SUBIECT: Analiza sistemului medical in Romania

Dezinteresul Guvernului pentru medicina de la tara creste constant numarul internarilor in spitale. Cresc si costurile Sanatatii, inclusiv prin abuzurile unor medici care isi vad pacientii doar ca numere pe o hartie, care aduc venituri usoare.

Aceasta este radiografia medicinei primare, baza oricarui sistem medical modern. Romania - o tara cu peisaje si locuri pentru care ne invidiaza o lume intreaga. Avem proape 9 mii de comune cu 13 mii de sate, in care civilizatia patrunde in ritm de melc. Locuri ramase parca in Evul Mediu in care medicina primara, adica baza oricarui sistem sanitar, e in colaps.



Sursa: Pro TV

Cum ia un medic 40.000 de lei pentru 700 de pacienti pe care ii ignora si ii minte ca face voluntariat

A disparut dispensarul rural si in locul sau au aparut puncte de lucru, cu usi incuiate cu lunile, la care bati degeaba.

Relatia dintre doctor si pacient se desfasoara ... mai mult pe hartie, in facturile pe care medicii de familie le trimit lunar Casei de Asigurari. Si dupa ce ca medicina de familie e slab finantata, sistemul e si fraudat.



In lipsa doctorului, oamenii iau medicamente dupa cum ii taie capul. La tara sunt mai multe farmacii decat dispensare. Unele apartin chiar medicilor de familie.

Sursa: Pro TV

Mai nou, oficialii ministerului Sanatatii vor sa modifice legislatia - se poarta negocieri cu medicii de familie, care cer introducerea garzilor la domiciliu, dar si facilitati la infiintarea cabinetelor de la tara.

Oficial, Romania sta bine in statisticile trimise la Uniunea Europeana si la Organizatia mondiala a Sanatatii, unde figuram cu un medic la 1700 de pacienti.



Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras atentia inca din 2010 ca in Romania, populatia medicilor de familie este imbatranita. E vorba de femei intr-o majoritate covarsitoare si, dintre ele, mai bine de jumatate au varsta peste 50 de ani si se vor pensiona in urmatorii 10. Din urma vin putini doctori - cam 30 de tineri pe an ies de pe bancile facultatii, cu specializarea medicina de familie.

Ramura e vazuta drept Cenusareasa medicinei - studentii cauta sa faca o specializare, pentru care invata mai multi ani, si la final in Romania, culmea, esti mai prost platit decat in medicina de familie.

Avem un sistem medical care de ani de zile functioneaza cu hopuri si blocaje. Baza medicinei romanesti nu da randament, in conditiile in care prin modificarea legislatiei, medicilor de familie li se cer noi sarcini.

In Romania rurala, singurele instrumente din cabinetele medicale sunt un tensiometru si un stetoscop. La tara, medicina romaneasca trage sa moara si nu e nimeni prin preajma sa-i acorde primul ajutor.

Sursa: Pro TV

Guvernul anunta cresterea salariilor medicilor din toamna. Finantele aveau de gand abia in 2015

Un numar de 125.000 de medici, asistenti medicali si asistenti sociali vor beneficia de cresterea salariului cu 10% din aceasta toamna, se arata intr-un material prezentat la Guvern, in conditiile in care Finantele au acceptat cresterea salariala doar in doua etape, in decembrie 2014 si martie 2015.

Documentul a fost prezentat de catre premierul Victor Ponta, care nu a citit si aceasta informatie din material distribuit public, el referindu-se doar la salariile deja marite in acest an pentru medici rezidenti si profesori debutanti.

"125.000 medici, asistenti medicali si asistenti sociali - vor beneficia de cresterea salariului cu 10% din aceasta toamna", se arata in document.

Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a anuntat la finele lunii iunie ca a ajuns la un acord cu reprezentantii Sanitas pentru cresterea cu 10% a salariilor angajatilor din sistemul public de sanatate si ale asistentilor sociali situate sub plafonul de 1.500 de lei.

