - pe drumul democratiei autentice", explica Dan Nechita.

Relatia cu Romania

In SUA, tanarului roman ii lipsesc familia si prietenii - si, in general, oamenii - insa pozitia pe care o are in cadrul LSRS si CAESAR il aduce des acasa.

"Incerc sa petrec cat mai mult timp in Romania si pentru baiatul meu, Vlad, care este extrem de atasat de bunici, familie, si de tot ce inseamna Romania. Dar o legatura principala cu Romania este desigur Liga. Romania are nevoie de aceasta resursa strategica care o reprezinta membrii LSRS - tinerii educati peste hotare.

Astfel, in aproape 5 ani de zile, am desfasurat prin Liga sute de proiecte in sprijinul acestor tineri, promovand atat o educatie de calitate la nivel inalt cat si reorientarea lor catre Romania. Am o relatie pe care eu o consider privilegiata cu Romania, contribuind, alaturi de colegii mei si in masura capacitatii mele, la dezvoltarea tarii pe baza valorilor meritocratice invatate peste hotare", marturiseste Dan Nechita.

De altfel, el a lucrat la un studiu interesant, legat de dorinta tinerilor romani cu studii in straintate de a se intoarce in Romania. Care a fost concluzia acestuia?

"Ca Secretar General al Ligii Studentilor Romani din Strainatate am deseori ocazia sa ajung sa cunosc indeaproape nevoile si aspiratiile celor peste 8.000 de membri ai Ligii. Unul din multele mecanisme prin care ajungem sa ne cunoastem membrii este si un sondaj despre reintoarcerea acasa. Ultimul sondaj, desfasurat in 2012, a avut 1.061 de respondenti; rezultatele sondajului au dus la crearea strategiei LSRS de atragere a tinerilor catre Romania (SMART Diaspora) si la doua editii de succes ale proiectului 'Hai Acasa'.

Rezultatele sunt suprinzatoare prin faptul ca aproape 60% din respondenti ar putea fi atrasi sa revina in Romania (28% cu certitudine, si 31% indecisi) in cazul in care conditiile ar fi favorabile - si, tot suprinzator, factorul financiar nu este principalul motiv care ii tine peste granite. Peste 60% din cei sondati ar reveni acasa pentru salarii cuprinse intre 600 si 1.000 de euro - expectative inalte, dar nici intr-un caz deconectate de expectativele salariale din Romania pentru acelasi nivel de educatie.

Principalele dorinte ale tinerilor din afara sunt ca recrutarile sa fie transparente si meritocratice, ca promovarile sa fie bazate pe rezultate si competenta si ca locul de munca sa le ofere oportunitati de dezvoltare profesionala si personala. Pe scurt, Romania poate sa isi atraga acasa talentele fara costuri exorbitante, dar cu angajamentul ferm ca acesti tineri vor fi valorificati la adevaratul lor potential", ne-a explicat Dan Nechita.

In ceea ce priveste planurile sale de viitor, tanarul e hotarat sa revina acasa.

"Desigur; sunt hotarat sa revin in Romania. In masura capacitatilor mele, imi doresc sa continui sa contribui la dezvoltarea tarii, din orice pozitie. Experienta acumulata in strainatate este - atat pentru mine, cat si pentru mii de alti tineri care studiaza in afara - experienta romaneasca, care poate fi valorificata in Romania si in folosul Romaniei. In prezent, pun bazele unei mici companii de consultanta economica pe relatia Romania-SUA - o oportunitate de a fi mai aproape de casa - si, pe viitor, planuiesc sa revin acasa permanent", incheie Dan Nechita.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35108

Tratamentul viitorului. Patru tineri romani sunt pe cale sa revolutioneze medicina moderna


click pe poza pentru video

In timp ce pacientii se joaca, programul inregistreaza toate datele de care medicii au nevoie ca sa prescrie tratamente personalizate in functie de problemele fiecaruia.

Inventia lor a fost laudata de presedintele Microsoft in Statele Unite, iar acum spitalele din Marea Britanie au inceput sa o testeze produsul. Investitorii britanici spun ca ideea romanilor poate valora milioane de lire sterline.

