SUBIECT: Sondaje interesante Romania

Romanii, pe ultimele locuri in topul celor mai sanatoase natiuni

Pentru multi dintre noi, sanatatea este cel mai important lucru. Sa avem sanatate, ca restul nu prea mai conteaza, spun multi oameni. Dar de cata sanatate avem parte? Cati din ani din viata ii traim in plina sanatate, fara a avea afectiuni, boli majore?

Sanatatea noastra

Din pacate, aceasta intrebare are pentru romani un raspuns foarte trist, pentru ca sta extrem de prost la acest capitol. Econtext va arata cati ani sanatosi traiesc romanii si toate celelalte populatii europene.

Mai precis, din totalul vietii, cati ani fara probleme majore de sanatate traiesc romanii si ceilalti europeni. Anii sanatosi sunt anii de viata fara dizabilitati, fara boli care sa ne afecteze grav si pe o perioada indelungata. Nu este vorba de bolile marunte, ci de bolile care isi pun o amprenta lunga si dura asupra noastra.

IATA cati ani plini de sanatate traiesc romanii si ceilalti europeni:

Cati bolnavi cronici are fiecare stat din Uniunea Europeana. Vezi pe ce loc surprinzator se plaseaza Romania

Romania are printre cei mai putini bolnavi cronici din Uniunea Europeana, dupa cum arata mai multe statistici europene. Astfel, unul din cinci romani sufera de o boala cronica, o boala de lunga durata. Mai precis, 19,7% dintre romani sufera de o maladie de lunga durata, tara noastra ocupand astfel penultimul loc in Europa. Pe ultima pozitie se plaseaza Bulgaria, unde 19,2% dintre cetateni sunt diagnosticati cu o boala cronica.

Sistemul medical romanesc

Econtext va prezinta rata bolnavilor cronici din toate tarile Uniunii Europene.

TOPUL scumpirilor din guvernarea Ponta versus TOPUL scumpirilor din guvernarea Boc.

Intotdeauna cand guvernul Ponta este criticat, oamenii arata cu degetul catre guvernarea Boc, afirmand ca aceasta a fost de n ori mai rea decat coalitia care se afla actualmente la putere.
Si invers, cand multi lauda perioada Emil Boc pentru stabilitatea macroeconomica si pentru scoaterea tarii din criza, multi oameni contrazic aceste fapte, afirmand ca Ponta si USL au imbunatatit mai mult viata romanilor.

Din aceste motive, este nevoie sa realizam diverse comparatii punctuale intre cele doua guvernari.

Preturile din cele doua regimuri

Iar Econtext demareaza in acest moment o serie de articole ce pun in oglinda cele doua "regimuri". Si vom debuta cu preturile.

Am selectat cincisprezece alimente de baza si vom arata cum au evoluat preturile acestora in timpul guvernarii Boc si cum au evoluat in perioada de cand Ponta si USL sunt la putere.

Cele 15 sunt urmatoarele: (1) cartofi, (2) grau, (3) porumb boabe, (4) fasole boabe, (5) floarea soarelui, (6) morcovi, (7) mere, ( pere, (9) oua, (10) lapte de vaca, (11) miere de albini, (12) branza de telemea de vaca, (13) carne de bovine, (14) carne de pasare si (15) carne de porc.

Boc versus Ponta

Perioadele avute in vedere sunt: ianuarie 2009 – februarie 2012 (intreaga guvernare Emil Boc), respectiv, mai 2012 – ianuarie 2013 (acestea fiind cele mai recente date). Bineinteles, se poate contraargumenta ca perioadele sunt diferite sau ca fluctuatiile sezoniere sunt diferite. Aceste lucruri sunt reale, dar dorim sa vedem evolutia preturilor din cele doua guvernari, indiferent de orice aspect particular.

Guvernari

Surprinzator, din cele 15 produse, 7 s-au scumpit mai mult in timpul lui Ponta si 8 mai abitir in timpul lui Boc.Iar per total, luand guvernarile intregi, chiar daca perioadele sunt diferite, preturile au urcat cam in acelasi ritm in ambele regimuri.

Altfel spus, preturile au crescut in cateva luni de guvernare Ponta cat au crescut in toti cei trei ani si doua luni cat a fost Boc la putere!!! Cele mai mari drastice scumpiri au avut loc la cartofi si grau, respectiv, floarea soarelui si oua.