Ministrul nu vorbea insa de cresterea salariilor cu 10% din toamna, ci preciza ca majorarea va fi efectuata in doua etape, respectiv cu 5% incepand cu 1 decembrie 2014 si cu inca 5% de la 1 martie 2015.

Ministerul estima ca de aceasta majorare salariala vor beneficia aproximativ 126.000 de angajati din sistemul public sanitar si de asistenta sociala.

Reprezentantii Federatiei Sanitas au anuntat insa ca oferta guvernamentala de majorare a salariilor din sanatate si asistenta sociala mai mici de 1.500 de lei a fost respinsa de Consiliul National al Sanitas, organizatia cerand cresteri salariale pentru toti angajatii si acordand data de 15 septembrie ca termen pentru negocieri in vederea gasirii unei solutii, fara proteste.

In luna iunie, Federatia Sanitas a organizat proteste la ministerele Sanatatii, Muncii si Finantelor Publice. Sindicalistii au cerut, printre altele, incheierea unui contract colectiv de munca in sectorul sanitar, cresterea cu zece la suta a salariilor din sanatate si asistenta sociala, precum si deblocarea posturilor.
via

PACIENT DE ROMÂNIA, o nouă campanie a Ştirilor TVR

Spitale şi policlinici bine dotate şi cu personal motivat care îi tratează pe pacienţi cu toate cele necesare pentru vindecare. Analize, investigaţii şi terapii adecvate, la timp. Lucruri fireşti în Uniunea Europeană sunt un vis pentru cei mai mulţi români.



Să fii pacient în România înseamnă să fii lovit nu doar de boală, ci şi de lipsuri. Să ai parte de analize gratuite doar la începutul lunii. Să aştepţi cu lunile pentru investigaţii de înaltă performanţă. Să alergi disperat de la un doctor la altul sau să traversezi ţara ca să afli diagnosticul. Iar dacă ai cancer sau alte afecţiuni grave, să speri că boala va aştepta până când vei primi tratamentul salvator.

Sistemul e bolnav şi corupt, dar poate fi schimbat, a răbufnit public chirurgul care a denunţat, acum doi ani, grozăvii la ordinea zilei în multe spitale. De atunci, Sănătatea a primit mai mulţi bani, dar nu după nevoi.

Cel puţin 6 la sută din PIB, finanţare de la stat, ar fi doar un pas pentru ca românii să nu se mai simtă pacienţi de mâna a doua a Europei! O spun bolnavii care au pornit o campanie pentru a-i convinge pe parlamentari să trateze Sănătatea cu prioritate, în legea bugetului.

Din 14 septembrie, timp de o lună, Ştirile TVR, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor Cronici, vă prezintă radiografia sistemului şi soluţiile posibile pentru însănătoşire.

Pacient de România - 6% pentru Sănătate! - Episodul 1

Sistemul e bolnav şi corupt, dar poate fi schimbat! Cel puţin 6% din PIB, finanţare de la stat, ar fi doar un pas pentru ca românii să nu se mai simtă pacienţi de mâna a II-a ai Europei! O spun bolnavii care au pornit o campanie pentru a-i convinge pe parlamentari să trateze Sănătatea cu prioritate. În legea bugetului!

VIDEO

Să fii pacient în România înseamnă să fii lovit, pe lângă boală, şi de lipsuri. Să ai parte de analize gratuite doar la începutul lunii. Să aştepţi cu lunile pentru investigaţii de înaltă performanţă. Să alergi disperat de la un doctor la altul, sau să traversezi ţara ca să afli diagnosticul. Iar dacă ai cancer sau alte afecţiuni grave, să speri că boala va aştepta până când vei primi tratamentul salvator...

