SUBIECT: Regionalisme si expresii romanesti

REGIONALISMELE sunt cuvinte folosite numai in anumite zone ale tarii. Regionalismele sunt:

• lexicale – cuvinte folosite in anumite zone;
• fonetice – pronuntii folosite in anumite zone;
• morfologice – forme gramaticale folosite in anumite zone;
• sintactice – constructii sintactice folosite in anumite zone;

Uneori ma amuza cand le aud, incerc sa le gasesc "traducerea"... si cred ca ar fi haios sa aflam cat mai multe regionalisme cu explicatiile lor cu tot, specifice zonei voastre.

Exemplu: futelnitza = pat in Oltenia sau ciunga = guma de mestecat in Muntenia

O vorba pe care am auzit-o la un var din Maramures:
" - Auzi, tu te-ai mai de cand noi ne-am?
- Nu m-am mai, dar mai ca m-as!"

vineri, 23 ianuarie 2009
Regionalismele
Regionalismele sunt fapte de limba (fonetice morfologice , sintactice sau lexicale) specifice graiului dintr-o anumita zona geografica a tarii.
"Regional" & "popular" repezinta categorii distincte: prima se defineste pe baza criteriului "geografic"(regional se opune in general), ia a doua se defineste pe baza criteriului "sociocultural" ("popular" se opune lui "literar"); spre deosebire de reginalisme , folosite numai in anumite zone, elementele populare sunt intrebuintate pe tot teritoriul tarii, indeosebi de vorbitorii cu un grad mai redusde instructie.
* Dupa nivelul limbii la care se manifesta ,regionalismele se clasifica astfel:
a) regionalisme fonetice: hier , hire ,chiatra , ghine (fier , fire , piatra , bine)
b) regionalisme gramaticale (forme gramaticale specifice anumitor arii geografice): oi merge , a face (voi merge , va face), in Moldova; lucra , manca (lucreaza , mananca), in Transilvania; asta, aia , astia (acesta, aceea , acestia), in Muntenia;
c) regionalisme lexicale (cuvinte care cunosc o circulatie limitata ,in principiu o anumita arie geografica): moldovenisme- omat (zapada) , papusoi (porumb) , colb (praf); ardelenisme- coparseu (sicriu) , paparada (omleta) , clop (palarie); muntenisme- nitel (putin) , pacla (ceata), lele (matusa);
d) regionalisme semantice (sensuri diferite ale aceluias cuvant , repatizate pe arii dialectale; de exemplu , ginere are, in aria nordica ,sensul "ginere", pe cand in sud are & sensul "mire").
Anumite regionalisme prezinta conservari ale unor fonetisme arhaice, precum formele etimologice cu â in locul diftongului âi , in cuvinte de origine latina: câne , mâne , pâne.
Din punct de vedere stilistic, regionalismul are, ca & arhaimul, o functie de evocare ori de caracterizare a vorbirii personajelor in mod intamplator sau intentionat.
Daca examinam limba scriitorilor din a doua jumatate a secolului trecut , se constata ca folosirea regionalismelor vizeaza efecte estetice, atat in planul personajelor , cat & in acela al autorului. Regionalismele care apar in vorbirea personajelor indeplinesc functii complexe in contextul operei:creeaza culoarea locala, prin acumularea particularitatilor regionale, care dau autenticitate & vigoare exprimarii & ajuta la caracterizarea personajelor. Valorificarea regionalismelor , ca "elemente de sugestie", prezinta o etapa superioara a maiestriei artistice , intrucat presupune interventia creatoare a autorului, prin selectarea particularitatilor regionale tipice, dozate cu discernamant & incadrate in contexte artistice relevante.
Regionalismele care apar in limbajul autorului (in planul naratiunii) exprima participarea afectiva a acestuia la desfasurarea faptelor narate.
In aceasta privinta, functia evocatoare a regionalismului , semnificativa la autori precum I. Creanga & M. Sadoveanu, constituie o trasatura specifica artei scriitorilor, contribuind la realizarea unitatii lingvistice & stilistice a operei lor.
Publicat de Priscilla la 04:55

P.S. Daca tot este la moda PLAGIATUL , m-am hotarat sa ma autodenunt si sa copiez de pe net .
Sper sa nu ajung Prim-Ministru !

Asta ar trebui s-o stie oricine, nu numai moldovenii. Ia citeste mai jos cu diacritice:

"Şi iaca aşa ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela. D-apoi cu smântânitul oalelor, ce calamandros făceam! Când punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie câşlegi, de pe-a doua zi şi începeam a linchi grosciorul de pe deasupra oalelor; şi tot aşa în toate zilele, până ce dam de chişleag. Şi când căuta mama să smântânească oalele, smântâneşte, Smarandă, dacă ai ce ... "

Perfectul simplu al limbii romane si Oltenismele.