IATA care au fost cele mai mari scumpiri din guvernarile Boc si Ponta – ce s-a scumpit cel mai mult:

CE NU SPUNE NIMENI: profesorii au pierdut o treime din salariu, functionarii peste 700 de lei. VEZI cu cat au scazut salariile si care e, de fapt, nivelul lor real

Daca ne uitam pe hartie, vedem ca salariile au crescut in mai toate sectoarele economiei, de la inceputul crizei si pana in prezent. Totusi, ceea ce ni se livreaza noua este total diferit de ceea ce exista in realitate.
Statistica ne prezinta cifre frumoase in privinta salariilor, cresteri peste cresteri, dar toate sunt la nivel nominal, fara a se lua in calcul inflatia. Altfel spus, ni se prezinta evolutia salariala fara a se lua in calcul si avansul preturilor.

Salarii si inflatie

Econtext va prezinta, in exclusivitate, o analiza despre nivelul real al salariilor. Va aratam cu cat au evoluat salariile pe hartie, dar si cu impactul preturilor. Vom vedea ca multe salarii au scazut in realitate sau ca unele scaderi sunt si mai drastice decat se afirma in mod oficial. Si nici cresterile nu sunt chiar asa de consistente.

In plus, va aratam si la cat s-ar situa acum salariul in mod real, care este valoare reala din prezent, nu cea teoretica, pe care o vedem in scripte. Perioada de referinta este inceputul crizei – prezent, adica decembrie 2008 – decembrie 2012. Patru ani! Si este vorba despre salariul mediu net.

Cum ne scufundam

Pentru a prezenta adevarul despre salarii am selectat 20 de sectoare de activitate, cele mai importante. Astfel, de la inceputul crizei si pana in prezent, cea mai mare crestere de salariu a avut loc in domeniul prelucrarii lemnului: 56%! De la 833 lei in decembrie 2008, pana la 1.298 lei in decembrie 2012!

Suna frumos pana aici! Dar daca adaugam si inflatia din acesti patru ani, care s-a situat la un total de 23%, situatia se schimba. Astfel, cresterea e de doar 33%, iar valoarea reala a salariului ar fi 1.108 lei. Cu aproape 200 de lei mai putin decat pe hartie!

Si acesta e un caz fericit! Sa luam invatamantul: in decembrie 2008, salariul a fost de 1.625 lei, iar in decembrie 2012, salariul mediu net din invatamant s-a situat la 1.482 lei. O scadere de 9%! Dar daca punem si inflatia, scaderea ajunge la 32%! Iar nivelul real al salariului ar fi in prezent de 1.105 lei. Cu peste 500 de lei mai putin.
Si acesta nu e singurul caz disperat!

IATA cu ca au scazut de fapt salariile si care este valoarea lor reala din acest moment:

USL LA 11 LUNI DE GUVERNARE: 22 de decizii bune pentru Romania, dar 129 negative!

Scandalurile si scumpirile au tinut capul de afis in ultima luna de guvernare USL, dupa majorarile de taxe de la inceputul anului. Pe 7 aprilie s-au implinit unsprezece luni de cand USL guverneaza in Romania.

Primul guvern USL s-a nascut pe 7 mai 2012, fiind urmat de un al doilea, imediat dupa alegerile parlamentare. In total, 11 luni de guvernare “diferita”.Dar ce a facut USL de cand a luat puterea?
Ce a facut pentru Romania, pentru romani, cum ne-a schimbat viata in bine? Cu ce se pot lauda liberalii si social-democratii?

Tot inainte

Econtext va prezinta bilantul celor unsprezece luni de cand Uniunea Social – Liberala (USL) este la conducerea tarii.Ca si in analizele precedente, va prezentam activitatile guvernantilor USL pe trei paliere:
1. masuri anuntate (promisiuni), dar neindeplinite.
2. actiuni realizate de catre guvernarea sau/si guvernantii USL.
3. implicatii ale actiunilor realizate de guvernarea USL.

Astfel, avem in vedere intreaga guvernare USL (Guvern, Parlament, membrii partidelor, autoritatile locale, etc.).

