SUBIECT: Preturi si Scumpiri

Scade preţul la gaze: Consumatorii casnici vor plăti de astăzi 3% mai puţin


Preţurile medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici vor scădea în medie cu 3%, informează un comunicat ANRE.

Decizia aparţine Comitetului de reglementare al ANRE, care a aprobat şi menţinerea preţului producţiei interne de la gaze la valoarea de 60 de lei/MWh.

Pentru aprobarea scăderii, comitetul a ţinut cont de menţinerea preţului producţiei interne la acelaşi nivel, de asigurarea consumului clienţilor casnici integral din producţia internă, precum şi de scăderea costului unitar de transport.

Reducerea a fost calculată în funcţie de ponderea de piaţă a fiecărui operator licenţiat.

Măsurile sunt valabile pentru perioada 1 iulie 2016 – 31 martie 2017.

MODIFICĂRI aduse de 1 IULIE în buzunarele românilor

1 iulie vine cu o serie de modificări legislative și fiscale cu impact direct în buzunarele românilor.

Noile norme de aplicare a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului (CICC) vor întra în vigoare la 1 iulie 2016, limita minimă a indemnizaţiei urmând să crească la 1.063 de lei, faţă de 600 de lei, cât este în prezent, anunţă Ministerul Muncii.

Tot de la 1 iulie, asigurații din sistemul public de sănătate vor beneficia de mai multe servicii medicale și două formulare fiscale controversate se simplifică și vor face mai ușoară viața firmelor și oamenilor de afaceri.

Autovehiculele noi, dar și cele la mâna a doua, aduse în țară pentru înmatriculare, vor primi cărți de intentitate auto de tip nou de la 1 iulie. RAR va actualiza conținutul pentru ca proprietarii și autoritățile să aibă mai multe informații cu privire la datele tehnice ale mașinii, unele necesare la stabilirea impozitelor, după cum a spus directorul general al instituţiei, George Dincă.

Declaraţiile referitoare la TVA, 394 şi 088, intră în vigoare în formă modificată începând cu data de 1 iulie 2016, prima mai explicită, iar a doua simplificată, a anunţat Dragoş Doroş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Prețurile gazelor naturale livrate clienților casnici vor scădea, de la 1 iulie, în medie, cu 3%, conform unei decizii a Comitetului de reglementare al ANRE.

Guvernul a aprobat noul Contract Cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016 – 2017, urmând ca acesta să intre în vigoare la data de 1 iulie.

Traiul decent al unei familii medii costă 2.273 de lei la oraş şi 1.831 de lei la ţară

Familia medie, formată din doi adulţi şi doi copii, care locuieşte în mediul urban are un cost de 2.273 de lei pentru a-şi acoperi un trai decent, iar cea din mediul rural – de 1.831 de lei, arată un studiu al Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) consultat de MEDIAFAX.

Necesarul de trai în mediul urban presupune un coş minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei pentru o familie medie formată din „2,8 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora, arată cercetătorii de la ICCV. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim este de 1.831 de lei.

Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei – coşul minim „de subzistenţă”. Acesta are o valoare de 1.842 de lei în mediul urban şi de 1.600 de lei în mediul rural.

ICCV precizează că acesta este un coş minim necesar pentru consum, pe când Institutul Naţional de Statistică (INS) estimează un coş minim deja cheltuit, subliniind astfel diferenţa dintre cei doi indicatori. „Prin metoda normativă (ICCV), consumul este normat de specialiştii nutriţionişti aşa cum persoanele şi familiile lor ar trebui să consume pentru a fi sănătoase în raport cu efortul fizic, psihic şi intelectual desfăşurat de salariaţi şi de copii, în timp ce consumul mediu lunar (INS) reflectă ceea ce cheltuie populaţia, uneori fără a se respecta normele de nutriţie şi igienă”, precizează ICCV.

Definirea minimului de trai are, potrivit ICCV, două aspecte. Cel legat de obişnuiţele de consum (alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă, servicii), tradiţie, obiceiuri, educaţie şi formare profesională, dar şi participarea individului şi familiei sale în societate. „Toate aceste aspecte definesc minimul decent de trai corespunzător unui anumit grad de demnitate al individului şi familiei sale. De la acest nivel de trai în jos putem vorbi de sărăcie pentru individ şi familia sa”. Al doilea aspect este cel legat de supravieţuirea unei persoane, care este definit ca minim de subzistenţă, de aceea elementele de dezvoltare şi afirmare socială a persoanei şi familiei sale nu sunt prevăzute. „De la acest nivel în jos putem vorbi de sărăcia absolută”, notează autorii studiului.