La gramatica ne-au invatat ca un verb se foloseste la perfectul simplu pentru a deschie o actiune desfasurata recent.
De exemplu :
"Doar ce ma intorsei din oras unde ma intalnii cu prietenii.".

Aceeasi fraza spusa la perfectul compus ( incorect si imprecis) suna asa:
"Doar ce m-am intors din oras unde m-am intalnit cu prietenii"

Practic , multa lume ignora cu totul existenta si posibilitatea folosirii perfectului simplu.
Totusi, am fost surprins sa intalnesc in zone rurale din Dambovita oameni care foloseau curent perfectul simplu ca sa vorbesca despre actiuni desfasurate recent in conditiile in care foloseau si perfectul compus pentru actiuni desfasurate cu ceva timp in urma.

Oltenii au devenit celebrii pentru folosirea perfectului simplu si chiar regionalizare in exprimare.
De exepmlu"
Corect : " Fusei mai devreme pe net", " Duseşi gunoiul la tomberon?"
Olteneste "Fusăi mai devreme pe net", " Dusăşi gunoiul la tomberon?".

Daca in restul tarii se face greseala de a folosi perfectul compus in locul perfectului simplu, oltenii fac si ei frecvent aceeasi greseala ( imprecizie daca vreti) dar invers.
Adica, adesea auzi cum perfectul compus este inlocuit de perfectul simplu.
" Văzui săptănmâna ailaltă o comedie, bă, râsăi ,da' râsăi de-mi dădură lacrimile".

La strigoi pe la olteni le zice moroi

Numele localitatilor din divesrse zone este un exemplu deosebit al specificului local.

Numele unor localitati din Dolj l-am gasit mereu plin de savoare , umor si originalitate:

Amărăști, Bădoși, Bucicani, Caraula, Coțofenii din Dos, Coțofenii din Faţă, Dioști, Gighera, Giubega, Gubaucea, Maglavit, Moțăței, Palilula, Panaghia, Plenița, Popânzălești, Popoveni, Rojiște, Șitoaia, Terpezița, Urzicuța, Zvorsca.

Alte cateva regionalismele lexicale:

- pentru graiul moldovean: ciolan (os), curechi (varza), hulub (porumbel), papusoi (porumb), posmag (pesmet), barabule (cartofi), mai (ficat)

- pentru graiul muntean: dada (matusa), magaoaie (sperietoare), nevleg (prost)

- pentru graiul banatean: golumb (porumbel), foale (burta), iorgan (plapuma), casap (macelar), colar (rotar)

- pentru graiul crisean: cotatoare (oglinda), branca (mana), ciont (os), temeteu (cimitir), sogor (cumnat)

- pentru graiul maramuresean: catilin (incet), clei (creieri), cocon (copil), strafin (stranut)

Din zona mea natala (Pitesti - Campulung-Muscel): momaie (sperietoare), gusat (barbat), triftor (palnie), boscotina (pisica lenesa), se linciureste (se spala), ciurdar (vacar), giolate (picioare)...

Astept sa continuati cu exemple din zona voastra

Pentru că-s moldovean și sunt mândru tare de acest fapt, doresc să vă enumăr o serie de regionalisme moldovenești, ce mi-au rămas în minte din copilărie.
Corcodele, gorgoaze = corcodușe verzi, necoapte;
Chiler = cameră;
Huște = tărâță fermentată din care se face borș;
Cuib = tărâță fermentată care se mută (împrumută) pentru a se face un borș nou, proaspăt;
Târliși = șlapi mari;
Dugheană = magazin mic;
Crâșmă = berărie, bar;
Chișleag = lapte bătut, lapte acru;
Hoașcă = babă;
Chisăliță = un soi de desert delicios făcut din mălai în amestec cu visine și cirese;
Chisoi, chiuă = pentru pisat usturoiul;
Poali-n brâu = plăcintă brânzoaică moldovenească;
Barabule = cartofi;
Perjă = prună;
Pălitură = lovitură, tumefiere;
Harbuz = pepene roșu;
Rașilă = roată pentru ascuțit cuțitele;
Coșarcă = coș mare, împletit din nuiele;
Hulub, hulughi - porumbel, porumbei;
Curechi = varză;
Blid = farfurie;
Păpușoi = porumb;
Oghial = plapumă;
Bortă = gaură;
Chiperi = ardei iute;
Jigăraie = arsuri la stomac;
Hajmalău, maldac, handralău - om mare, voinic;
Șoșoi - iepure;
Hulpiancă - vulpiță tânără;
Zuză = nebună.
Revin ... într-o postare viitoare!
O seară faină!

Crâșmă = berărie, bar;
Nu este regionalism moldovevesc .
Sac!

