SUBIECT: Ce merita vizitat in zona voastra ?

Peştera Tăuşoare, cea mai lungă din Carpaţii Orientali, va putea fi vizitată
Peştera Tăuşoare deţine recordul de lungime din Carpaţii Orientali şi era închisă până acum publicului, va putea fi vizitată de turişti.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a aprobat, în şedinţa de miercuri, tarifele de vizitare, filmare şi fotografiere a ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare, aflată în custodia Complexului Muzeal Judeţean, instituţie subordonată CJ.
Consilierii judeţeni au stabilit un tarif de vizitare de 20 de lei/persoană/tură, un tarif de filmare în scop comercial, pentru filme documentare, reclamă şi publicitate distribuite la nivel local de o sută de lei, la nivel regional de 150 de lei, la nivel naţional de 200 de lei, iar la nivel internaţional de 500 de lei.
Turiştii sau cei interesaţi să fotografieze sau să filmeze vor fi însoţiţi de custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu.
Peştera Tăuşoare, descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte, are cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.
Peştera Tăuşoare, parte a Reţelei Europene Natura 2000, arie protejată de interes naţional, clasă A de protecţie speologică, are un regulament de funcţionare aprobat. El reglementează tipul de activităţi permise în peşteră, care sunt de natură explorativ-speologică, ştiinţifică şi ecoturistică. Tot prin acest regulament sunt stabilite traseele accesate în timpul vizitelor, ca şi regimul de restricţii pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pentru suprafaţa de deasupra peşterii, care face parte din aria de protecţie supraterană instituită de lege, regulamentul aprobat se referă la regimul suprafeţelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.
În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului "Mirabilit", unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a "Bilelor de Tăuşoare", sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii.
Peştera Tăuşoare este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia "urs de peşteră". Până în prezent, au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.
Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri.


Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud implementează proiectul "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare", în valoare de 1,1 milioane de lei, bani europeni. Scopul proiectului este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului şi ariei protejate, în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatice. Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie.
O zi faină în continuare!

Maramures....Viseu de Sus Mocanita!
Un traseu de cateva ore cu Mocanita, peisaje desprinse parca din filme

Frumos, sunt peisaje superbe...

Acesta este Teatrul Dramatic "Maria Filoti" Braila .

Interiorul teatrului este superb .

Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii - click pe poza

https://www.panorama360.es/es/pano/FontanaTreviQTVR.html

Deducem ca Vasilescu locuieste in Spania .

Simfonia Lalelelor 2014



In perioada 11 - 13 aprilie 2014, Pitestiul va fi gazda celei de-a XXXVII-a editii a Simfoniei Lalelelor, eveniment simbol al municipiului.



PROGRAMUL EDITIEI NR. 37
https://www.simfonialalelelor-pitesti.ro/

https://www.strazibucuresti.ro/harta-bucuresti-3d.html

Tulcea – Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel



Unic în Europa şi unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din România, Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel se află la poalele dealului Piatra Roşie din judeţul Tulcea, în partea de N-E a localităţii Niculiţel, la 30 km vest de municipiul Tulcea.
Monumentul datează de la sfârşitul secolului al IV-lea şi a fost descoperit în primăvara anului 1971 în urma unor ploi torenţiale care au provocat apariţia unei porţiuni din cupola criptei.
Este alcătuit dintr-o bazilică paleocreştină, ridicată deasupra unor morminte martirice şi este cel mai vechi edificiu de cult creştin cu ”nartex” (pronaos sau portic cu un singur etaj situat în faţa navei bisericii) cunoscut pană în prezent.
Nartexul este un element arhitectonic rar întâlnit în zona balcano-pontică, deschis spre o curte interioară asemănătoare atriumului. Absida semicirculară a bazilicii este orientată spre nord-est.
Basilica este un edificiu rectangular de proporţii considerabile — aproximativ 36/14 metri cu un pregnant caracter martiric. A fost construită în secolul al IV-lea, în timpul împăratului Valens şi refăcută în vremea lui Theodosius II, deasupra unei cripte-martirium paleocreştină.