La 2 kilometri de centrul orasului Alba Iulia, intr-o dimineata friguroasa de noiembrie, cu pasi marunti, Darius, insotit de mama sa, intra in curtea singurului centru de recuperare kinetoterapeutica pentru copiii cu afectiuni neuromotorii din judet.

Mira nu este numele asistentei medicale, ci al unui soft de recuperare fizica pe care Darius si inca o mana de copii veniti din judetele din jur il testeaza.

Putini stiu ca jocul de care se bucura are sanse sa revolutioneze lumea medicala mondiala. Autorii lui sunt patru tineri romani proaspat absolventi de facultate. Ei au gandit un soft care face exercitiile salvatoare mult mai usoare si placute. Totul a pornit de la o experienta personala.

Cosmin Mihaiu, CEO Mira: "Atunci cand am avut 7 ani mi-am rupt mana si dupa ce am stat 6 saptamani cu ea in ghips mi-a luat inca 6 saptamani sa ma recuperez. Exercitiile erau foarte plictisitoare si chiar dureroase."

Realizarea lor e importanta, pentru ca in sfarsit este pe baza unor indicatori furnizati de soft, medicii, pot personaliza tratamentul pentru fiecare bolnav in parte. Inventia lor le-a adus un premiu important la NEW York …. Unde inclusiv presedintele Micorsoft Steve Balmar s-a aratat impresionat.

Steve Ballmer, presedinte Microsoft: "Excelent, sper sa nu am nevoie de el, dar daca am , o sa apelez la voi... Multumesc, este excelent, felicitari!"

2 ani mai tarziu programul lor este pe cale sa se transforme in afacere. Au infiintat o firma in Cluj si inca una la Londra. Inventatorii MIRA nu sunt insa nici doctori, nici oameni de stiinta ci 4 tineri informaticieni : Andrei, Alina si Andrei - care muncesc in Romania - si Cosmin care cauta solutii la Londra.

Cu ideea lor au convins o companiei britanica sa ii finanteze, iar finantatorii sunt convinsi ca stau acum pe o comoara.

Yashu Reddy, director Healthbox Europe: "Cred ca MIRA valoreaza milioane. Trebuie sa fie milioane, altfel nu am fi investit, pentru ca si noi vrem sa recuperam bani multi din investitie. Nu spun asta din politete. Eu nu spun lucruri gratuite."

Anul trecut au primit 50.000 de lire pentru 10% din actiuni. Asta inseamna ca inca de pe atunci compania lor valora jumatate de million de lire. Despre ei The Guardian a scris ca sunt una dintre cele mai promitatoare tinere companii din Marea Britanie. Au fost votati de doctorii si investitori britanci, care le-au dat si un premiu de inca 10.000 de lire. Bani care au fost reinvestiti tot in companii.

Acum, un renumit chirurg ortoped, considerat printe cei mai inovativi 50 medici din Marea Britanie, le priveste inventia cu admiratie.

Doctor Bibhas Roy, chirurrg Trafford Hospital: "Conceptul lor ma va inlocui pe mine, ca doctor, sau pe terapeut. Nu in totalitate, ci partial. Ne va complementa pe noi si va imbunatati tratamentele, deoarece pacientii sunt motivati prin joc sa exerseze mai mult."

Tocmai de aceea o companie din SUA le-a oferit cateva sute de mii de dolari pentru inventia lor. Au refuzat oferta, avand incredere ca, intr-o zi, din Romania va pleca spre toata lumea solutia de care au nevoie cei cu probleme locomotorii din intreaga lume.

Inovatia tinerilor romani, aparent e simpla: un senzor de miscare monitorizeaza pacientul in timp ce acesta se joaca si ii ofera doctorului informatii pretioase care permit conceperea unui tratament personalizat.

Cand s-au intors in Romania au cautat solutii cu kinetoterapeuti care sa imbunatateasca softul. Asa au ajuns sa-l cunoasca pe Sebastian Onac. Un profesor de informatica din Alba Iulia cu o poveste impresionanta. Fiica lui a fost diagnosticata cu paralizie cerebrala infatila inca de la nastere. Dupa ce a dus-o la tratament in Germania si Ucraina a decis sa copieze ce a vazut acolo si sa construiasca un centru de recuperare in Romania.