Scandaluri, accize, taxe, scumpiri

In total, in cele 11 luni, am identificat 162 de masuri si efecte ale guvernarii USL.
Dintre acestea, 11 sunt incerte (au atat efecte pozitive, cat si negative, fara sa se incline balanta definitiv), 22 sunt masuri bune, iar... 129 au fost masuri cu impact negativ asupra Romaniei.
Iar daca vom analiza doar ultima luna din guvernarea USL, vom avea niste concluzii uimitoare!
Astfel, in aceasta ultima luna, doar doua lucruri bune au facut guvernantii USL, unul dintre acestea fiind nominalizarea Codrutei Kovesi la sefia DNA.
In rest, un lucru incert si numai rele!

IATA aici toate cele 162 de masuri, promisiuni si efecte ale guvernarii USL din aceste 11 luni, vezi tot ce a facut USL:

Cati romani dau spaga la medic si de ce

Un sondaj realizat de INSCOP Research arata ca cei mai multi dintre romani sunt nemultumiti de sistemul de sanatate, iar 63% dintre acestia au dat spaga personalului medical.

Peste 36% dintre romani considera ca au o stare de sanatate buna, iar 45,9% nici buna, nici proasta. Totodata, 14,5% dintre respondenti spun ca au o stare de sanatate proasta, indica sondajul "Barometrul de opinie publica - Adevarul despre Romania", publicat marti, pe pagina de internet a INSCOP Research.

"Cum era si de asteptat, un procent semnificativ mai mare de persoane peste 65 de ani a declarat o stare de sanatate proasta in timp ce peste jumatate dintre respondentii intre 18-35 de ani declara o stare de sanatate buna", se precizeaza in document.

De asemenea, aproape 60% dintre respondeti declara ca sunt nemultumiti sau foarte nemultumiti de sistemul de sanatate (44,3% se declara nemultumiti, iar 15% foarte nemultumiti), in timp ce 34,6% dintre romani sunt multumiti de sistemul de sanatate, iar 3,9% declara ca sunt foarte multumiti.

"Teoretic, ar trebui sa fie un semnal de echilibru daca o treime din populatie este multumita de unul dintre cele mai criticate sisteme publice din ultimii 23 de ani. Daca ne gandim ca putin peste o treime din aceeasi populatie declara ca are o stare buna de sanatate, deci este posibil sa nu fi avut prea mult contact cu sistemul respectiv, constatam ca nemultumirile se concentreaza tocmai la beneficiarii reali ai sistemului de sanatate, cei care, pana la urma, il cunosc cel mai bine in urma contactului nemijlocit", se mai arata in studiu.

La intrebarea daca au dat vreodata bani sau cadouri personalului medical, 63% au raspuns afirmativ, iar 32% - negativ. Dintre cei care declara ca au dat cadouri sau bani, 66,6% spun ca au dat din proprie initiativa, in vreme ce 31,4% afirma ca li s-a cerut.

"Practic, reiese ca unui procent de aproximativ 20% i s-au cerut bani sau atentii din partea personalului medical. Este zona cea mai criticabila care livreaza episoadele cele mai scandaloase in care actul medical este conditionat de oferirea de bani sau cadouri", se explica in document.

Pe de alta parte, 73,5% dintre romani cred ca medicii sunt prost platiti, iar 64% cred ca medicii din Romania sunt bine pregatiti. Totodata, 77,1% spun ca au intalnit medici in Romania care isi fac datoria cu seriozitate.

In plus, 87,7% considera ca statul trebuie sa asigure medicamente compensate, in timp ce 86,9% sustin ca mare parte din conditiile din spitalele romanesti sunt proaste.

Dupa ce li s-a solicitat sa indice cauze pentru plecarea medicilor din tara, 58,7% dintre respondenti au mentionat salariile mici, 19,1% lipsa conditiilor din spitalele noastre, iar 10,4% dorinta de a munci in alta tara.

"Alegerea de catre majoritatea populatiei a primei cauze, corelata cu raspunsurile comentate mai sus ne arata ca, din punctul de vedere al populatiei, cea mai vizibila problema a sistemului de sanatate din Romania este slaba finantare, de la salariile medicilor pana la dotarea spitalelor. Datele nu explica insa in ce masura aceasta este o problema de eficienta a cheltuirii resurselor sau de fonduri insuficiente alocate domeniului", se arata in comunicat.

Sondajul "Barometrul de opinie publica - Adevarul despre Romania" a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul. Acesta a fost realizat in perioada 20-28 aprilie 2013, pe un esantion de 1.050 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de +/- 3%, la un grad de incredere de 95%.

Romania, printre cele mai rasiste tari din Europa - vezi topul mondial



Un sondaj realizat la nivel international arata care sunt cele mai rasiste tari, pe primul loc situandu-se Hong Kong, iar la finalul clasamentului fiind Marea Britanie.

Studiul a aratat ca cele mai intolerante state sunt cele in curs de dezvoltare, precum Bangladesh, Iordania si India. La cealalta parte a topului se afla Marea Britanie, Statale Unite si Australia.

Totodata, studiul realizat de oamenii de stiinta suedezi plaseaza Romania printre cele mai rasiste tari din Europa, fiind intrecuta doar de Albania, Bulgaria si Franta.

Sondajul a fost realizat in 80 de state, scrie Daily Mail, si a luat in calcul numarul cetatenilor care au raspuns la intrebarea "care sunt oamenii pe care nu i-ati dori ca vecini?" cu "persoane dintr-o alta rasa".

Cercetatorii au descoperit ca societatile care sunt extrem de intolerante sunt cele din Hong Kong (71,8% din populatie), Bangladesh (71,7%), Iordania (51,4%) si India (43,5%).

La polul opus, viziunile rasiste sunt extrem de rare in SUA (3,8%), la fel ca si in alte state vorbitoare de limba engleza, precum Marea Britanie si Australia (mai putin de 2%).

In tarile din America Latina, doar unul din 20 de oameni nu este tolerant, in timp ce in Orientul Mijlociu se remarca tensiuni rasiale mari.

In schimb, Europa este impartita, Vestul fiind mai putin rasist ca Estul.

Astfel, in Romania, intre 15% si 19,9% dintre cetateni spun ca nu ar dori sa aiba drept vecini oameni de alta rasa (datele au fost culese in perioada 1998 - 2005).

Insa au existat si voci care au contestat raportul, apreciind ca nu ar reflecta tendintele actuale, avand in vedere ca a fost realizat intr-o lunga perioada de timp - 30 de ani.

De asemenea, in unele tari vestice, rasismul este un subiect tabu, iar multi isi ascund aceste porniri.

Topul banilor cheltuiti de la UE: 130 de euro pe locuitor, Romania, 1.500 de euro Cehia

In cei sase ani scursi de la aderarea la UE, Romania a reusit sa cheltuie in medie 130 de euro pe fiecare locuitor al sau, suma de doua ori mai mica decat cea cheltuita de UE cu fiecare bulgar si de aproape 12 ori mai puIn cei sase ani scursi de la aderarea la UE, Romania a reusit sa cheltuie in medie 130 de euro pe fiecare locuitor al sau, suma de doua ori mai mica decat cea cheltuita de UE cu fiecare bulgar si de aproape 12 ori mai putin decat cu un ceh sau un leton, scrie romanialibera.ro.

Romania detine ultimul loc intr-un top la cheltuirii fondurilor nerambursabile alocate de UE tarilor din regiune, arata un studiu al firmei de consultanta KPMG, dat publicitatii zilele trecute. Raportata la populatia celor 10 tari cuprinse in studiu, suma absorbita este in Romania de 2,5 ori mai mica decat cea din Bulgaria si de aproape 12 ori mai mica decat cea primita de Cehia, pe fiecare locuitor al acesteia.

• Alocare dezechilibrata

Dezechilibrele pot fi sesizate inca de la momentul repartizarii fondurilor UE pe cele 10 tari din regiune, in 2007. Astfel, desi declarativ fondurile UE sunt destinate recuperarii decalajelor dintre tarile Europei Centrale si de Est (ECE) si a celor dintre aceasta regiune si vestul Europei, datele KPMG arata ca tarile ce aveau cel mai mare PIB pe locuitor, deci nevoi mai mici de sprijin financiar, au primit si cei mai multi bani.

Astfel, desi Romania si Bulgaria au un PIB de 2-3 ori mai mic decat al Cehiei, primele doua tari au primit pe locuitor 1.102 euro si, respectiv 911 euro, la jumatate din cei 2.504 euro alocati de UE fiecarui ceh. Tara care a stat cel mai bine din acest punct de vedere e Ungaria, unde UE a acordat fonduri de 2.541 euro pe fiecare locuitor.

• Decalajele se adancesc

Acest decalaj initial s-a adancit in cursul procesului de absorbtie, Romania devenind codasa regiunii. Daca pe hartie unui ceh ii fusesera alocati initial de 2,5 ori mai multi bani decat unui roman, in 2013 respectiv in al saselea an al exercitiului financiar s-a ajuns la situatia in care, practic, un ceh a beneficiat in medie de 1.542 de euro, respectiv de 12 ori mai mult decat un roman (vezi tabel).

Rata absorbtiei a fost maxima in tarile baltice si Cehia (in jurul a 57-59%) si minima in Romania (12%, de trei ori mai mica decat in Bulgaria).

• Fondurile UE, o sansa a cresterii economice

„Pentru statele membre UE din Europa Centrala si de Est (ECE) fondurile UE contribuie intre 11% si 26% din PIB-ul lor anual, fiind o resursa esentiala a dezvoltarii competitive si a cresterii economice”, afirma KPMG. In cazul Romaniei, ponderea fondurilor nerambursabile in PIB este de 17,9%, ceea ce semnifica ca, in conditiile unei absorbtii depline pe parcursul celor 6 ani, finantarile UE ar fi putut duce la o crestere anuala a PIB de aproape 3%. O astfel de parghie economica nu ar fi trebuit ignorata.

KPMG considera ca Romania se gaseste intr-un ”cerc vicios si perdant”. Din acesta se poate iesi prin ”mobilizarea tuturor resurselor capabile si specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial si al mediului de afaceri, politic si social, pentru alinierea in interes national si coagularea unei viziuni coerente si integrate, care sa proiecteze strategic si realist, pe criterii de competitivitate si crestere economica, prioritatile nationale si trans-sectoriale ale urmatoarei perioade”, afirma Daniela Nemoianu de la firma de consultanta mentionata.

TOPUL EUROPEAN al dobanzilor!

Din cele 27 de state europene, lipsesc datele pentru Irlanda si Italia. In rest, din cele 25 de state ramase, un lucru e sigur: in bancile din Luxemburg nu merita sa-ti tii banii!
Sau doar daca ai sume uriase si atunci se vede ceva la castig! In medie, dobanda la un depozit la termnen, pe o perioada cuprinsa intre unul si doi ani, ajunge in Luxemburg la nici 1%!
Practic, Luxemburg are cea mai scazuta dobanda la depozite din toata comunitatea europeana. Urmeaza Austria, la o distanta nu foarte mare, dobanda medie fiind de 1,04%. Si lista continua, dobanzile devenind tot mai atractive. In total, doar sase tari au dobanzi medii de peste 4%!

Dar IATA topul european al dobanzilor: in ce tari sunt cele mai mici/mari dobanzi la depozitele bancare:

PRETURILE DIN STATIUNILE de pe litoralul romanesc

Dupa cum e de asteptat, cele mai mari preturi le gasim in statiunea Mamaia. O camera dubla, standard, costa si peste 1.000 de lei pe noaptea in aceasta statiune (Hotel Vega – 1.147 lei), dar vorbim de un hotel de cinci stele.
Daca nu suntem deloc pretentiosi si vrem sa cheltuim cat mai putin pe cazare, atunci Hotelul Bicaz (2 stele) poate fi o optiune, o camera dubla in acest hotel costand 247 lei/noapte in iulie si august.
In genere, preturile din Mamaia sunt duble fata de restul statiunilor, exceptie facand Saturn, Neptun si Olimp, care se mai apropie cat de cat de Mamaia.

Dar IATA cat va costa cazarea in aceasta vara in hotelurile din statiunile romanesti:

GUVERNUL VICTOR PONTA: VEZI cat de instarit e fiecare ministru

Dupa arestarea lui Gigi Becali, un alt subiect acid tinde sa agite intreaga suflare romaneasca. Salariile nesimtit de mari, de mii de euro pe luna, ale managerilor din companiile de stat, acesta este noutatea care a cuprins intregul spatiul mediatic.

Instariti
Astfel, din guvernul actual, cel mai bogat ministru in proprietati imobiliare este Constantin Nita, social-demcoratul care se ocupa de energia Romaniei.
El detine peste 10 hectare (108.460 metri patrati), in Ghimbav, Tohan, Braila, Buzau, Brasov, mare parte din aceasta suprafata fiind teren intravilan. Urmeaza ministri precum Banicioiu, Campeanu sau Varga.
Pe ansamblu insa, ministrii PSD-isti sunt mult mai instariti decat cei din PNL. Chiar si fara aportul substantial al lui Nita. In total, ministrii PSD au teren in suprafata de 191.507 metri patrati, in timp ce liberalii au ‘doar’ 72.835. De aproape trei ori mai putin decat social-democratii.

Dar IATA cate teren are fiecare ministru si in ce zone ieftine sau superscumpe sunt plasate acestea:

BILANT NEGRU LA 1.700 DE ZILE DE CRIZA: datoria externa s-a dublat, benzina s-a scumpit cu peste 40%, iar pretul locuintelor s-a injumatatit.

La inceputul acestei luni, borna crizei a depasit 1.700 de zile. Ne vine sa credem sau nu, Romania este in criza de patru ani si noua luni, ceea ce inseamna peste 1.700 de zile!
Unde sunt politicienii din 2008, care, in frunte cu fostul premier Tariceanu, sustineau sus si tare ca Romania nu va fi atinsa de criza sau ca, daca se va intampla acest lucru, criza va disparea in cateva luni?
Da, la inceputul acestei luni criza a depasit acest numar impresionant. Reamintim, criza a intrat in Romania la inceputul ultimului trimestru din anul 2008. Adica, la 1 octombrie 2008. Si ce s-a intamplat in acest timp? Cum ne gasea criza si cum suntem acum? Care era viata romanilor atunci si care este acum?

Criza – prezent

Econtext va arata in ce situatie eram cand a intrat criza in tara noastra si cum suntem acum.
Mai exact, va aratam cat era salariul mediu, cat era pensia, cati someri erau, cat costa benzina, aurul, cat era pretul apartamentelor, cursul de schimb, etc., in octombrie 2008 si la ce nivel se afla acum. La peste 1.700 de zile de cand a inceput criza!

Cei 15 indicatori analizati sunt: (1) salariul mediu net, (2) pensia medie, (3) numarul pensionarilor, (4) datoria externa, (5) numarul somerilor, (6) rata somajului, (7) cursul euro/leu, ( cursul franc/leu, (9) dobanda de politica monetara, (10) valoarea creditelor catre populatie si companii, (11) valoarea depozitelor bancare ale populatiei si companiilor, (12) pretul apartamentelor, (13) chiria medie, (14) pretul aurului si (15) pretul benzinei.

Salariu, credite, benzina

Din cei 15 indicatori, cei mai multi au inregistrat o evolutie negativa in aceste 1.700 de zile. Una dintre cele mai stringente evolutii negative se remarca la datoria externa, care s-a dublat de cand a inceput criza si pana in prezent.

Chiar mai mult decat dublat. In octombrie 2008, datoria externa (total datorie externa, pe termen scurt, mediu si lung) se cifra la 48,1 miliarde de euro, pentru ca in acest an sa ajunga la 101,08 miliarde euro. Adica, un avans de 110%! Sau aproape 53 miliarde euro!

IATA cum au evoluat salariile, datoria externa, cursul de schimb, pretul locuintelor, dobanzile, pretul benzinei in cele 1700 de zile de criza:


via

Datoria externa si premierii Romaniei. Cine va mari taxele?

Pana la urma, Isarescu avea dreptate. Romanii sunt cei care au indatorat Romania. Dar nu ar trebui sa ne uitam putin si la politicile publice care au facut posibila o asemenea indatorare? Pentru ca la urma urmei datoria va trebui platita iar acest lucru ne va costa pe toti.



Uitati-va putin la ritmul de crestere, nu neaparat la volumul datoriei. Cifrele din grafic sunt exprimate in milioane de euro. Daca ati fi bancher iar un client cu acest grad de indatorare ar veni sa va ceara un imprumut, ce dobanda i-ati percepe?

Citeste si Raportul MFP privind datoria

S-o luam putin mai riguros. In ultima perioada, ritmul cel mai intens de crestere il are datoria publica directa. Ea include imprumuturile externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile locale.

Termeni:

• Datoria publica reprezinta angajamentele contractate direct de catre MFP pentru administratia publica centrala si de catre administratia publica locala


• Datoria public garantata - angajamente contractate de companii cu capital majoritar de stat / privat si garantate de MFP


• Datoria negarantata public - angajamente contracte de catre companii private / companii cu capital majoritar de stat si negarantate public

Evident, in 2012 a avut loc o crestere a cheltuielilor cu dobanzile platite din bugetul de stat fata de 2011, care a fost pusa de oficialii Finantelor pe seama atat a datoriei noi contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare din anii anteriori, cat si emiterii de titluri de stat, in principal pe termen scurt (sub 1 an), pentru care plata discontului se efectueaza la scadenta. Bon!

Chiar si datoria externa privata, ne-garantata public, nu-i poate fi indiferenta Guvernului, deoarece falimentul unei cmpanii care falimenteaza (asa numitele externalitati negative), se repercuteaza nefavorabil pe ansamblul economiei nationale si nu de putine ori statul trebuie sa intervina. Prin urmare, Statul trebuie sa ajute companiile private si reciproc. Asa ceva nu e lesne de observat in Romania deocamdata.

Citeste si Mugur Isarescu: Daca le spui romanilor ca din datoria totala de 90 de miliarde de euro, 20 de miliarde sunt facute de ei, se supara


Nu mai vorbesc despre raportul dintre datoria externa totala si PIB, care ofera indicii legate de eficienta utilizarii resurselor atrase. Cu alte cuvinte, o crestere pe termen mediu si lung a datoriei in anumite sectoare, mai rapida decat a PIB-ului, genereaza semne de intrebare in legatura cu eficienta utilizarii banilor de imprumut.

Una peste alta, am putea asista in lunile urmatoare la ajustari ale profiturilor si salariilor unor companii private, iar incepand cu 2014, sa nu va asteptati la reducerea fiscalitatii. S-ar putea sa aveti o surpriza neplacuta, chiar daca e an electoral.

CE SALARII URIASE au rectorii universitatilor din Romania

Econtext va prezinta un top al salariilor pe care le incaseaza rectorii de la cele mai importante universitati din tara noastra! Un top al celor mai bine platiti rectori de la universitatile din Romania!

CUM NE MINTE PONTA cu rata inflatiei. IATA cu cat cresc, de fapt, preturile pentru pensionari

Premierul Victor Ponta a anuntat recent ca pensiile si unele salarii (cele mici) vor fi majorate anul viitor. Iar in cazul pensiilor, cresterea s-ar situa la putin peste 3%, ceea ce ar acoperi inflatia prognozata pentru 2014. Totusi, acesta este un calcul eronat, iar guvernantii stiu acest lucru.

Inflatie
Inflatia se calculeaza pe baza unui pachet (cos) de servicii si produse care ar fi consumate, in medie, de catre toti romanii. Iar in acest cos sunt trecute toate produsele pe care le cumparam, toate serviciile pe care le folosim, fiecare avand o pondere estimata.

Totusi, acest calcul este eronat deoarece are ca etalon romanul mediu. Tot acest cos se aplica, in medie, la toti romanii! Or, cand tu spui ca majorezi pensiile peste rata inflatiei, omiti un lucru esential! Anume, pensionarii sunt o categorie diferita, nu pot fi comparati la consum cu romanul mediu. Practic, cosul de consum pentru romanul mediu, national, nu se aplica pensionarului! Pensionarii au un alt cos de consum!

In consecinta, Econtext a realizat un cos de consum mai apropiat de ceea ce cumpara si consuma pensionarii pentru a vedea, cu mai mare exactitate, cu cat cresc preturile pentru acestia. Si, implicit, cu cat ar trebui majorate pensiile pentru a acoperi toate scumpirile.

Cos de consum
Ce am construit, mai exact? Am construit un cos de consum al pensionarilor, bazat pe pensia medie de 800 lei din trimestrul al doilea din 2013.

In acest cos am introdus produsele si serviciile consumate de pensionari, ponderea lor in pensie, iar apoi am aratat cu cat s-au scumpit toate produsele in decursul unui an, anul 2012, ca referinta.
Pe scurt, am aratat cu cat se scumpesc, intr-un an, produsele pe care le cumpara pensionarii cu predilectie.

Pentru a vedea care este rata reala a inflatiei pentru pensionari, cu cat se scumpesc produsele cumparate de pensionari. iar concluzia este trista: produsele cumparate de pensionari se scumpesc cu mult peste rata nationala a inflatiei.