Speranţa de viaţă e cu aproape 6 ani mai mică la noi faţă de media europeană. În schimb, rata mortalităţii este cu peste o treime mai mare. România conduce multe topuri negre. Cancerul şi tuberculoza fac ravagii. Mor prea mulţi copii mici şi mame. Se sting bolnavi la uşa unor doctori pe care doar "plicul" i-a mai ţinut în sistem.

Mii şi mii de medici au luat calea străinătăţii. Au rămas mai puţini de 250 la 100 de mii de locuitori, din cauza salariilor prea mici. Unii nu mai aveau nici măcar condiţiile minime pentru a îngriji oameni. Cei rămaşi în ţară sunt nevoiţi să lucreze cât pentru 2 şi câte 250 de ore pe lună. Iar epuizarea înseamnă şi greşeli...

Tot mai multe spitale îşi schimbă faţa, iar pacienţii încep să aibă acces la terapii inovatoare, unele asigurate de ani buni celorlalţi europeni. De la an la an, finanţarea a crescut, dar tot e printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Valoarea serviciilor medicale plătite din fondul asigurărilor a fost mereu subevaluată. Iar corupţia şi fraudele au slăbit şi Sănătatea.

Măcar o parte din probleme s-ar rezolva dacă Sănătatea ar primi 6% din PIB, spun pacienţii cu afecţiuni cronice.

Pacient de România: 6% din PIB i-ar ajuta pe tinerii cu "boli ale bătrâneţii" - Episodul 2

6% din PIB pentru Sănătate ar însemna fonduri şi pentru tinerii, tot mai mulţi, diagnosticaţi cu afecţiuni pe care lumea le asociază cu bătrâneţea. Bolile reumatice inflamatorii îi pot ţintui în scaunul cu rotile dacă nu ajung din timp la medicul potrivit. Un balerin din Cluj este un exemplu de învingător: s-a ridicat deasupra bolii şi îşi continuă meseria!

VIDEO

Durerea devenise acum 6 ani partenera nedorită a lui Robert. Îi chinuia fiecare încheietură, zi şi noapte. El era un balerin de 22 de ani, ea, durerea, avea un nume nou pentru el: poliartrită reumatoidă. O boală inflamatorie care apare la o persoană dintr-o sută. Primii 3 ani au fost cei mai grei, dar Robi nu s-a lăsat doborât. Dansul, pasiunea din copilărie care i-a devenit profesie, l-a ajutat să se ridice şi deasupra bolii.

Acum, la 28 de ani, Robi se simte mai în formă ca niciodată. De 3 ani a scăpat de dureri. A avut şi un sprijin important: a primit gratuit de la stat aşa-numitul tratament biologic. Este foarte scump, dar şi cel mai eficient.

Cei mai mulţi bolnavi suferă însă fără să ştie ce au. Peste jumătate dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă îşi pierd slujba în primii 10 ani de la declanşarea bolii. Afecţiunile reumatismale pot distruge articulaţiile. Dacă sunt depistate prea târziu, e ireversibil.

Vizita la medic e obligatorie în astfel de cazuri. Numai că avem prea puţini reumatologi. În unele zone, există doar unul singur pentru un judeţ sau chiar două.

Robert, balerinul Operei Naţionale din Cluj Napoca, a avut şansa de a trăi într-un oraş mare şi a învins boala.

Cu o finanţare de cel puţin 6% din PIB pentru sănătate, ar fi mult mai mulţi învingători.

Pacient de România: Centrul NoRo din Zalău, o speranţă pentru copiii care suferă de boli rare - Episodul 3

Bolile rare, unele cu nume foarte greu de pronunţat, aduc pe patul de spital un număr tot mai mare de români! Pentru cei care ajung să fie diagnosticaţi cu astfel de boli începe o adevărată cursă contra cronometru în căutarea salvarii. La centrul NoRo din Zalău unii suferinzi găsesc soluţia la care nici nu mai sperau.