„În viaţa de zi cu zi, o persoană are nevoie de adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente, pentru a se menţine într-o formă cât mai bună fizică şi psihică. Însă nu trebuie neglijat şi un alt aspect important acela, că o fiinţă umană este integrată în societate, iar pentru aceasta are nevoie de informaţii (presă, TV, lucrări de specialitate, etc.) în timpul rămas liber după acoperirea orelor cu activitatea profesională. Fiecare persoană sau familie are un consum legat direct, nu numai de sfera materialului, ci şi de sfera spiritualului, deloc de neglijat. Desigur că acest consum este în strânsă legătură cu o serie de factori: venituri, profesie, locul de provenienţă, tradiţii, obiceiuri, nivel de pregătire, educaţie, starea de sănătate, etc, procesele social-economice şi nivelul de dezvoltare economică atins de ţara respectivă”, se mai arată în studiul citat.

Potrivit acestuia, coşul minim corespunzător unui nivel de trai decent cuprinde necesarul de resurse pentru consumul curent (alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă, servicii în cantităţi minime şi la preţuri de achiziţie a produselor şi serviciilor de asemenea minime) la care se adaugă cheltuielile cu educaţia şi formarea profesională ce favorizează afirmarea persoanei şi statutul social (serviciile culturale, poştă, telecomunicaţii) care să permită dezvoltarea şi participarea individului şi familiei sale în societate.

În calculul minimului de trai decent „a fost prevăzut un cuantum de 10% din calculul final al coşului de consum, pentru un fond de siguranţă şi economie, în vederea acoperirii diverselor cheltuieli necesare în situaţii neprevăzute de bucurie (nuntă, botez) sau de necaz (boală, spitalizare, deces) ce apar în vieţile oamenilor”, se mai arată în studiul citat.

Isarescu: Pentru mine ca economist e o mare problema sa ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nic



"Pentru mine ca economist e o mare problema sa spui ca ai excedent de cerere agregata, ca nu-ti merge economia, cand in acelasi timp ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!", a explicat joi Mugur Isarescu una din dilemele sale. Din cele 4 milioane, doar unul din zece ar fi dispusi sa munceasca, dar nici acela nu cauta de lucru. Din cele 4 milioane, doua milioane traiesc in mediul rural, tot jumatate (46%) au doar studii gimnaziale, iar unul din doi are studii liceale, postliceale sau scoala profesionala. O persoana din 3 e in varsta, mai dificil de (re)integrat. Dintre tineri, 20% nu sunt implicati in nicio activitate (nici scoala, nici job). Si mai avem un flux net aproape nul de persoane care (re)intra in activitate in ultimii 6 ani , a mai spus joi Isarescu.