A cerut primariei un spatiu parasit, a cautat finantari si a pus pe picioare unul dintre cele mai moderne centre de recuperare din Romania. Orice parinte isi poate aduce copilul aici contra unei taxe din care sunt platiti angajatii si intretinerea. Sebastian nu castiga nimic din asta.

Inapoi in Regatul Unit. Intr-un birou cu scaune goale, Cosmin a ramas ultimul la lucru. S-a mutat la Londra anul trecut pentru a cauta investitori si spitale dispuse sa testeze inventia.

Cosmin: "Odata pe saptamana in ultima perioada e un mic castig, iese ceva, iese o sedinta cu cineva, iese o conversatie telefonica cu cineva. Este foarte clar ca avanseaza businessul nostru. Si acea sedinta, acele 10 minute sau jumatate de ora sau o ora, sunt atata de placute.."

Dupa 12 de ore munca, tanarul pleaca acasa, pentru ca a doua zi are o intalnire importanta.

Bybhas Roy: "Cand le descriu programul altora, sunt foarte impresionati. Daca vor continua, atunci pot transforma medicina moderna."

Pun pe picioare o afacere, fac bani din asta, dar mai presus de toate le dau o sansa la viata normala copiilor cu probleme. Au ajuns departe si totusi sunt la inceput.

Romania a exportat pana acum creierele tinerilor programatori. Ei au ales sa ramana aici si sa lucreze pentru o lume intreaga.

via
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35124

RADU BELIGAN

Radu Beligan, care va implini, sambata, 95 de ani, va primi titlul de cel mai longeviv actor inca in activitate pe scena de teatru din partea Cartii Recordurilor Guinness, duminica, la Teatrul National Bucuresti, potrivit unui comunicat citat de Mediafax.
Duminica, la Teatrul National Bucuresti, imediat dupa spectacolul "Egoistul", jucat si regizat de Radu Beligan, acesta va primi titlul de cel mai longeviv actor inca in activitate pe scena unui teatru. Spectacolul va incepe la ora 19.00.
Premiul ii va fi inmanat de prezentatorul TV Catalin Maruta, care, impreuna cu echipa emisiunii "La Maruta", a facut demersurile pentru ca numele actorului Radu Beligan sa fie inscris in Guinness World Records.
Radu Beligan va fi sarbatorit si in ziua in care implineste 95 de ani, pe 14 decembrie, la Teatrul Metropolis din Bucuresti, unde cel mai longeviv artist al scenei romanesti va juca in premiera "Lectia de violoncel", in regia lui Felix Alexa.

image-2013-12-6-16147436-41-radu-beligan-egoistul.jpg

Radu Beligan imparte de peste 70 de ani bucurii, emotii si sentimente tuturor celor care umplu cu entuziasm salile de spectacole.
Radu Beligan, nascut pe 14 decembrie 1918, are o bogata activitate in teatru, film, televiziune si radio. El a interpretat roluri celebre, in mari capodopere ale dramaturgiei romane si universale, piese semnate, printre altii, de Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Musatescu, Mihail Sebastian, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodata, el este cunoscut publicului roman in calitate de regizor al unor spectacole precum "Egoistul" de Jean Anouilh, "O scrisoare pierduta" de I. L. Caragiale, "Doctor fara voie" de J. B. P. Moliere, "Straini in noapte" de Eric Assous.
Radu Beligan a fost director al Teatrului de Comedie din Bucuresti, intre anii 1961 si 1969, si director al Teatrului National Bucuresti, intre 1969 si 1990. Totodata, a fost profesor la Institutul de Teatru si Film, intre 1950 si 1965, si a fost ales membru de onoare al Academiei Romane in 2004, in semn de recunoastere a activitatii sale in domeniul artei.
A fost decorat, printre altele, cu Ordinul "Serviciul Credincios" in grad de Mare Ofiter, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur si colan si Ordinul National al Legiunii de Onoare in grad de Ofiter, din partea Frantei. Este Doctor Honoris Causa al Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I. L. Caragiale" din Bucuresti.
O seară faină!
  • pokuletz78
  • Avatarul lui pokuletz78
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Optimism rebel
  • Posts: 722
  • Thank you received: 346
  • Karma: 4
Who knows what the tide can bring?!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35395

Doctoranda in Scotia si bursiera Google, din scaunul cu rotile

Aurora Constantin a fost profesoara de fizica mai bine de 20 de ani. A visat sa se indrepte spre mediul universitar, insa circumstantele au adus-o la catedra unui liceu din Olt.