VIDEO

Moise are 7 ani şi e special. Are o afecţiune care apare la unul din 3500 de băieţi. Distrofia musculară progresivă Duchenne este boala care îi atacă muşchii.

Undeva la 12 ani copiii devin imobilizaţi în scaune cu rotile şi în România, speranţa de viaţă e de 20 de ani.

Îngrijirea le aduce 10 ani de viaţă în plus pacienţilor din alte ţări. Boala nu are tratament, dar kinetoterapia, hidroterapia şi terapia senzorială ajută mult. Se vede şi la Moise.

Moise a avut şansa să ajungă la centrul NoRo din Zalău, unde copiii cu boli rare sunt îngrijiţi ca în străinătate.

Matei are 5 ani şi jumătate. De la naştere, părinţii au observat că e diferit. Suferă de o afecţiune genetică rară, cromozomul 18 inelar - o boală tot fără leac.

Matei nu vorbea, a început să meargă mai târziu, dezvoltarea era întârziată. El la doi ani jumate nu vorbea, acum nu-l mai opreşte nimeni.

Dorica Dan este cea care a înfiinţat centrul-pilot de referinţă pentru Boli Rare, susţinut cu fonduri de la autorităţile locale şi din proiecte. Fiica sa de 30 de ani, Oana, are sindromul Prader Willi, dar de-abia la majorat a aflat diagnosticul. S-a gândit şi la alţi părinţi care nu ştiu cum să-şi ajute copiii.

Pentru cele mai multe dintre cele peste 5000 de boli rare cunoscute, recuperarea e singura soluţie.

Sunt cazuri de boli rare pentru care terapia costă peste 500.000 de lei pe an. Din 2008, statul susţine un program naţional de diagnostic şi tratament al bolilor rare, iar numărul celor trataţi a trecut de două mii. Şi mai mulţi ar fi ajutaţi dacă Sănătatea ar primi cel puţin 6 la sută din PIB, prin legea bugetului.

Pacient de România: Un băieţel cu o formă rară de cancer trăieşte datorită unui tratament făcut în Germania - Episodul 4

An de an, mii de români iau calea spitalelor din străinătăte ca să aibă şanse la viaţă. Pe mulţi, chiar medicii îi trimit peste hotare. Povestea lui Călin, un băieţel de 9 ani din Iaşi, este cutremurătoare. Are o formă extrem de rară de cancer, încă neclasificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Tratamentul din Germania l-a salvat!

VIDEO

Călin avea doar patru ani când a început lupta pentru viaţă.

Analize, investigaţii, RMN-uri - la Iaşi, apoi în Capitală. Probe trimise la Viena. Dar niciun medic nu se încumeta să-i pună un diagnostic lui Călin. Iar starea i se agrava de la o zi la alta. Aşa că a început chimioterapia la Bucureşti, la Institutul Oncologic. Şi i-a fost implantat un tub de drenaj care să reducă presiunea asupra creierului.

Părinţii au legătura şi cu medici din Germania, SUA, Turcia şi Austria. Un singur răspuns le-a dat speranţe. Venea din Germania, de la neurochirurgul Ioana Knoller, o româncă plecată de 22 de ani din ţară. Ea le-a spus că băiatul are o formă extrem de rară de cancer. În Germania, până la Călin nu mai fusese un astfel de caz.

Tumora pe care o are Călin se numeşte o tumoră leptomeningeală glioneuronală. Aceasta înseamnă că acoperă toată axa sistemului nervos central, creier, măduva spinării de sus şi până jos complet.

La spitalul din Ravensburg, Călin a continuat chimioterapia şi a trecut prin două intervenţii chirurgicale. A făcut un tratament experimental cu rezultate încurajatoare, imposibil în România, în 2012. Tot în Germania, la Tubingen, a făcut şi radioterapia.

Între timp, s-au mai făcut investiţii şi la noi, dar tot e prăpastie faţă de Occident. Puţinii specialişti din ţară sunt copleşiţi. În majoritatea centrelor, lipsesc cele necesare chiar şi pentru un verdict, dacă e un cancer rar.