Este populatia inactiva o solutie pentru detensionarea pietei muncii?
Potrivit raportului publicat joi de Banca Nationala, dimensiunea acestui fenimen este relativ ridicata, rata de inactivitate, calculata ca raport intre populatia inactiva si cea in varsta de munca, plasandu-se in trimestrul II 2017 la 32%, una dintre cele mai inalte din UE.
Care ar fi cauzele pentru care avem aceasta problema?"
Un procent atat de scazut se datoreaza probabil, in buna masura, perceptiei unui cost de oportunitate prea ridicat atasat renuntarii la asistenta sociala in favoarea unui loc de munca (diferenta dintre ajutorul social si salariu, timpul liber sacrificat).
In plus, nu trebuie ignorat faptul ca jumatate dintre aceste persoane traiesc in mediul rural, in multe cazuri slab conectat la reteaua de transport, dar si din punct de vedere informational (de exemplu, cu privire la oportunitatile de angajare). Chiar daca aceasta este categoria care, prin cresterea numarului de lucratori neremunerati in agricultura, a condus la majorarea ratei de participare cu 2 puncte procentuale in trimestrul II 2017, efectele pozitive ale evolutiei asupra conditiilor de pe piata muncii sunt mai curand limitate: pe de o parte, tensionarea se manifesta pe alte segmente de activitate, pe de alta parte, raportul dintre populatia ocupata in agricultura si contributia acesteia la formarea PIB este deja disproportionat.
Si daca ar fi fost motivati sa munceasca sau informati cu privire la locurile de munca vacante, nivelul de pregatire in general scazut (circa 60% au doar studii gimnaziale sau o scoala profesionala) si deteriorarea in timp a abilitatilor acestora, datorata perioadei prelungite de inactivitate, fac putin probabil ca acestia sa corespunda cerintelor angajatorilor, in absenta unor cursuri de reprofesionalizare.
Oferta excedentara de forta de munca este deja caracterizata de un nivel scazut de pregatire, care nu corespunde cerintelor firmelor angajatoare, desi exista interes pentru candidatii cu acest profil, potrivit celui mai recent studiu Manpower privind deficitul de talente, care arata ca posturile care se ocupa cel mai greu nu sunt doar cele de ingineri, ci si cele de muncitori si meseriasi calificati.
Analiza pe grupe de varsta releva ca cele mai ample decalaje ale ratei de inactivitate se intalnesc la nivelul tinerilor (15-24 de ani) si al varstnicilor (55-64 de ani). In ceea ce priveste adultii (25-54 de ani), care reprezinta practic nucleul capitalului uman intr-o economie, rata de inactivitate in Romania este foarte apropiata de cea din UE (16% fata de 14%). Astfel, spatiul de imbunatatire pe acest segment este relativ mai restrans, cu atat mai mult cu cat doar 20% dintre aceste persoane sunt interesate sa munceasca (comparativ cu 30% in UE) si majoritatea traiesc in mediul rural (peste 50%).
In cazul tinerilor, era de asteptat o rata mai mica de participare, dat fiind ca o parte importanta a acestora urmeaza o forma de invatamant sau instruire (circa 80%, nivel inferior insa mediei europene, situate la aproximativ 90%).
Rezultatele slabe la testele internationale pun totusi sub semnul intrebarii masura in care acestia pot constitui o resursa puternica de forta de munca in viitor. Mai mult, in ceea ce priveste tinerii din afara sistemului scolar, faptul ca nu sunt implicati in niciun fel de activitate (nici educationala, nici lucrativa) le diminueaza substantial sansele sa devina o resursa viabila pe piata muncii.
Cel mai amplu decalaj fata de Europa (si in crestere) este intalnit insa in cazul persoanelor cu varsta intre 55 si 64 de ani, care reprezinta practic o treime din totalul persoanelor inactive. Rata de inactivitate pe acest segment este extrem de ridicata (circa 54%), progresul fiind relativ redus fata de anul 2005, cand aceas ta se situa la 60%. La un nivel similar s-a situat si media UE, insa reformele realizate de statele membre pentru mentinerea fortei de munca in activitate o perioada mai indelungata, in conditiile accentuarii fenomenului de imbatranire a populatiei, s-au reflectat intr-o diminuare substantiala a gradului de inactivitate pe acest segment (40% in anul 2016).
Spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde fluxul net de persoane care isi modifica statutul din inactiv in activ si invers este pozitiv, in Romania acesta a fost aproape nul in ultimii 6 ani, chiar usor negativ in medie.
Ca pondere, iesirile din populatia inactiva in decursul unui an reprezinta aproximativ 20% din total (procent care se situeaza din nou printre cele mai scazute din Europa, nivelul din statele performante fiind chiar dublu), ceea ce sugereaza un grad relativ ridicat de inertie.
Presupunand ca nu ar mai avea loc alte modificari ale stocului actual de persoane inactive si ca toate acestea ar fi motivate sa caute un loc de munca, ar fi necesari aproximativ 6 ani pentru trecerea acestor persoane in randul activilor. Scenariul este insa putin plauzibil dat fiind ca prognozele24 privind evolutia populatiei (realizate in vederea cuantificarii impactului in plan economic al imbatranirii populatiei) sunt pesimiste, indicand o diminuare a numarului persoanelor in varsta de munca in Romania cu 1,7 milioane pana in anul 2030 (-13%, una dintre cele mai pronuntate scaderi din UE).
In concluzie, este putin probabil ca (re)insertia persoanelor inactive sa joace un rol semnificativ in detensionarea pietei muncii, in absenta unor masuri active de integrare, in special a varstnicilor, si a unor investitii intr-un sistem de educatie performant, gandit pe tot parcursul vietii si cat mai bine adaptat la cerintele pietei (inclusiv cursuri de pregatire in vederea desfasurarii unei activitati agricole eficiente), arata Raportul BNR.