Cunoscuţi arheologic şi atestaţi de izvoarele hagiografice aceştia au fost martirizaţi la nordul Dunării. Nu s-a putut stabili cu exactitate anul martiriului, dar se presupune că ar fi avut loc fie în timpul persecuţiei lui Diocleţian, în anii 303-304, fie în timpul împăratului Liciniu, în anii 319-324, fie în timpul persecuţiilor religioase întreprinse de către căpeteniile vizigote între anii 369-372. Chiar dacă nu ştiu exact anul martiriului, cercetătorii susţin însă că acesta ar fi avut loc într-o zi de 4 iunie, astfel că cei patru martiri au fost canonizaţi şi figurează în calendarul creştin ortodox la această dată.
Orientarea criptei şi a absidei bazilicii spre nord-est şi nu spre răsărit, cum prevedeau prescripţiile Constituţiilor apostolice a fost impusă de o situaţie dată — orientarea în această direcţie a vechiului mormânt martiric pe axul căruia s-au construit cripta şi absida bazilicii şi care a fost inclus în zona presbiterium-lui.
Basilica şi cripta sunt acoperite de o cupolă de formă semisferică sprijinită pe pandantivi.
În interiorul complexului este deschisă şi o expoziţie permanentă de obiecte paleocreştine, fotografii şi diapozitive care completează spaţiul muzeal al întregului ansamblu paleocreştin.
Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel a fost amenajat ca punct muzeal în anul 1998, iar în prezent se află într-un amplu proces de reorganizare, rămânând unul dintre cele mai importante obiective turistice din Delta Dunării şi un punct de atracţie pentru pelerini din ţară şi de peste hotare.

Cunoscuţi arheologic şi atestaţi de izvoarele hagiografice aceştia au fost martirizaţi la nordul Dunării. Nu s-a putut stabili cu exactitate anul martiriului, dar se presupune că ar fi avut loc fie în timpul persecuţiei lui Diocleţian, în anii 303-304, fie în timpul împăratului Liciniu, în anii 319-324, fie în timpul persecuţiilor religioase întreprinse de către căpeteniile vizigote între anii 369-372. Chiar dacă nu ştiu exact anul martiriului, cercetătorii susţin însă că acesta ar fi avut loc într-o zi de 4 iunie, astfel că cei patru martiri au fost canonizaţi şi figurează în calendarul creştin ortodox la această dată.
Orientarea criptei şi a absidei bazilicii spre nord-est şi nu spre răsărit, cum prevedeau prescripţiile Constituţiilor apostolice a fost impusă de o situaţie dată — orientarea în această direcţie a vechiului mormânt martiric pe axul căruia s-au construit cripta şi absida bazilicii şi care a fost inclus în zona presbiterium-lui.
Basilica şi cripta sunt acoperite de o cupolă de formă semisferică sprijinită pe pandantivi.
În interiorul complexului este deschisă şi o expoziţie permanentă de obiecte paleocreştine, fotografii şi diapozitive care completează spaţiul muzeal al întregului ansamblu paleocreştin.
Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel a fost amenajat ca punct muzeal în anul 1998, iar în prezent se află într-un amplu proces de reorganizare, rămânând unul dintre cele mai importante obiective turistice din Delta Dunării şi un punct de atracţie pentru pelerini din ţară şi de peste hotare.

În zona centrală a monumentului, sub pavimentul altarului, se află o criptă-martirium, de formă cubică şi plan trapezoidal, acoperită de o cupolă emisferică sprijinită pe pandantivi. În interiorul acesteia se găsesc două morminte martirice suprapuse. La nivelul inferior se află osemintele a doi martiri ale căror nume nu sunt cunoscute, iar la nivelul superior, într-un sicriu colectiv, se află rămăşiţele a patru martiri — Zotikos, Attalos, Kamasis si Philippos — ale căror nume sunt scrise cu roşu pe pereţii încăperii.



Cunoscuţi arheologic şi atestaţi de izvoarele hagiografice aceştia au fost martirizaţi la nordul Dunării. Nu s-a putut stabili cu exactitate anul martiriului, dar se presupune că ar fi avut loc fie în timpul persecuţiei lui Diocleţian, în anii 303-304, fie în timpul împăratului Liciniu, în anii 319-324, fie în timpul persecuţiilor religioase întreprinse de către căpeteniile vizigote între anii 369-372. Chiar dacă nu ştiu exact anul martiriului, cercetătorii susţin însă că acesta ar fi avut loc într-o zi de 4 iunie, astfel că cei patru martiri au fost canonizaţi şi figurează în calendarul creştin ortodox la această dată.
Orientarea criptei şi a absidei bazilicii spre nord-est şi nu spre răsărit, cum prevedeau prescripţiile Constituţiilor apostolice a fost impusă de o situaţie dată — orientarea în această direcţie a vechiului mormânt martiric pe axul căruia s-au construit cripta şi absida bazilicii şi care a fost inclus în zona presbiterium-lui.
Basilica şi cripta sunt acoperite de o cupolă de formă semisferică sprijinită pe pandantivi.
În interiorul complexului este deschisă şi o expoziţie permanentă de obiecte paleocreştine, fotografii şi diapozitive care completează spaţiul muzeal al întregului ansamblu paleocreştin.
Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel a fost amenajat ca punct muzeal în anul 1998, iar în prezent se află într-un amplu proces de reorganizare, rămânând unul dintre cele mai importante obiective turistice din Delta Dunării şi un punct de atracţie pentru pelerini din ţară şi de peste hotare.

Delta Dunarii

O vizita aeriana in Targoviste

DELTA DUNARII