Numai anul trecut, statul a plătit peste 62 de milioane de euro pentru românii cu diverse afecţiuni, nu doar cancer, trataţi peste hotare.

Şi pentru micul luptător din Iaşi, statul a achitat o parte din costurile terapiilor de zeci de mii de euro. Diferenţa a venit prin asociaţia "Călin luptă pentru viaţă", înfiinţată de părinţii săi. Acum sunt optimişti: 90 la sută dintre tumori s-au retras, iar Călin mai merge în Germania doar pentru monitorizare. E deja în clasa a II-a şi se visează soldat.

Învingători în lupta cu boala ar fi mult mai mulţi, dacă statul ar aloca 6 la sută din PIB pentru Sănătate.

Pacient de România: Bolile rare, greu de depistat. Avem nevoie de mai multe laboratoare de genetică performante - Episodul 5

O boală rară este un inamic necunoscut despre care de cele mai multe ori se află adevărul după ani buni de colindat prin toată ţara, de la un spital la altul. Şi de multe ori, diagnosticul corect vine din străinătate. Mii de români trec prin acest calvar. Din lipsa de fonduri, pentru unii dintre bolnavii cu afecţiuni rare, răspunsul ajunge deseori prea târziu.

VIDEO

Viaţa a bătut filmul pentru o mamă din nordul ţării. O boală rară i-a răpus un copil. Nu a aflat ce are, până la 7 ani, când cel mic s-a stins. Aceeaşi maladie - boala granulomatoasă cronică - era să-i mai răpească un fiu.

L-au salvat, însă, medicii din Timişoara, care i-au făcut transplant medular. Dar numai după ce au aflat ce are. Băiatul s-a îmbolnăvit la plămâni imediat după naştere, însă cei mai mulţi medici au crezut că e altceva.

Tot datorită analizelor de peste hotare a aflat şi o altă mamă ce nume poartă suferinţa copilului. E tot o deficienţă gravă de imunitate. De la două luni, avea semnele unei boli rare, dar diagnosticul l-a primit după aproape trei ani, când deja era vital transplantul medular.

Sunt unele boli care dacă nu sunt identificate şi nu sunt tratate pot să fie mult mai costisitoare decât boala diagnosticată şi tratată.

Pentru un diagnostic cert în multe cazuri deosebite, investigaţiile pot fi făcute doar în străinătate.

Şi costă mii, chiar zeci de mii de euro. Ca să nu le plătească pe toate, părinţii primesc sprijin şi de la doctorii înscrişi într-o reţea europeană pentru bolile rare.

În ţară avem mai multe centre regionale de genetică, dar aici nu se pot face toate investigaţiile şi nu toţi pacienţii ştiu de existenţa lor.

Sute de cazuri din întreaga ţară află diagnosticul şi sunt salvate la spitalul de Copii "Louis Ţurcanu" din Timişoara. Alteori, chiar medicii apelează la colegii de peste hotare.

Potrivit statisticilor, peste 1,2 milioane de români suferă de una dintre cele peste cinci mii de boli rare. Cei mai mulţi nu află ce au sau diagnosticul vine prea târziu. Cu o finanţare de 6 la sută din PIB pentru Sănătate, soarta multora dintre ei se va putea schimba.

Pacient de România: Recuperarea, singurul remediu pentru pacienţii cu Werdnig Hoffman - Episodul 6

Nu pot fi trataţi cu medicamente, dar pot fi ajutaţi să aibă o viaţă mai bună. Pentru mulţi pacienţi cu boli rare, terapiile de recuperare sunt singura soluţie. Este si cazul lui Robert care fost diagnosticat cu boala Werdnig Hoffman. Nu s-a lăsat, însă, doborât, a continuat să lupte şi a reuşit să fie perfect integrat în societate. Povestea lui este acum subiect de carte.