Reformele sunt cu atat mai necesare cu cat gradului ridicat de neparticipare ii sunt atasate repercusiuni in plan social, Romania avand una dintre cele mai ample rate de saracie intre statele din spatiul comunitar. Pentru finalul anului 2017 se contureaza semnale mixte privind evolutia numarului de angajati. Astfel, Sondajul CE-DG ECFIN sugereaza stabilitatea ritmului recrutarilor in industrie si constructii, dar extinderea schemelor de personal in comert si serviciile de piata.

REFERINTE
Isarescu: Preturile vor creste mai repede decat anticipasem. Inflatia ar putea urca la 2.7% in decembrie 2017 si 3.2% in decembrie 2018
Mugur Isarescu: Ne uitam foarte atent la tendinta inflatiei; daca tinde sa dureze vom reactiona
Isarescu, despre cresterea Robor: Trezorierii bancilor sperau in septembrie ca vine o banca al carei nume incepe cu R. si care avea permanent surplus de lichiditate si care trosc!, lasa in piata surplusul. Dar R. n-a mai venit...
UPDATE Explicatiile Guvernatorului BNR pentru deprecierea leului: Ne confruntam cu presiuni de depreciere a leului, pe fondul cresterii mai rapide a importurilor fata de exporturi/ Intre timp, euro trece de pragul de 4.62 lei

Se scumpesc curentul si gazele - raport ANRE

Vestile despre majorarile de pret la curent si gaze sunt dezvaluite de Profit.ro, care a obtinut un raport realizat de ANRE, mai exact primul raport al noii conduceri votate in octombrie in Parlament.

Cat si de ce se scumpeste lumina

Curentul se va scumpi pentru consumatorii finali cu 1,5% de la 1 ianuarie, potrivit raportului citat.

Documentul mentioneaza ca lumina se va scumpi, ca urmare a majorarii de pret pe care o va opera Transelectrica. Compania de transport se confrunta cu o crestere a costurilor cu energia suplimentara necesara asigurarii sigurantei in functionare a sistemului energetic national, in momentele in care productia de energie nu face fata consumului.

Asa ca a decis sa majoreze tariful pentru serviciul de sistem, ceea ce se va traduce printr-o scumpire si la consumatorul final.

"ANRE apreciaza ca (...) incepand cu data de 1 ianuarie 2018 (...) tariful pentru serviciul de sistem - componenta pentru servicii tehnologice de sistem (STS) va trebui majorat cu circa 20-30% (...) In concluzie, aceasta suplimentare, la care se adauga si evolutia in sens crescator a preturilor pentru achizitia in regim concurential a serviciilor tehnologice de sistem in acest an, conduce la majorarea certa a costurilor cu achizitia serviciilor tehnologice de sistem, ceea ce ar implica o crestere estimata a tarifului pentru serviciul de sistem, incepand cu 1 ianuarie 2018, cu circa 20-30% pana la sfarsitul primului semestru al anului 2018, avand impact asupra pretului energiei electrice la clientii finali cu circa 1,5%", se arata in raportul ANRE.

In ultima perioada, am avut parte de doua scumpiri la energia electrica: de la 1 iulie si 1 octombrie.

La gaze s-a amanat o scumpire, dar nu scapam de ea

ANRE a amanat scumpirea la gaze, preconizata initial pentru 1 octombrie, insa nu vom putea scapa totusi de majorare, pentru ca preturile engros de achizitie a acestora de catre furnizori de la producatori pe bursa de gaze au crescut cu pana la 20%.

Comparatia este facuta intre gazele cu perioada de livrare noiembrie 2017 - martie 2018, care ajung pana la 78 lei/MWh, comparativ cu tarifele la gaze in vigoare la finalul lunii octombrie 2017, de 64,67 lei/MWh.

In raportul pe care ANRE l-a trimis la Parlament nu se mentioneaza procentul cu care va creste pretul la consumatorul final.

Ultima scumpire la gaze a avut loc la 1 aprilie 2017.

Urmatoarea majorare anuntata initial pentru octombrie s-a amanat pana la aprobarea in Parlament a OUG nr. 64/2016 privind liberalizarea pietei pentru consumatorii casnici, lucru care inca nu s-a intamplat.