Tot acolo, profesoara a locuit in caminul liceului unde preda. In urma cu cativa ani, Aurora Constatin a hotarat sa aplice pentru un program de master in Marea Britanie. De atunci, si-a finalizat masterul in informatica, a fost acceptata la doctorat in Scotia si a primit si o bursa Google, reusind sa treaca peste barierele fizice.

Aurora Constatin sufera de distrofie musculara progresiva de centura si e dependenta de scaunul rulant, dar spune ca boala sa nu a fost obstacolul major in calea construirii unei cariere universitare.

Experienta intr-un liceu romanesc

"Am lucrat ca profesor de fizica timp de peste 20 de ani. Visul meu a fost sa devin profesor universitar, dar circumstante nefavorabile m-au determinat sa ma indrept spre liceu. Am descoperit insa ca experienta unui profesor de liceu are partile ei pozitive. In liceu, relatia profesor-elev este mult mai apropiata decat relatia profesor (universitar) - student. Interactiunea cu elevii este mult mai variata, in special cand ai si pozitia de profesor-diriginte. Am predat fizica, dar am desfasurat si activitati extrascolare: spectacole, excursii, concursuri etc.

In astfel de ocazii poti cunoaste mai bine elevii, poti intelege ce potential au si ce probleme intampina si lucrul acesta este benefic si pentru activitatea de predare. Cunoscandu-ti mai bine elevii, poti sa te adaptezi mai usor nevoilor si capacitatilor lor, iar rezultatele incep sa se faca simtite. In opinia mea este de asemenea un privilegiu sa traiesti printre adolescenti: simti ca intineresti cu fiecare generatie. Apoi, ca profesor de liceu participi la formarea unor oameni.

Este greu de redat in cuvinte bucuria pe care o simte un profesor cand un fost elev vine sa iti multumeasca pentru ca l-ai ajutat sa isi croiasca un drum in viata. Acestea sunt doar cateva dintre aspectele frumoase ale experientei de predare la liceu. Evident, exista si aspecte mai putin placute. Totusi, as putea spune ca am fost un profesor binecuvantat, avand parte de elevi foarte buni. Cand ma uit in urma, simt ca una dintre cele mai mari realizari ale mele este aceea de a fi contribuit la educatia unor oameni despre ale caror realizari pot vorbi astazi cu mandrie", a declarat profesoara pentru Ziare.com.

In Romania, a fost nevoita sa locuiasca in caminul studentesc al liceului in care preda.

"Cu siguranta lucrul acesta m-a adus mai aproape de elevi si asta si prin faptul ca usa mea le era deschisa totdeauna. Cu toate acestea 'viata de camin' nu a fost una prea roz, insa nu prea aveam de ales. Lipsa mijloacelor de transport accesibile persoanelor in carucior, precum si lipsa accesibilitatii in liceu ar fi facut extrem de dificila, poate chiar imposibila continuarea activitatii mele de profesor", adauga Aurora Constantin.

Drumul spre Scotia


Profesoara marturiseste ca, in urma cu cativa ani, a ajuns in punctul in care a realizat ca visul sau, acela de a-si construi o cariera universitara, este posibil.

"Am sperat mult timp ca se va realiza in tara, insa mi-am dat seama ca solutia era sa aleg o universitate in afara, intr-o tara unde se ofera sanse egale tuturor studentilor. Este greu de imaginat pentru un om 'obisnuit' cu bariere fizice si morale intampina o persoana in carucior atunci cand doreste sa studieze in Romania.

Inchipuiti-va ca persoana aceea locuieste in provincie si trebuie sa mearga in Bucuresti pentru a studia. Ganditi-va la detalii precum: drumul pana la Bucuresti, viata de student in camin, sau poate intr-un apartament inchiriat, accesul in universitate, biblioteca etc. Ce sanse are sa se descurce singur (a), sa fie independent (a)?