VIDEO

"Şi când atingi această limită, ceva se întâmplă, şi mai poţi înainta puţin. Cu ajutorul minţii tale, cu determinarea ta, instinctul tău şi de asemenea experienţa, poţi să zbori foarte sus."

Cuvintele îi dau aripi lui Robert Veres. De 30 de ani, picioarele nu îl mai ajută, dar şi-a aşternut viaţa într-o carte. Părinţii au observat că nu le mai mişcă de când avea doar câteva luni. Au consultat tot felul de medici dar abia după trei ani au aflat că suferă de Werdnig Hoffman, o boală care apare la patru dintr-o sută de mii de oameni. Le afectează măduva spinării şi muşchii.

"Medicii erau foarte duri. Era o doamnă doctor care mi-a zis să nu mai fac niciun copil, că toţi o să fie bolnavi, să nu mă mai ocup de el, că oricum va fi o legumă, ca va muri până la 4 ani, dacă nu până la 18 sigur", spune mama.

Dar Robert a trecut peste toate tiparele medicale. Nici boala, nici sistemul şi nici prejudecăţile nu l-au doborât.

"Mai am o soră mai mică cu 5 ani şi familia nu a făcut niciodată diferenţe între noi. Şi mereu mi-au zis că ok, eşti puţin diferit faţă de ceilalţi, dar şi tu poţi realiza foarte multe în viaţă. Şi mereu mi-au zis că acest scaun cu rotile nu trebuie să fie un impediment în a-mi realiza visele", spune Robert.

Tânărul lucrează pentru un magazin online. Se întoarce mereu cu drag şi la părintele lui de suflet, cel care a avut încredere în el şi i-a dat primul loc de muncă, în parohie.

Robert are nevoie mereu de ajutor de la specialişti. Boala sa nu are leac. Dar terapiile de recuperare le pot face viaţa mai uşoară pacienţilor.

Robert a înfiinţat o asociaţie prin care îi ajută pe cei care suferă ca şi el. Speră că le va fi tuturor mai bine, la anul, dacă statul va aloca 6 la sută din PIB Sănătăţii.

Pacient de România: Dubla suferinţă a bolnavilor de cancer. Pacienţii aşteaptă tratamentele luni de zile - Episodul 7

Dacă ai cancer în România eşti condamnat de două ori: şi de boală şi de sistem. Odată diagnosticaţi, bolnavii încep o luptă dublă, cu efectele bolii şi cu lipsa regulilor prin care şi-ar putea procura terapii salvatoare. Aşteaptă luni de zile pentru a beneficia de analize şi de tratamente de ultimă generaţie. Pentru ei diferenţa dintre viaţă şi moarte este de multe ori făcută de cât de repede răzbat printr-un hăţiş birocratic, sărac şi lipsit de rigoare.

VIDEO

Citeşti despre terapii cu molecule oncologice de ultimă generaţie şi afli că lista de medicamente compensate pentru cancer nu a mai fost actualizată de şase ani. Un medicament nou prelungeşte viaţa cu 10 -12 luni. Şi tu aştepti pe listă 24 de luni, mărturiseşte Luminiţa Ţenea, pacientă.

În 2009, Luminiţa a fost diagnosticată cu cancer inflamator. Maladia s-a extins cu repeziciune. A aflat, însă, că boala ei se tratează în 90% din cazuri, însă doar dacă se respectă o anumită schemă de tratament, valabilă în toate spitalele din Europa. Opt luni a aşteptat pentru a primi tratamentul compensat. Dar primele medicamente şi le-a cumpărat singură. Era o cursă contra cronometru. Apoi medicii i-au prescris încă un medicament, care nu se află pe lista compensatelor. Pentru a-l primi ar trebui să dea statul în judecată.