Avand in vedere toate scumpirile preconizate, saptamana trecuta BNR a majorat deja tinta de inflatie.

Preţul energiei pentru populaţie va creşte de la 1 ianuarie. Curentul, mai scump cu 13% între orele 18:00 – 22:00

Prețul energiei pentru consumatorii care sunt alimentați în regim de serviciu universal va crește de la 1 ianuarie. Energia în perioada de vârf de consum, între orele 18:00 – 22:00, urmează să fie mai scumpă cu 13%, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM. Astfel, potrivit OPCOM, pentru energia livrată în bandă, între orele 1:00 — 24:00, prețul va fi de 245 de lei pe MWh, cu 6,5% mai mare decât în trimestrul patru din acest an.

Prețul pentru intervalul orar 8:00 — 24:00 va fi de 272 lei pe MWh, cu 7% mai mare, iar pentru vârf de consum, adică între orele 18:00 și 24:00, prețul va fi de 302 lei pe MWh, în creștere cu 13%.

Licitațiile pentru trimestrul I din anul 2018 de pe Piața Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) s-au finalizat marți, iar OPCOM a publicat prețurile de închidere. De la 1 ianuarie, piața de energie va fi complet liberalizată, iar populația care până acum era în regim reglementat va primi energie la prețurile la care se închid licitațiile pe PCSU

Gazele se scumpesc cu 10%, de la 1 aprilie, pentru aproape 50% dintre romani

Aproape jumatate dintre romani vor plati incepand de la 1 aprilie cu circa 10% in plus pentru gazele naturale pe care le consuma. De ce are loc aceasta noua scumpire? Autoritatea statului care a aprobat-o si analistii independeti din domeniul energiei consultati de Ziare.com au pareri diferite.

In Romania, furnizorii pot cere pe gazele naturale vandute consumatorilor casnici doar atat cat le permite statul, prin intermdiul Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). Cu alte cuvinte, un furnizor poate cumpara gazele la ce pret doreste, dar nu le poate revinde populatiei decat la un pret aprobat de stat. Speciaistii numesc acest sistem "piata reglementata pentru consumatorii casnici" si apreciaza ca el a fost creat pentru a evita scumpirea exagerata a gazului care ar cauza scaderea numarului de romani care il pot folosi ca resursa.

In acest conditii de reglementare a pietei, ENGIE - furnizor care alimenteaza aproape jumatate dintre consumatorii casnici din Romania - a obtinut pe 29 martie aprobarea ANRE de a-si vinde gazul mai scump. Anuntul a fost facut chiar de autoritate, pe site-ul propriu.

Gazele s-au scumpit cu 16%, combustibilii cu 5,6%. La ce alte servicii si produse au mai crescut preturile in 2018

Preturile la gaze, combustibili, citrice, legume si unele servicii au crescut cel mai mult, in primele opt luni din 2018, fata de finele 2017, conform datelor Institutului National de Statistica (INS).

Preturile la categoria energie electrica, gaze si incalzire centrala au crescut cu 5,66%, in primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, ca urmare a majorarii cu 16,61% a preturilor la gaze, potrivit INS.

Preturile la aceasta categorie au crescut cu 3,1% si fata de luna precedenta, in conditiile in care preturile la gaze s-au majorat cu 5,59%, iar cele la energia electrica cu 2,05%, cu toate ca au ramas la fel cele la energia termica.

Dar produsele si serviciile care s-au scumpit cel mai mult, in primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, au fost: serviciile postale, cu 21,54%, majorarea fiind similara si fata de luna iulie; transportul aerian, cu 18,66%, care a crescut cu 2,42% si fata de luna precedenta, mai reiese din documentul de presa al INS. Acestea au fost urmate de gaze, cu 16,61%, fata de decembrie 2017, dar cu 2,13%, comparativ cu iulie.

Alte cresteri importante au fost in primele opt luni fata de finele anului trecut pentru: citrice si alte fructe meridionale, de 9,92%, care s-au majorat cu 3,01% si fata de luna precedenta; categoria alte legume si conserve de legume de 6,76%, care au scazut cu -2,22%, comparativ cu luna precedenta.

In plus, preturile la combustibili, care au un impact important in toate celelalte preturi, respectiv in evolutia inflatiei, au crescut cu 5,61% in august 2018, comparativ cu nivelul din decembrie 2017, dar au scazut cu -0,16%, fata de luna iulie.

De asemenea, tutunul si tigarile s-a scumpit cu 3,68% in primele opt luni, dar au ramas la acelasi nivel fata de luna precedenta, iar preturile la serviciile de igiena si cosmetica au crescut cu 3,49%, in primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, dar cu doar 0,15% fata de luna precedenta.

Ce alimente s-au scumpit si cu cat

Totodata, pretul la carnea de bovine a crescut cu 3,98% in primele opt luni ale acestui an si cu 0,42% fata de luna precedenta. In schimb, in ciuda pestei porcine, pretul carnii de porcine a crescut cu 0,81% in primele opt luni ale acestui an si cu 0,12% fata de luna precedenta, dar aceasta perioada nici nu este una de consum intens in domeniu.

De asemenea, ouale, al caror pret a avut un efect important in majorarea inflatiei in cursul anului trecut, s-au ieftinit -27%, in primele opt luni, desi s-au scumpit cu 1,01% fata de luna precedenta, iar zaharul s-a ieftinit cu -6,79% in primele opt luni, desi s-a scumpit cu 1,1%, comparativ cu luna precedenta.

In plus, in primele opt luni ale acestui an, s-au ieftinit fructele proaspete cu -1,77%, desi scaderea este de -8,1%, comparativ cu luna iulie.

Rata anuala a inflatiei din august 2018 a fost de 5,1%, astfel ca a revenit pe crestere, dupa ce in iulie scazuse la 4,56% de la 5,41% in iunie, maximul ultimilor patru ani.

Ce tarife vom avea la gaze și energie electrică de la 1 aprilie. Se vor aplica timp de 1 an! Guvernul a decis ieri noi măsuri în cazul prturilor la energie şi gaze.

De la 1 aprilie vor fi aplicate tarife unice pentru consumatorii casnici si noncasnici. Marilor consumatori de energie li se vor scădea cu 20% facturile la curent, iar pentru gazele naturale vor beneficia de noi scheme de ajutor.

Măsurile sunt valabile timp de un an iar impact financiar ajunge la 14,5 miliarde de lei.

Consumatorii casnici care vor folosi până la 100 de kilowaţi pe luna curent electric vor avea un tarif fix de 0,68 de lei pe kilowatt. Cei care vor folosi între 100 și 300 de kilowaţi pe lună vor plăti 0,8 lei kilowatul. Consumatorii noncasnici vor plăti un leu pe kilowatt pentru gazele naturale.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că la consumatorii obişnuiţi tariful va fi de 0,37 de lei pe kilowatt. „Clienții casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200 metri cubi vor beneficia de un tarif de 0,31 lei per kilowatt. Pentru consumatorii noncasnici costul gazului natural va fi de 0,37 lei per kilowatt şi aici ne referim la IMM-uri, micro, mici şi mijlocii, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri şi, de asemenea, instituţii similare” a declarat premierul Nicolae Ciucă.

În cazul marilor consumatori de energie, facturile la curent vor fi reduse cu 20 de procente, iar pentru gazele naturale vor fi adoptate alte scheme de ajutor. Impactul bugetar pentru energia electrică şi gazele naturale va fi de 14,5 miliarde de lei până la sfârşitul acestui an.

ROBOR la trei luni a spart pragul de 7%. Cele mai mari valori din ultimii 12 ani – 14.06.2022



ROBOR creşte semnificativ şi joi, 14 iulie, şi atinge cele mai ridicate valori din ultimii 12 ani, aatât pentru indicele ROBOR 3M, cât şi pentru ROBOR 6M.

ROBOR la trei luni a crescut la 7,05%, faţă de 6,99%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 28 iulie 2010 şi până acum.

ROBOR la şase luni a crescut la 7,24%, faţă de 7,18%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 2 august 2010 şi până acum.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

https://www.bnr.ro/Info-financiar-5371-Mobile.aspx

Indicele ROBOR la trei luni a depășit pragul psihologic de 8%. Creditele în lei, în aer



Nimic nu pare să mai stăvilească din creșterea indicelui ROBOR la 3 luni, cel în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă. Acesta a ajuns la 8,01%, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 8,01% pe an, de la 7,97% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% pe an, de la 8,08% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,24% pe an, de la 8,19% pe an, vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.