Am ajuns in Scotia dupa ce am fost admisa la Universitatea din Glasgow pentru un program de master in informatica. Alesesem sa depun aplicatii in universitati din Marea Britanie si din Statele Unite, unde stiam ca exista accesibilitate pentru studenti in carucior si unde nivelul de educatie este foarte ridicat", ne-a povestit Aurora Constantin.

I-a placut in Scotia pentru ca, asa cum insasi marturiseste, oamenii sunt deschisi si nu au prejudecati atunci cand vine vorba de persoanele cu dizabilitati.

"Dupa ce am obtinut burse de studii care sa acopere cheltuielile estimate de mine, am decis sa incep programul. Scotia mi-a placut foarte mult fiindca oamenii sunt deschisi, prietenosi si, ceea ce a fost extrem de important pentru mine, nu au prejudecati in ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati. Programul nu a fost usor deloc, mai ales ca era un domeniul nou, o limba pe care o invatasem singura si pe care o practicasem destul de putin si un mediu total nou pentru mine. A fost o mare provocare, insa s-a terminat cu bine si de aceea am hotarat sa continui cu un doctorat in acelasi domeniu", completeaza profesoara.

Experienta emigratiei

La inceput, nu i-a fost deloc usor: "Sunt multe lucruri noi de invatat, multa informatie pe care trebuie sa o 'digeri' si asta creeaza un soi de presiune".

"In plus, un program intensiv de master intr-o limba straina si intr-un domeniu pe care il iei de la zero nu usureaza cu nimic situatia. Acestea erau insa lucruri pe care le stiam dinainte de a veni aici. Nu ma asteptasem la ceva usor si deci eram pregatita si hotarata sa le depasesc. Stiam ca schimbarea asta va aduce o imbunatatire a vietii mele. Pentru mine emigratia a insemnat mutarea intr-un loc ce mi-a oferit mai multa independenta si mai multe oportunitati de a ma dezvolta in plan professional si personal", ne-a mai spus Aurora Constantin.

Mediul universitar - Romania vs. Scotia


Pentru ca, in Scotia, lucreaza in mediul universitar, am intrebat-o si care sunt diferentele fata de sistemul de invatamant din Romania.

"Pe scurt, sunt trei lucruri esentiale pe care le apreciez la invatamantul din Scotia: recunoasterea valorii, oferirea de sanse egale pentru toti studentii si baza materiala. La acestea s-ar adauga si colaborarea internationala si avantajul de a lucra intr-un mediu multicultural", ne-a raspuns profesoara.

Boala nu a fost un obstacol, ci lipsa accesibilitatii in universitatile din Romania

Profesoara, care sufera de aproape 30 de ani de distrofie musculara, spune ca este pe drumul visat si ca a reusit sa treaca peste barierele fizice cu care s-a luptat atatia ani.

"Boala de care sufar se numeste distrofie musculara progresiva de centura, care se manifesta prin slabirea progresiva a muschilor scheletici. In cazul meu a debutat la 12 ani si a avansat continuu, astfel ca dupa aproape 30 de ani de la debutul bolii am devenit dependenta de scaunul rulant.

Din fericire, in timpul in care am fost eleva si apoi studenta am putut merge. Desi aveam dificultati destul de mari cu deplasarea, eram relativ independenta din punct de vedere fizic. Nu pot spune ca boala a fost obstacolul major in calea construirii unei cariere universitare, ci lipsa accesibilitatii in universitatile din Romania. Daca m-as fi nascut in Scotia de exemplu, nu as fi avut nici o problema in a urma o cariera universitara. Ma intristeaza faptul ca nici astazi, dupa 23 de ani de la Revolutie, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in acest sens", puncteaza Aurora Constantin.

Cum crede ca ar fi evoluat cariera sa daca ramanea in tara?


"Probabil ca as fi ramas in continuare la liceul la care predam si as fi locuit in aceeasi camera de camin. Daca cineva mi-ar fi spus cu vreo 10 ani in urma ce schimbare va lua viata mea as fi zis ca e o gluma. Cu toate acestea asteptam si speram ca visul meu de a lucra in cercetare sa se implineasca", este de parere romanca.