Costă de trei ori mai mult decât ceea ce mi se administrază. Nu mi se pare o practică normală ca instanţa să hotărască cine trăieşte şi cine nu, a spus Luminiţa.

Sistemul nu are nici medicamente şi nici specialişti suficienţi pentru bolnavii de cancer.

Destul de des suntem nevoiţi să trimitem pacienţi în afara ţării. Pentru că nu avem ce ne trebuie. De foarte multe ori avem dubii de diagnostic şi sigur că nu putem trata o boală pentru care nu ştim diagnosticul efectiv. Trimitem ori probele în străinătate, ori pacientul pentru second opinion, a declarat dr. Cătălin Costovici, specialist oncolog.

În Craiova, de exemplu, cei 60 de bolnavi de cancer în stare gravă sunt trataţi doar de doi medici, deşi în spital ar trebui să lucreze cel puţin opt. Pentru bolnavii de cancer, ultimii ani au fost o nesfârşită sentinţă, rostită zilnic de medici, învinşi la rândul lor de un sistem care le cere să salveze pacienţi cu mâinile goale.

S-au făcut câţiva paşi, puţini pentru cei peste 100.000 bolnavi de cancer care erau trataţi în spitalele din ţară anul trecut.

Nu mai există lista de aşteptare la chimioterapie. Am introdus şi am demarat programul de radioterapie cu decontare de către CNAS, funcţional de la 1 mai 2015. Am făcut nişte paşi importanţi în acest sens şi în sensul de a dezvolta infrastructura, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

Te simţi trădat, te simţi european într-un fel şi tratat altfel decât orice fel de cetăţean european, a conchis Luminiţa Ţenea.

Pacient de România: 6% din PIB ar putea finanţa mai multe operaţii cu laserul care elimină metastazele pulmonare - Episodul 8

Operaţiile cu laser împotriva metastazelor pulmonare le pot aduce ani de viaţă bolnavilor de cancer ajunşi în ultimul stadiu. În România, un singur chirurg face astfel de intervenţii. Cei mai mulţi pacienţi operaţi de medicul Dan Nicolau într-un spital public din Cluj trăiesc şi acum, la doi ani de la operaţie.

VIDEO

Viorica Popeci din Gorj a scăpat de tumorile de la un plămân şi aşteaptă intervenţia la celălalt. Medicul Dan Nicolau de la Secţia de chirurgie toracică a Spitalului de Pneumoftiziologie din Cluj-Napoca i-a redat speranţa. Chirurgul extirpă cu laserul metastazele pulmonare, chiar şi pe cele sub un milimetru, fără să afecteze ţesutul sănătos.

În cei doi ani de când are aparatul, doctorul Dan Nicolau a operat peste 130 de pacienţi în stadii terminale, pentru care fiecare zi era un dar.

Este o statistică foarte mare în Germania, de peste 3.000 de cazuri urmărite în paralel cu cazuri similare neoperate şi unde au dat un plus de 12 luni de viaţă, dar este o medie care înseamnă foarte, foarte mult.

Cel mult şase luni e răgazul pe care-l primesc, de obicei, bolnavii cu metastaze la plămâni trataţi clasic. Jenica Oltean din Oradea a fost operată la Viena, dar cancerul a recidivat. A mai primit o şansă de la chirurgul de la Cluj-Napoca. E singurul din ţară şi printre puţinii din Europa care elimină cu laserul metastazele pulmonare. Îl caută şi bolnavi din alte ţări.

Cei trataţi cu laserul scapă şi de chimioterapie. Dar metoda e decontată de CNAS doar ca o simplă rezecţie pulmonară.

În România, cancerul ucide aproape 50.000 de oameni într-un an. E ca şi cum ar dispărea populaţia unui oraş, şi nu unul mic.

Mulţi ar putea fi salvaţi, dacă intervenţia cu laserul s-ar face în mai multe centre din ţară. 6% din PIB pentru Sănătate le-ar da şi lor o şansă!