Va las sa va delectati cu o poezie in grai moldovenesc, care se potriveste temei topicului

La bunica în Moldova,

Undeva e "încotrova".

Puiul scurmă-n "rumeguş",

Iar ardei i-un "chipăruş".

Cocostârcul este barză,

Curechi una e cu "varză".

Un ciorap e un "colţun",

"Perjele"-s prune din prun.

Şi "povirla" e magiun

Plapuma, cum zicem noi

E "oghial" la Dorohoi.

Un copil ce s-a lovit

Plânge fiindcă s-a "pălit".

Un cartof i-o "barabulă"

Ori zici cuşmă, ori căciulă.

"Doniţa" e "cofăiel",

"Romaniţa"-i muşeţel.

Ce-i basma e şi "tulpan",

Iar un mânz de peste-un an,

În Moldova e "cârlan".

Fumul iese din "hogeag"

Şi iaurtul e "chişleag".

"Păpuşoi" zic la porumb

Şi nu nasture, ci "bumb".

Nu livadă, ci "pomăt",

Nu zăpadă, ci omăt.

- Zi-mi bunică, dacă poţi,

ce-s eu?

- Tu? Un "ghilimoţ",

Dar român cum suntem toţi.

ioanahope a scris: Îmi plac discuțiile argumentate, așa că s-ar putea să fie cum ziceți dumneavoastră.
Dar in acest link din DEXONLINE găsiți:

crâșmă f. Moldova V. cârciumă.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cî́rcĭumă f., pl. ĭ și e (vsl. krŭčĭma, bg. krŭčma, de unde și ung. korcsoma și korcsma, id.). Vest. Prăvălie în care se vinde vin, rachiŭ ș. a. – În Moldova nord crîșmă, în sud crișmă; în Transilvania crîjmă și crijmă (Agrb. Înt. 137, 140, 141 și 209).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

O zi faină!

Pokuletz78 ,nu vrem sa te suparam.

Dupa parerea noastra daca un cuvant se rosteste in 2 provincii mari romanesti isi pierde calificativul de regionalism. Este posibil sa ne inselam noi.

Ca sa glumim putin, zic asa; e prea mare ca sa fie mic .

ioanahope a scris: Să înțeleg că sunt SUPĂRĂCIOS?!
Nu de alta, dar cu această propoziție ați mai început câteva mesaje...adresate mie!
În sfârșit...nu e foarte important, căci am scris o chestie din copilărie! Cu toate că mama mea era șefă de restaurant, când tatăl meu mergea în restaurant, la băut cu colegii, spunea că merge la crășmă...
Nu știu în câte zone se vorbește și de când, dar de BERĂRIE, BIRT sau BAR nu am auzit vorbindu-se în Moldova, ci de CRÂȘMĂ!
O seară faină!

Zghihuit - neastâmpărat;
Geandră - desert sub forma unei mămăligi moi și dulci;
Cotârlă - cățea;
Streche - muscă;
Poamă - strugure;
Șâclit - încâlcit și murdar, uleios;
A pitroci - a coace, a pregăti ceva, încet;
Coșarcă - coș de nuiele;
Coșer - loc de pus porumbul;
Curu' găinii - floare de păpădie;
Bâzoi - muscă mare;
Pivniță - beci;
Gârlă - (albie de) râu;
A (se) ușchi - a fugi;
Chitit - nimerit;
Troscău - rachiu făcut din ultima boască după tragerea vinului;
Pufoaică - rachiu facut din pufoaică și găinaț;
Poșircă - rachiul cel mai slab, ultimul;
Suman - Cojoc, haină groasă;
Buruiană - plantă nefolositoare, de cele mai multe ori urâtă şi plină de ţepi;
Coceni - tulpini de porumb;
Păpuşoi - porumb;
Gânsac - gâscan;
Mâţă, mâț - pisică, pui de pisică;
Moșmodit - greoi, încet;
Coraslă - lapte după fătare;
Jântiță, janț, cocârță - coraslă fiartă cu zer;
Odaie - cameră, încăpere;
Poloboc - butoi din lemn;
Balie - lighean, baie;
Covată - recipient din lemn sub forma unui lighean lung;
Prispă - terasa îngustă încorporată în partea frontală a caselor de la ţară;
Urdiniş - deschizătură a stupului pe unde intră şi ies albinele;
Colţuni - ciorapi împletiţi din lână;
Ogradă - curte;
Tocmăgei - tăiţei;
Posmag – pesmet;
Ogheal – plapumă;
Bortă – gaură;
Mârlită (oaie) - gestantă;
Pârcită (capră) - gestantă;
Chişcă - preparat culinar din intestine de porc;
Răcitură – piftie.
O seară faină!