Relatia cu Romania

Din tara ii lipsesc oamenii dragi si casa parinteasca. In Romania vine insa destul de rar, si asta din cauza faptului ca mijloacele de transport sunt inaccesibile.

"Imi lipsesc cativa oameni si cateva locuri dragi, mai ales casa parinteasca. Imi lipsesc verile calduroase din Romania. In Scotia vremea nu este tocmai cum mi-as dori eu, desi iernile sunt mult mai blande decat acasa. Relatia mea cu Romania este destul de stransa. Cu multi dintre cei dragi (prieteni, rude, fosti profesori si fosti elevi) tin legatura prin Internet sau telefon. Acasa merg destul de rar, din pacate, si asta in principal din cauza faptului ca mijloacele de transport sunt inaccesibile. Cateva rampe pe ici pe colo (dintre care unele construite doar de forma, insa total inaccesibile) si cateva autobuze care au rampe, dar care circula numai in oras si chiar si acolo pe anumite rute nu usureaza prea mult situatia.

Aici am doua persoane foarte dragi fara de care nu as fi putut sa sa ma descurc, Mihaela si Roxana, ambele studente in Scotia. Ele mi-au acordat ajutorul lor in timpul programului de master si de doctorat. Mama mea de asemenea ma viziteaza in fiecare an. Am multi prieteni si colegi romani. Ne intalnim in universitate, la biserica si cu diverse alte ocazii. Vorbesc romaneste mai tot timpul", marturiseste Aurora Constantin.

Romanii in lume

Citind presa britanica, nu putem sa nu observam o atitudine de intoleranta fata de straini, mai ales daca acestia sunt romani. Este ceva general valabil in societatea britanica sau lipsa de toleranta este mai mult o caracteristica a tabloidelor?

"Sincer, eu personal nu am simtit aceasta intoleranta in Scotia. Oamenii se poarta foarte frumos cu mine. Nu simt o schimbare de atitudine atunci cand le spun ca sunt din Romania. Nu pot insa sa generalizez. Tind insa sa cred ca aceasta 'intoleranta', este amplificata de presa tabloida", opineaza profesoara.

In ceea ce priveste patriotismul, Aurora Constantin este de parere ca acesta "este definit si inteles in diferite moduri: As spune ca fiecare dintre noi pastreaza in suflet o particica din locul in care s-a nascut, din cultura, traditii, iar romanii cu siguranta nu reprezinta o exceptie in acest sens".

Pe viitor, si-ar dori sa continuie cariera de cercetator in domeniul Informaticii, respectiv tehnologiilor educationale si asistive.

"Nu exclud intoarcerea in tara, insa cu conditia sa am libertatea de miscare pe care o am aici. Sunt insa sceptica in ceea ce priveste viitorul apropriat. Spun insa 'Doamne ajuta!' si sper ca lucrurile sa se schimbe in bine cat mai curand", incheie Aurora Constantin.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: pokuletz78

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35529

Antreprenori si oameni de afaceri, de succes ;)

https://www.businessmagazin.ro/cover-story/

https://www.businessmagazin.ro/lideri/
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35651

Român, erou în Italia după ce a salvat o femeie cu dizabilităţi




Un imigrant român a salvat o femeie cu dizabilităţi dintr-o clădire de trei etaje care după câteva secunde s-a prăbuşit, în sudul Italiei.

Românul a salvat femeia dintr-o clădire de tip rezidenţial care s-a prăbuşit sâmbătă dimineaţă în centrul oraşului italian Matera, situat în regiunea italiană Basilicata (sud).

În imobilul de trei etaje erau patru apartamente în care se aflau în total nouă persoane.

Clădirea fusese expertizată ca având risc sporit de prăbuşire în caz de cutremur, dar autorităţile oferiseră asigurări că va rezista seismelor de intensitate mică.

Imobilul a început să se clatine în jurul orei 7.00 dimineaţa. Observând situaţia, un imigrant român nu a ezitat şi a intrat în clădire, salvând o femeie în vârstă de 50 de ani care are dizabilităţi. El a devenit imediat un erou în presa italiană.