Pacient de România: 6% din PIB pentru Sănătate ar putea schimba viaţa celor care suferă de scleroză multiplă - Episodul 9

Mii de tineri români atacaţi de o maladie cumplită depind de Stat pentru a putea ţine boala în frâu. Suferă de scleroză multiplă, care provoacă paralizii rapide, dacă nu este tratată.

Aproape niciun bolnav nu şi-ar permite tratamentele care costă peste zece mii de dolari pe an. Iar sistemul sanitar trebuie să aibă resurse pentru a trata an de an mii de bolnavi de scleroză multiplă.

VIDEO

Voința unei tinere de 28 de ani! Loredana suferă de 13 afecțiuni. Este din Bistrița, iar anul trecut a aflat că trebuie să mai lupte și cu scleroza multiplă, o boală care îi atacă nervii. Primul semn a fost o pareză facială. A trecut un an de atunci, cu multe luni de investigații, după care a început terapia care frânează evoluția bolii.

Boala a lovit-o în multe feluri. I-a atacat vederea și i-a paralizat mâinile și picioarele. De cârje a scăpat după ce a fost la mormântul părintelui Arsenie Boca.

Un cuplu din Timișoara luptă cu boala de peste zece ani. Le e tot mai greu să meargă: au dureri, dar nu se dau bătuţi.

Boala nu se vindecă, dar tratamentul o ține sub control. Costă peste zece mii de dolari pe an, dar dacă începe târziu, cheltuielile cu terapia și cele sociale sunt incomparabil mai mari.

În jur de trei mii de români primesc acum tratamentul gratuit prin Programul pentru scleroză multiplă. Dar, potrivit estimărilor, sunt mai mulți bolnavi. Şi, din păcate, tot mai mulți tineri sunt diagnosticați cu scleroză multiplă. Şase la sută din PIB pentru Sănătate le-ar putea schimba viitorul.

Pacient de România: Spital transformat în ruină după închiderea din 2011. Era singurul în zona Câmpia Transilvaniei - Episodul 10

Sunt nevoiţi să facă zeci de kilometri pentru controale medicale sau internări. Locuitorii din Câmpia Transilvaniei trec de 5 ani printr-un adevărat calvar, după ce singurul spital din zonă a fost închis. Clădirea, care ar fi trebuit transformată în azil sau în centru de sănătate, a ajuns o ruină. Autorităţile locale caută acum soluţii pentru a deschide un spital de recuperare.

VIDEO

Timp de aproape un veac a funcţionat spitalul din comuna clujeană Mociu. Avea multe secţii: chirurgie, boli contagioase, interne, pediatrie, radiologie. Exista chiar şi sală de naşteri.

Închis, uitat, ruinat în mai puţin de cinci ani. Acum mai e acolo doar un centru de permanenţă iar cei peste 25 de mii de locuitori din zonă au de mers peste 40 de kilometri până la cel mai apropiat spital. Un drum lung, mai ales pentru cei bătrâni care au nevoie de multe vizite la medic.

Sute de săteni au ieşit degeaba în stradă în 2011 pentru a-şi apăra spitalul. Atunci, guvernul a închis 67 de unităţi din toată ţara pentru a face economii. Doar 27 au fost redeschise, iar altele au devenit azile de bătrâni sau centre de sănătate. Nu şi cel din Mociu.

În 2013, Consiliul Local Mociu a cerut sprijin de la autorităţile judeţene pentru deschiderea unui centru de sănătate multifuncţional. Fără succes. Abia anul acesta primăriile din nouă comune şi Consiliul Judeţean Cluj s-au asociat pentru a scoate spitalul din ruină. Consilierii judeţeni au aprobat un proiect pentru a-l transforma în secţie exterioară a spitalului de recuperare Cluj. Reabilitarea şi dotarea ar costa cam 5 milioane de lei. Autorităţile speră să obţină fonduri europene. La anul.