"Se mişca toată casa, era mult praf, părea să fie cutremur şi credeam că voi muri. Eu merg cu dificultate, dar sunt în viaţă doar datorită unui tânăr român care m-a luat în braţe şi m-a scos", a declarat Annamaria, o femeie în vârstă de 50 de ani, citată de agenţia ANSA.

Clădirea s-a prăbuşit după câteva secunde, opt persoane fiind prinse sub dărâmături.

Echipele de intervenţie au scos în viaţă şase locatari, dar corpurile altor doi sunt în continuare căutate.

P.S.
Si oamenii simpli ne dau dovada de omenie . Pur si simplu.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6112
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Romani care fac cinste tarii #35844

Maestrul FLORIN PIERSIC implineste astazi 78 de ani. Sa ii uram LA MULTI ANI!



Florin Piersic este unul dintre "monstrii sacri" ai cinematografiei romanesti.

S-a nascut la Cluj pe data de 27 ianuarie 1936, in anul 1936, insa in anul 1941 s-a stabilit la Cernauti alaturi de familie, fiind un varsator veritabil adica norocos, ingenios, idealist si foarte atragator. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti alaturi de Leopoldina Balanuta, Geta Angheluta sau Ioana Bulca. Pentru femei, asa cum recunoaste si el, a fost "actorul care intotdeauna a reprezentat un justitiar, pistolar, macho" fiind un sex simbol barbatesc. Pentru regizori era "actorul care putea sa joace orice".

La inceputul carierei sale era considerat un "june prim" sau un "Fat-Frumos" al cinematografiei autohtone si a jucat in foarte multe filme romanesti. Varful carierei sale este filmul "De-as fi Harap Alb" din anul 1965, insa rolul prin care s-a evidentiat a fost Margelatul, acest personaj fiind poate cel mai indragit personaj din cinetatografia romaneasca.

A jucat in foarte multe filme pana in anul 1987, dupa care, din cauza decaderii artei cinematografice din Romania, a mai aparut doar in trei productii: Donau, Duna, Dunaj, Dunav, Dunarea (2003), Fix Alert (2005), Eminescu versus Eminem (2005).

Debutul sau in cinematografie s-a produs cu filmul Ciulinii baraganului din 1957, unde a jucat rolul lui Tanase. Imediat in anul urmator joaca in O Poveste ca-n basme (1959), apoi Aproape de soare (1960), S-a furat o bomba (1961), Pasi spre luna (1963), si-a incercat talentul in ceea ce priveste filmele istorice in Neamul Soimarestilor din 1965 regizat de Mircea Dragan si urmeaza si filmul care il urca printre marii actori romani De-as fi Harap Alb (1965) regizat de marele regizor Gopo.

Din 2008 este cetatean de onoare al municipiului Oradea. In momentul de fata se considera un om implinit atat in cariera, cat si in familie, avand si un fiu care l-a mostenit in ceea ce priveste cariera.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan, pokuletz78

Rasp: Romani care fac cinste tarii #36001

Povestea românilor din laboratoarele americane: Eric Pop şi Mircea Cotlet



În fiecare luni, de la ora 20.40, în cadrul emisiunii "Lumea şi noi", la TVR Internaţional, Marian Voicu le propune telespectatorilor sa îi cunoasca, într-o incursiune prin cele mai renumite laboratoare ale lumii, de pe ambele coaste ale Statelor Unite, pe acei români care fac parte din lumea academică americană.

În acest episod aflăm povestea lui Eric Pop şi a lui Mircea Cotlet.

Dr. ERIC POP, Profesor asociat la Universitatea Stanford - Facultatea de inginerie electrica, şef de laborator. Specializare: micro şi nanotehnologii. A dezvoltat aplicaţii în electronica privind eficienţa energeticã, grafeni, nanotehnologii, memorii non-volatile (Intel). Doctorat la Stanford şi M.Eng. la MIT. În 2010 a primit premiul Casei Albe pentru realizari în ştiinţa.

Dr. MIRCEA COTLET, Profesor asociat la Stony Brook University, cercetator la Brookhaven National Laboratory, Upton, Long Island. Specializare: nanoştiinţe, nanofotoni, spectroscopia moleculei. A lucrat în Laboratoarele de la Los Alamos şi la Universitatea Harvard, are un doctorat în fizica la Universitatea din Leuven. Este unul din puţinii oameni de ştiinţa români care lucreaza în cercetare fundamentala în laboratoarele Guvernului American.

https://www.youtube.com/user/TVRcanaluloficial/videos
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Romani care fac cinste tarii #38155

Alpinist român cu dizabilități fizice, în expediție în Maroc



Doi alpiniști cu dizabilități fizice – un român și un indian – au plecat într-o expediție în Maroc, unde vor încerca să escaladeze un perete de 700 de metri din Munții Atlas. Scopul lor este de a aduce escalada mai aproape de persoanele cu nevoi speciale.

Claudiu Miu este fost campion multinațional și balcanic la escaladă. După câțiva ani în care boala Lyme și poliartrita asociată i-au redus mult din capacitățile motorii, Claudiu a luptat până la o recuperare aproape completă, care azi îi permite să se cațere și să predea din nou escalada. Ulterior, a înființat asociația „Climb Again”, menită să ajute persoanele cu dizabilități să descopere alpinismul.

Hargurvarinder Singh Jaggi, originar din Kapurthala, Punjab, India, s-a născut cu o malformație congenitală care a împiedicat dezvoltarea normală a cotului, a umărului și a unui deget de la mâna stângă. Cu toate acestea, pe lângă faptul că profesează avocatura și conduce un mic birou în New Delhi, indianul și-a depășit condiția fizică și a urcat pe vârfuri de peste 6.000 de metri.

“Copiii cu deficiențe nu au posibilitate să practice vreun sport”

„În România, persoanele cu nevoi speciale încearcă să se descurce într-un sistem social care nu îi protejează pe deplin și nu le oferă suficiente resurse pentru o viață normală. Încă din anii de școală, copiii cu deficiențe întâmpină probleme de integrare - activitățile școlare și ședintele de consiliere nu sunt suficiente pentru dezvoltarea lor fizică, socială și emoțională, iar de cele mai multe ori nu au posibilitatea să practice vreun sport”, se arată într-un comunicat de presă al asociației „Climb Again”, remis Yahoo News România.

Asociația „Climb Again” a apărut din nevoia de a rezolva o parte din aceste piedici: „Escalada ar putea veni în întâmpinarea multora dintre nevoile celor mici – acest sport oferă posibilitatea dezvoltării personale, a activării propriilor resurse pentru schimbarea perspectivelor, dezvoltă încrederea în sine și contribuie la atingerea succesului. Rezolvarea unei probleme, găsirea celei mai ușoare variante de a termina un traseu, depășirea obstacolelor, toate acestea construiesc sentimentul de împlinire al celui care ajunge sus și se pot transforma într-o poveste de succes pentru un tânăr cu nevoi speciale”.

"Climb Again" a început să lucreze cu copii și tineri cu nevoi speciale în toamna lui 2013. Până acum, la programele asociației au participat peste 60 de copii nevăzători și hipoacuzici, peste 30 de copii cu autism și alți 40 de tineri și adulți dezavantajați (prin programele de incluziune socială ale partenerilor).

Totodată, în primăvara lui 2014, "Climb Again" a reușit și o premieră sportivă: pentru prima oară în România, o echipă de copii cu nevoi speciale pregătită de instructorii „Climb Again” a concurat la o competiție națională de escaladă.

Expediția din Maroc este organizată de "Alpine Style Expeditions", cu susținerea asociațiilor "Hope and Homes for Children România" și "ASSOC Baia Mare".
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6112
  • Thank you received: 730
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by Mona si Dan.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Romani care fac cinste tarii #38505

Trei medalii de argint şi o medalie de bronz, palmaresul olimpicilor români la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului

Componenţii lotului olimpic al României, prezenţi la a VIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad - IESO), au fost distinşi cu trei medalii de argint şi o medalie de bronz.

Medaliile de argint au fost cucerite de Adrian Gabriel Murariu (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi), Alexandru Zancă (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti) şi George Costin Dobrin (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa), se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Medalia de bronz a intrat în posesia Dianei Andreea Catană, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa.

La ediţia din acest an, desfăşurată în Spania, la Santander, în perioada 22-29 septembrie 2014, au participat 81 elevi din 21 de ţări.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5151
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .