SUBIECT: Justitiabil in Romania

Clientii bancilor care au contractat credite in moneda straina ar putea sa plateasca ratele la cursul de schimb valabil la data care s-au imprumutat si nu la cel stabilit in prezent. In acest sens, Curtea Europeana de Justitie (CJUE) a hotarat recent, intr-o cauza din Ungaria, ca prevederea inclusa intr-un contract de credit care stabileste ca rata trebuie platita la un curs mai mare decat cel de la data contractarii imprumutului poate fi considerata abuziva.



Potrivit deciziei Curtii Europene de Justitie termenii "obiectul principal al contractului" nu acopera o clauza, cuprinsa intr-un contract de imprumut incheiat in moneda straina intre un vanzator sau un furnizor si un consumator si care nu a facut obiectul unei negocieri individuale, in temeiul careia pentru calcularea ratelor imprumutului se aplica cursul de schimb la vanzare al acestei valute, decat in cazul in care se constata (ceea ce revine in sarcina instantei de trimitere sa verifice avand in vedere natura, economia generala si prevederile contractului, precum si contextul sau juridic si factual) ca respectiva clauza stabileste o prestatie esentiala a acestui contract care, ca atare, il caracterizeaza.

Cu alte cuvinte, CJUE a hotarat ca nu face obiectul contractului o clauza care prevede ca plata ratelor se realizeaza la cursul de schimb la vanzare al monedei in care a fost contractat imprumutul.

Mai departe, CJUE mentioneaza ca o astfel de clauza, in masura in care cuprinde o obligatie pecuniara a consumatorului de a plati, in cadrul ratelor imprumutului, sumele care rezulta din diferenta dintre cursul de schimb la vanzare si cursul de schimb la cumparare ale monedei straine, nu poate fi considerata ca ea cuprinde o "remuneratie" al carei caracter adecvat in calitate de contrapartida a unei prestatii efectuate de imprumutator sa nu poata face obiectul unei aprecieri pentru a se stabili daca este abuziva.

Mai mult, in decizia CJUE se subliniaza ca in ceea ce priveste o clauza contractuala, cerinta potrivit careia o clauza contractuala trebuie redactata in mod clar si inteligibil trebuie inteleasa ca impunand nu numai ca respectiva clauza sa fie inteligibila pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci si ca din punct de vedere contractul sa expuna in mod transparent functionarea concreta a mecanismului de schimb al monedei straine la care se refera clauza respectiva, precum si relatia dintre acest mecanism si cel prevazut prin alte clauze referitoare la deblocarea imprumutului, astfel incat acest consumator sa poata sa evalueze, pe baza unor criterii clare si inteligibile, consecintele economice care rezulta din aceasta in ceea ce il priveste.

Conform CJUE, in cazul in care un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator nu poate continua sa existe dupa eliminarea unei clauze abuzive, aceasta dispozitie nu se opune unei norme de drept national care permite instantei nationale sa remedieze nulitatea clauzei respective prin inlocuirea acesteia cu o dispozitie de drept national cu caracter supletiv.

Piperea: Litigiile in care se cere inghetarea cursului la data acordarii creditului pot fi castigate

In ceea ce priveste decizia CJUE, avocatul Gheorghe Piperea a explicat pe o retea de socializare, ca prevederea dintr-un contrat care stabileste denominarea platilor in moneda straina dupa un curs majorat fata de cel de la data acordarii creditului nu face parte din pret si, deci, poate fi analizata sub raportul caracterului abuziv.

"Pe romaneste, aceasta clauza poate fi considerata abuziva, urmand ca instanta nationala care constata acest caracter sa o lase fara efect. Asadar, litigiile in care se cere inghetarea cursului la data acordarii creditului pot fi castigate", a continuat avocatul.

In cazul creditelor in franci elvetieni, diferenta intre cursul de schimb de la data semnarii contractului si cel de la data platii ratelor este, deseori, de peste 100%, a mai spus Gheorghe Piperea.

"Interesant este ca speta nu se refera doar la creditele in franci elvetieni, ci si la orice alte credite in <<moneda straina>>, in cazul carora exista o diferenta de curs intre cumpararea si vinzarea valutei, diferenta care ar fi defavorabila consumatorului. Decizia in cauza mai spune si ca nu e suficient ca termenii in care se exprima clauzele contractuale, inclusiv cele relative la pret, sa fie inteligibile din punct de vedere gramatical, ci si sa fie intelegibile din punct de vedere juridic, adica orice consumator cat de cat diligent, sa poata sa isi cunoasca obligatiile si sa poata sa aprecieze consecintele economice negative pe care le risca din faptul incheierii contractului cu banca. Contractul trebuie sa expuna in mod transparent functionarea concreta a mecanismului de schimb al monedei straine, astfel incat consumatorul sa poata sa evalueze, pe baza unor criterii clare si inteligibile, consecintele economice care rezulta din faptul semnarii contractului", a mentionat avocatul.

Potrivit acestuia, un alt aspect important al deciziei CJUE este acela care stabileste ca instantei nationale nu ii este permis, in cazul in care constata o astfel de clauza abuziva, sa anuleze contractul in ansamblul sau, ci doar clauza de denominare, intrucat altfel consumatorul ar fi grav prejudiciat, ceea ce ar insemna rasturnarea scopului directivei, scop prevazut la art. 7 din Directiva 93/13 (sanctionarea profesionistului si prevenirea abuzului de putere economica).

Legea clauzelor abuzive ar putea fi modificata in defavoarea clientilor

Legea clauzelor abuzive ar putea fi modificata printr-un proiect de act normativ care a fost deja aprobat de Senat si care se afla in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, aprobat de senatori in decembrie 2013 si aflat in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor, parlamentarii doresc sa schimbe prevederile referitoare la clauzele abuzive in favoarea bancilor si implicit, in detrimentul clientilor.

Una dintre principalele modificari se refera la faptul ca in cazul in care instanta va constata existenta clauzelor abuzive in contractele de credit, atunci va obliga profesionistul, respectiv banca, sa elimine clauzele abuzive din toate contractele preformulate, pe care le va incheia cu clientii si nu din toate contractele in curs de executare, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Mai exact, decizia instantei privind caracterul abuziv al clauzelor s-ar putea aplica doar contractelor de credit viitoare, nu si celor existente, asa cum se intampla in prezent.

Gata cu stenogramele in presa: Accesul jurnalistilor la dosare, doar dupa finalizarea lor

Plenul CSM a votat, marti, modificarea Ghidului care stabileste relatia justitiei cu presa prin care se interzice accesul jurnalistilor la dosare pana cand se da o decizie definitiva.

In ultimii 8 ani obtinerea unor informatii din dosare era permisa presei, in anumite conditii, ceea ce a facut posibila prezentarea in mass-media a unor informatii revelatoare pentru anumite cazuri.

Cel mai recent caz este cel al judecatorului Stan Mustata, in care Dan Voiculescu a cerut anchetarea procurorilor DNA pentru abuz, considerandu-l nevinovat, in timp ce in presa au aparut informatii legate de modul in care judecatorul negocia mita la toaleta.

Sedinta a fost condusa de presedintele CSM, judecatorul Adrian Bordea, si vicepresedintele Gheorghe Muscalu.

Mircea Aron, membru CSM si judecator al Consiliului, a sustinut ca, daca se va permite presei sa aiba acces la copii dupa rechizitoriile din dosare, atunci jurnalistii vor urmari "senzationalul".

In schimb, judecatorul Cristi Danilet a avut o opinie contrara.

"Au fost 15 voturi pentru si 3 voturi impotriva. Marturisesc ca eu am votat impotriva. Majoritatea a justificat ca art. 277 din Noul Cod Penal interzice accesul la dosare pana se da o solutie definitiva. Eu cred ca nu e asa: acel articol incrimineaza dezvaluirea fara drept. Or, in Ghid, tocmai asta se putea reglementa: situatiile in care exista dreptul de a permite accesul presei la materiale din dosar.

Cred in continuare ca cei care vor aplica Ghidul vor trebuie sa gaseasca un echilibru intre drepturile celor aflati sub anchete si dreptul publicului la informare despre acestea, scopul fiind unul singur: NU e de ajuns sa se faca justitie, ci trebuie sa se si vada ca se face justitie. Riscurile transparentei sunt, evident, mai mici decat riscurile lipsei de transparenta", a subliniat judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, pe pagina sa de Facebook.

Ghidul s-a aflat o perioada in dezbatere publica, dar jurnalistii specializati pe domeniul justitiei spun ca propunerile lor nu au fost luate in considerare de CSM.

"Dupa ce au consultat presa, au ales sa o cenzureze. Si sa protejeze informatiile publice, din instante, referitoare la infractori. De astazi, CSM - garantul independentei Justitiei, a devenit pavaza dosarelor de coruptie", scrie Sorina Matei pe Facebook.

Nu-mi dau seama cat de justa este aceasta decizie.

Am o dorinta, in sensul ca-mi plac filmele americane in care vedem cum sunt judecate cazurile in S.U.A.
Pledoariile le urmaresc si inteleg rostul lor pentru educatie.

Pe de alta parte, noi "muritorii de rand" ,chiar si presa poate sa-si dea cu parerea mult si bine.

Judecatorii au painea si cutitul.

Sa nu uitam ,insa ca au fost si JUDECATI GRESITE. Cazul Tundrea.

Anularea pensiilor speciale ale magistratilor corupti - Pana unde se poate merge?

Comisia juridica a Senatului a decis, marti, ca pensiile speciale ale magistratilor condamnati vor fi anulate, dar doar in anumite conditii. Senatorii juristi au respins o parte din propunerile facute de Ministerul Justitiei.

Astfel, ei au stabilit ca legea nu se va aplica si in cazul magistratilor deja condamnati, ci doar pentru situatiile care vor aparea de la momentul intrarii ei in vigoare. In plus, au eliminat din lege infractiunile precum abuzul in serviciu sau neglijenta in serviciu, aceasta urmand sa se aplice doar pentru infractiuni de coruptie. Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc (PSD), sustinea, in august 2013, contrariul. Raportul comisiei va fi supus votului in plenul Senatului, iar proiectul legislativ va continua parcursul legal.

In aceste conditii, judecatorii condamnati deja pentru fapte de coruptie isi vor primi in continuare pensiile de serviciu, care se ridica si la 16.000 de lei lunar, ca in cazul judecatorului Florin Costiniu, condamnat in dosarul de coruptie al lui Catalin Voicu, iar unii chiar si din spatele gratiilor, ca in cazul fostului procuror general adjunct Gabriela Ghita, care beneficiaza de o pensie de 6.000 de lei, fiind condamnata la doi ani de inchisoare cu executare.

Subiectul a fost repus pe tapet in contextul scandalului declansat de arestarea preventiva a judecatorului Stan Mustata, care a cerut pensionarea anticipata urmand sa primeasca circa 10.000 de lei lunar.

Ministrul Cazanciuc a comentat situatia acestuia spunand ca nu este un lucru moral, iar CSM a amanat aprobarea solicitarii acestuia. Judecatorul Alina Ghica, membru CSM, a explicat pentru Ziare.com de ce s-a luat aceasta decizie.

"Practica CSM in ultimii doi ani si jumatate este de a amana cererile de pensionare pe care le formuleaza magistratii supusi unor proceduri judiciare in cazuri de coruptie, pana la solutionarea definitiva a dosarului penal. Respectiv, in momentul in care o instanta de judecata hotaraste ca un magistrat trimis in judecata pentru fapte de coruptie este nevinovat, cererea de pensionare se ia in discutie si urmeaza procedura legala, adica se trimite la Presedintie pentru eliberarea din functie a magistratului prin pensionare.

In momentul in care o instanta de judecata, in mod definitiv hotaraste condamnarea unui magistrat pentru fapte de coruptie, Consiliul a considerat ca se impune transmiterea catre Presedintie a eliberarii din functie a magistratului pentru motive imputabile, consecinta fiind aceea ca nu primeste pensie de serviciu", a declarat judecatorul Alina Ghica, membru CSM, pentru Ziare.com.

De asemenea, magistratul a precizat ca au existat doua curente de opinie in cadrul CSM.

"Unii au sustinut aceasta teorie, aplicabila oricarei categorii profesionale, de la medici pana la politisti, iar altii au sustinut ca e necesara o lege in acest sens, pentru ca magistratii corupti sa nu beneficieze de o pensie de serviciu. Ce va hotari Parlamentul este problema acestui organism, asa este normal, noi nu ne implicam in atributiile puterii legislative", a punctat aceasta.

Dana Girbovan (UNJR): Beneficiezi de un drept, daca iti indeplinesti obligatiile

De asemenea, judecatorul Dana Girbovan, fost presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), ne-a declarat ca magistratii corupti trebuie sa isi piarda pensiile speciale nu doar din considerente morale, ci si juridice.

"In mod categoric sunt de acord cu pierderea dreptului magistratilor de a beneficia de pensie speciala in cazul condamnarii pentru fapte de coruptie sau fapte asimilate acestora. Dincolo de considerente morale, exista considerente juridice, obiective ce sustin o astfel de reglementare si pentru asta trebuie pornit de la ratiunea pentru care acest tip de pensii speciale au fost instituite, nu doar in Romania, ci si in majoritatea statelor europene.

Curtea Constitutionala, ce are in acesta materie o jurisprudenta similara cu cea a altor instante europene, a aratat in repetate randuri ca instituirea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii", a declarat Dana Girbovan pentru Zare.com.

Aceasta a subliniat faptul ca "acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunand magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au".

Mai exact, magistratilor le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

"Ca atare, dobandirea acestei pensii se justifica doar atat timp cat magistratul a respectat in mod riguros obligatiile si interdictiile ce au justificat instituirea pensiei speciale. Or, atata vreme cat un magistrat a fost condamnat pentru fapte de coruptie, este evident ca acesta si-a incalcat flagrant obligatiile derivand din statut si nu mai exista nicio ratiune pentru ca acesta sa beneficieze de acest drept, drept strans legat de obligatiile sale. Mai simplu spus, ca in orice raport juridic, beneficiezi de un drept daca iti indeplinesti, la randul tau, obligatiile ce iti revin", a argumentat magistratul.

Intrebata de la ce data trebuie anulata pensia unui magistrat corupt, de la data pensionarii sau de la cea a condamnarii, Dana Girbovan a afirmat ca, intr-adevar, trebuie facuta o distinctie.

"Este adevarat ca, atata vreme cat o pesoana nu este condamnata, ea se bucura de prezumtia de nevinovatie, o garantie constitutionala fundamentala. Ca atare, pana in momentul condamnarii definitive, nu ar exista ratiuni pentru a dispune anularea dreptului de pensie speciala, ci - cel mult - suspendarea sa, dar si o astfel de reglementare ar da nastere la serioase complicatii la punerea ei in aplicare.

Din punctul meu de vedere solutia cea mai rationala ar fi aceea de a permite pensionarea, insa dreptul la pensia de serviciu nu ar fi pur si simplu, ci conditionat de achitarea magistratului. Cu alte cuvinte, daca magistratul este condamnat, plata drepturilor sale de pensie ar ramane fara fundament, iar acesta ar trebui obligat la plata diferentei din pensia incasata si ceea ce se cuvenea din sistemul asigurarilor sociale.

Este o solutie similara cu cea din dreptul comun, de altfel, ce permite organelor statului sa recupereze sumele platite fara drept cu titlu de pensie. Este doar o propunere, pentru ca trebuie gasita o solutie ce sa permita respectarea principiilor aratate mai sus, iar aplicarea sanctiunii doar de la condamnare nu este suficienta din acest punct de vedere", a mai explicat Dana Girbovan.

In plus, aceasta a precizat ca nu vede niciun inconvenient ca legea sa se aplice si magistratilor deja condamnati, "desigur insa doar pentru platile ce urmeaza sa se faca pentru viitor, cu respectarea principiului neretroactivitatii legii".

Intrebata daca adoptarea legii va avea efectul scontat asupra magistratilor, adica ii va opri pe cei tentati sa comita fapte de coruptie, Dana Girbovan a raspuns: "In mod rational, ca orice sanctiune, si aceasta ar trebui sa aiba un efect disuasiv, insa doar practica va demonstra in ce masura acest efect se va si produce; dincolo de asta, ratiunea reglementarii ramane: benefiezi de un drept atat vreme cat ti-ai indeplinit obligatia corelativa".

Traian Basescu este singurul parlamentar, din istoria postdecembrista, care a demisionat din Legislativ pentru a se pune la dispozitia justitiei care cerceta cunoscutul dosar "Flota".



Detalii...

Taxa Radio TV învinsa la tribunal

Nimeni nu poate fi obligat să plătească pentru un serviciu pe care nu îl vrea!

Catalin Popa are o mica fabrica de confecții din Oradea. Are si doctorat la Sorbona, dar asta contează mai puțin.

Contează ca toți românii înjura taxele (ca taxa radio-tv), dar nimeni nu mișca un deget. Catalin Popa însa, da!

“Firma noastră nu-şi plăteşte angajaţii ca să se uite la televizor. Fetele mai ascultă radioul, dar nu programele SRR”.

Drept care a dat Statul in judecata. Avocatul sau le-a spus judecătorilor ca firma nu deține nici un televizor, deci conform legii 41/1994, NU E OBLIGATA sa plătească nici o taxa.

Si ia ghici? A castigat! Hotărârea guvernului Adrian Năstase, care forța toate firmele din România sa plătească taxa (indiferent daca consumau sau nu “serviciile” TVR si SRR) a fost declarata... ilegala.

• Tribunalul Galati: nu e legal sa platesti un serviciu de care nu beneficiezi!

sursa

Se cere redeschiderea dosarului de plagiat al lui Victor Ponta

O asociatie specializata in cercetarea plagiatelor a cerut Universitatii din Bucuresti sa redeschida analiza in ceea ce priveste lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta, plagiata in mare proportie, dupa cum au stabilit experti academici.

Cum s-a aparat Victor Ciorbea in fata Comisiei Europene

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, le-a explicat, marti, membrilor delegatiei Comisiei Europene, veniti la Bucuresti in cadrul MCV, de ce nu a sesizat CCR in cazul unor ordonante de urgenta controversate emise de Guvernul Ponta, printre care cea referitoare la migratia primarilor, spunand ca nu doreste sa fie "arbitru" pe scena politica.

Ponta, lansare de star rock la prezidentiale - Cat a costat inchirierea Arenei Nationale

Premierul Victor Ponta si-a lansat cu mare fast candidatura la prezidentiale, in ziua in care a implinit 42 de ani. Lansarea a avut loc Arena Nationala din Bucuresti, care, in afara meciurilor de fotbal, a fost folosita pentru concertele trupelor internationale, precum Depeche Mode si Red Hot Chili Peppers. Inchirierea stadionului l-a costat pe Victor Ponta 219.132,30 de lei, TVA inclus, "la care se adauga consumul de utilitati", scrie pe blog Vlad Petreanu.

Un vot care-i poate ingropa pe traseisti

E foarte bine, cred, ca ordonanta traseistilor a fost adoptata de Senat, camera decizionala. Este vorba despre celebra OUG 55 care permitea alesilor locali ca timp de o luna si jumatate sa isi schimbe partidul fara sa isi piarda mandatul. Camera Deputatilor o respinsese, dar senatorii i-au dat unda verde cu 86 de voturi "pentru", 36 "impotriva" si 6 abtineri. De ce spun ca e bine?

Voiculescu pierde un proces legat de Basescu si Securitate

Judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti au respins miercuri, ca nefondata, actiunea lui Dan Voiculescu prin care acesta contesta decizia CNSAS din 2013 prin care s-a stabilit ca presedintele Traian Basescu nu a fost lucrator sau colaborator al fostei Securitati.

Oana Stancu, dezvăluire cutremurătoare despre o sinucidere din regimul Băsescu -

Ulterior, vorbinde despre cazul Anghelescu, Oana Stancu a amintit că "Traian Băsescu a dat un interviu în prima lună de mandat în care-l amenința pe Anghelescu, în condițiile în care soția lui, o doamnă fără experiență, Stana Anghelescu era consilier de stat. În aceste condiții, Traian Băsescu dă un interviu în care spune că sunt doi prin târg care umblă în numele lui: Dorin Iacob și Florian Anghelescu. După sinuciderea lui Anghelescu, Dorin Iacob a dispărut. A fost cu siguranță aici ceva putred".

Guvernul infiinteaza Agenţia pentru administrarea bunurilor sechestrate

Ministerul justitiei anunta, intr-un comunicat, ca Guvernul a adoptat, in sedinta de miercuri, un Memorandum prin care se infiinteaza, in subordinea Ministerului Justitiei, o agentie dedicata gestionarii bunurilor sechestrate in cadru procesual-penal. Noua structura, infiintata la propunerea MJ, ar urma sa devina operationala pana la sfarsitul lunii martie 2015 si va dispune de 30 de posturi, rolul ei fiind de a administra bunurile sechestrate in cadrul unor proceduri penale. Infiintarea Agentiei are loc in contextul in care Guvernul si ANAF in mod special au fost criticate pentru procentul mic de punere in aplicare a hotararilor ramase definitive si de recuperarea prejudiciilor care se ridica, per total, la cateva sute de milioane de euro pe an.

Consiliul Superior al Magistraturii: Traian Basescu, Victor Ponta si Monica Macovei au afectat independenta justitiei prin declaratiile lor

Presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si europarlamentarul Monica Macovei au afectat independenta justitiei prin declaratiile lor despre dosarele Microsoft si Lukoil si despre o eventuala decizie a instantei privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis, a constatat joi plenul CSM, potrivit Mediafax.

CEDO declara inadmisibila plangerea lui Adrian Nastase privind condamnarea sa in dosarul 'Trofeul calitatii'

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat joi 'inadmisibila' plangerea lui Adrian Nastase privind condamnarea sa in dosarul 'Trofeul calitatii', anunta Agerpres. In hotararea definitiva a CEDO se mentioneaza ca plangerile fostului premier sunt nefondate sau incompatibile cu Conventia europeana a drepturilor omului, informeaza un comunicat al Curtii.

Avocatul Poporului, sesizat privind desfiintarea Inspectiei Muncii

Grupul Parlamentar al PNL a cerut, luni, Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a OUG prin care Guvernul desfiinteaza Inspectia Muncii si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, se arata intr-un comunicat.

PNL precizeaza ca, potrivit OUG nr. 86/2014, adoptata de guvern in 17 decembrie, Executivul desfiinteaza cele doua institutii, iar, in locul acestora, va fi formata, prin comasare, o structura unica, denumita Agentia Nationala pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala, in subordinea Ministerului Muncii, parlamentarii PNL sustinand ca astfel PSD desfiinteaza institutii functionale pentru a-si angaja membrii de partid.

"In conditiile in care aceste institutii au functionat si au dat un bun randament separat, este evident ca, de fapt, scopul OUG 86/2014 este acela de a inlatura functionari publici ce ocupau in mod legitim functii de conducere in aceste structuri, pentru ca, sub aparenta infiintarii unor 'functii noi' si cu pastrarea atributiilor si responsabilitatilor ce reveneau functiilor desfiintate, sa poata fi creat cadrul simulat al angajarii pe aceste noi functii a altor persoane, alese pe criteriul strict al apartenentei politice", se spune in comunicatul PNL.

PNL sustine ca desfiintarea Inspectiei Muncii nu are caracter de urgenta si, mai mult, in loc sa imbunatateasca activitatea din domeniile relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca si supravegherii pietei, o supune controlului guvernamental si schimbarilor politice.

Liberalii mai sustin ca ordonanta incalca si art. 6 din Conventia 81/1947 a Organizatiei Internationale a Muncii, care precizeaza ca "personalul Inspectiei va fi format din functionari publici al caror statut si conditii de serviciu le asigura stabilitatea in functie si independenta fata de orice schimbare guvernamentala si orice influenta neprevazuta din afara".

VIDEO Senatorii sunt categorici: orice ar decide CCR, Dan Şova rămâne liber. SINGURA cale prin care senatorul poate fi arestat preventiv



Singura posibilitate ca Dan Şova să ajungă în faţa unui judecător, cu propunere de arestare preventivă, este dacă procurorii DNA fac o nouă cerere către Parlament, a precizat senatorul jurist Ioan Chelaru (PSD), pentru Gândul. În mai puţin de o săptămână, Curtea Constituţională va decide dacă votul în cazul senatorului PSD Dan Şova s-a desfăşurat conform legii fundamentale. Liberalii aşteaptă ca pe 8 aprilie, CCR să constate faptul că, în plenul Senatului din data de 25 martie, s-a întrunit numărul necesar de voturi, astfel încât solicitarea procurorilor DNA să fie adoptată, conform Constituţiei. În acest caz, susţin liberalii, Dan Şova ar mai avea „o şansă” să ajungă în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu propunere de arestare preventivă. În schimb, reprezentanţii coaliţiei de guvernare nu dau şanse acestei variante. În opinia lor, o decizie a CCR nu se poate aplica retroactiv şi nici votul nu se poate relua sub nicio formă. „Este o aberaţie”, susţine pesedistul Ioan Chelaru, care nu dă nicio şansă de câştig pentru liberali la Curtea Constituţională.

Pe 8 aprilie, CCR se va pronunţa pe sesizările făcute atât de PNL, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de-o parte, judecătorii urmează să decidă dacă cele două prevederi legislative, articolul 173 din Regulamentul Senatului şi articolul 24 din Statut, sunt în conformitate sau în afara legii fundamentale. Pe de altă parte, ei trebuie să stabilească dacă a existat sau nu un conflict instituţional şi să constate, aşa cum au cerut liberalii, dacă numărul de voturi exprimate în favoarea solicitării procurorilor anticorupţie, cele 79, sunt suficiente pentru ca respectiva cerere să fie adoptată.

Citeste mai departe...

Noi acuzatii grave la adresa sefei CNA: A intocmit acte false pentru a amenda posturi TV

Procurorii DNA au dispus extinderea urmaririi penale fata de Laura Georgescu, presedintele CNA, pentru fapte asimilate celor de coruptie, noile acuzatii fiind de abuz in serviciu si instigarea la fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Procurorii sustin ca "in calitatea sa de presedinte al CNA, Laura Georgescu a instigat in perioada 2013 - 2014, la intocmirea unor sesizari cu date nereale, in vederea inregistrarii unor lucrari ce au intrat in analiza plenului CNA si care au fost solutionate prin sanctionarea posturilor de televiziune respective", se arata intr-un comunicat al DNA remis presei vineri.

"Presedinta CNA Laura Georgescu, posibil urmarind diferite interese de natura personala sau capacitata de entitati juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce detin diferite functii publice, a impus mai multor functionari din cadrul C.N.A., sa intocmeasca sesizari ce contin date nereale, iar ulterior a sustinut respectivele sesizari false prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sanctionarea cu amenda a unui numar de 7 posturi TV, unele dintre aceste posturi fiind sanctionate de mai multe ori", se mai arata in comunicatul citat.

"Presedinta CNA Laura Georgescu, posibil urmarind diferite interese de natura personala sau capacitata de entitati juridice din domeniul audiovizualului sau de persoane ce detin diferite functii publice, a impus mai multor functionari din cadrul C.N.A., sa intocmeasca sesizari ce contin date nereale, iar ulterior a sustinut respectivele sesizari false prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sanctionarea cu amenda a unui numar de 7 posturi TV, unele dintre aceste posturi fiind sanctionate de mai multe ori", se mai arata in comunicatul citat.

Procurorii DNA au mai constatat ca "in cazul sesizarilor identificate cu privire la cele 7 posturi TV, s-au inserat date nereale referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea (nume, prenume, adresa de domiciliu, date de contact, etc.), sau chiar cu privire la momentul sesizarii".

Atfel, "in continutul unei astfel de sesizari, au fost inserate abaterile pe care a considerat presedinta CNA, Laura Georgescu, ca ar fi suficiente pentru a putea sustine ulterior sanctionarea respectivului post, chiar daca in unele situatii faptele erau mai vechi si ar fi putut fi prescrise (se aplica termenul general de prescriptie in materie contraventionala - 6 luni) ", mai arata procurorii.

"Trebuie subliniat ca, dupa redactare, aceste sesizari cu date nereale erau printate si inregistrate ca si cum ar fi fost preluate de pe email-ul institutiei, desi acestea, in mod evident nu erau transmise pe email, insa reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu pastra aparenta de legalitate a acestor sesizari.

Un alt aspect, rezultat in timpul urmaririi penale, este acela ca, in cazul unora dintre aceste sesizari false, momentul conceperii lor si al inregistrarii, este anterior derularii efective a programului in legatura cu care se reclama abaterea de la legea audiovizualului. In aceste conditii este evident ca se urmarea grila, se stabilea care program ar putea fi sanctionabil si se proceda la redactarea sesizarii, insa din neglijenta nu se modifica ora si ramanea mentionata ora redactarii care, asa cum s-a precizat, era anterioara difuzarii respectivului program", mai arata procurorii DNA.

In comunicatul remis presei se mai arata ca dupa extinderea anterioara a urmaririi penale, in data de 2 aprilie 2015, o parte dintre operatorii TV sanctionati in baza falselor sesizari "au comunicat date utile anchetei".

In acest mod "au fost identificate noi sesizari care contineau date false, fiind promovate de suspecta Georgescu Laura si care au avut ca rezultat sanctionarea cu amenda", se mai arata in comunicatul citat.

Astfel, Laura Georgescu este acuzata de savarsirea a doua infractiuni de abuz in serviciu (20 acte materiale) si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata (20 acte materiale).

Presedintele CNA a luat la cunostinta calitatea procesuala si noile acuzatii.

Laura Georgescu, presedintele CNA, este si era foarte pornita impotriva Antenei 3.

Acum se dovedeste ca e doar o scorpie.

ULUITOR Parlamentul e plin de condamnați și cercetați penal/ LISTA care dă fiori

Enumerarea de mai jos nu îi cuprinde și pe cei care sunt în cele aproximativ 7.000 de dosare aflate în lucru doar la DNA. Informațiile despre ei nu sunt încă publice și ei nu au fost informați de acțiunile procurorilor în ceea ce îi privește

_____

STIRIPESURSE.RO vă prezintă LISTA RUȘINII:

PSD

Parlamentari care și-au pierdut mandatul (prin demisie sau condamnare):

1.Ioan Adam, fost deputat PSD (mafia retrocedărilor)

2.Viorel Hrebenciuc, fost deputat (mafia retrocedărilor)

3.Monica Iacob Ridzi, fost deputat și ministru (Dosarul Gala Tineretului)

4.Miron Mitrea, fost deputat (dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale)

5.Oana Niculescu Mizil, fost deputat (dosarul de coruptie a lui Marian Vanghelie)

6.Aurel Nechita, fost deputat (condamnat pentru incompatibilitate)

7.Ion Ochi, fost deputat (în dosarul lui Aristotel Căncescu)

8.Nicolae Vasilescu, fost deputat (trafic de influența)

9.Darius Vâlcov, fost senator și ministru (mai multe fapte de corupție)

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

10.Vasile Gliga, deputat ( definitiv, 1 de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

11.Mircia Muntean, deputat (definitiv, patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de tranzacţii ilegale de terenuri; este trimis în judecată şi pentru conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului)

12.Sorin Lazăr, senator (6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese însă mai are un dosar pe rol investigat de DNA pentru abuz în serviciu ca primar al comunei Strunga)

13.Marian Ghiveciu, deputat ( 3 ani închisoare cu suspendare într-o cauză privind retrocedări ilegale de terenuri în judeţul Buzău)

14.Liviu Dragnea, deputat (1 de închisoare cu suspendare în dosarul referitor la fraudarea Referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu)

15.Florin Pâslaru (amendă penală pentru conflict de interese)

16.Anghel Stanciu, deputat (6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese).

17.Marian Neacşu, deputat (amendă penală pentru conflict de interese)

Parlamentarii care au pe rol procese dupa ce au fost trimişi în judecată dar au şi alte dosare în care sunt cercetaţi :

18.Vlad Cosma , deputat, sub control judiciar, (dosar DNA cu tatăl său pentru acordare de contracte preferenţiale din bani publici şi anchetat în dosarul lui Iulian Herţanu)

19.Constantin Adăscăliţei, deputat, sub control judiciar (dosar DNA pentru operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia)

20.Cătălin Marian Rădulescu , deputat, sub control judiciar (dosar penttru operațiuni financiare incompatibile cu funcția şi dare de mită)

21.Neculai Răţoi, deputat (dosar DNA referitor la scutirea unei firme de la plata unor obligaţii către bugetul Consiliului Local Paşcani)

22.Florin Constantinescu, senator (dosar DNA referitor la scutirea unei firme de la plata unor obligaţii către bugetul Consiliului Local Paşcani)

23.Victor Mocanu, deputat (dosar DNA pentru abuz în serviciu ca preşedinte al CJ Buzău privind contracte ilegale de furnizare de echipamente medicale)

24.Sonia Maria Drăghici,deputat (dosar PÎCCJ pentru conflict de interese)

25.Ion Stan, deputat (dosar DNA pentru trafic de influenţă )

Parlamentari anchetaţi:

26.Dan Şova, senator și fost ministru (dosare DNA - “Turceni-Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani, dar şi în cel cu Viorel Hrebenciuc privind elaborarea şi adoptarea unui proiect legislativ )

27.Victor Ponta, deputat și prim-ministru (dosar DNA "Turceni-Rovinari" pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, săvârşite ca avocet)

28.Ilie Sârbu, senator (dosar DNA privind retrocedări ilegale disjuns din cauza lui Viorel Hrebenciuc)

29.Ecaterina Andronescu, senator (dosar DNA privind licenţele Microsoft dar şi o altă cauză pentru care ÎCCJ a confirmat redeschiderea anchetei)

30.Iulian Iancu, deputat (dosar DNA disjuns din cel al lui Toni Greblă)

31.Lucian Şova, deputat (dosar DNA disjuns din cel al lui Toni Greblă)

32.Mircea Gheorghe Drăghici, deputat (dosar DNA pentru complicitate pentru folosirea influenței alături de fostul preşedinte al CJ Argeş)

33.Alexandru Cordoş, senator (dosare DNA pentru favorizare a făptuitorului privind avertizarea unor persoane că sunt interceptate dar şi pentru trafic de influenţă alături desoţia şi fiica lui)

34.Radu Babuş, deputat (dosar DNA alături de Radu Mazăre)

35.Gabriel Mutu, senator (dosar DIICOT)

36.Adrian Simionescu, deputat (dosar DNA pentru operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi complicitate la evaziune fiscal)

37.Niculae Bădălău, senator (dosar DNA legat de protejarea unei firme prin intervenţii la ANAF dar şi ale instituţii)

*****************

PNL

Parlamentari care și-au pierdut mandatul (prin demisie sau condamnare):

38.George Becali, fost deputat (dosarul Valiza)

39.Dănuț Culețu, fost deputat (trimis în judecată pentru fapte de corupţie săvârşite când era prefect al judeţului Constanţa)

40.Relu Fenechiu, fost deputat și ministru (condamnare în Dosarul Transformatorul)

41.Theodor Nicolescu, fost deputat (în dosarul ANRP)

42.Petre Roman, fost deputat (incompatibilitate)

43.Ștefan Bucur Stoica, deputat (incompatibilitate)

44.Iosif Secășan, fost senator (trafic de influență)

45.Akos Mora, fost senator (incompatibilitate)

46.Sorin Roșca Stănescu, fost senator (dosarul Rompetrol)

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

47.Tudor Chiuariu, senator (definitiv, în dosarul Poșta Română)

48.Dian Popescu, senator (5 luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, dare de mită şi uz de fals)

49.Gigi Chiuru, senator (6 luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită la alegerile din 2012 a 24.000 de tichete valorice pentru procurarea de medicamente şi mai este cercetat în al dosar pentru corupţie privind favorizarea unui grup de firme la construcţia de parcuri eoliene în Dobrogea

50.Grigore Crăciunescu, deputat (doi ani şi şase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

51.Corneliu Dobriţoiu, senator (un 1 de închisoare cu suspendare în dosarul "Case pentru generali" )

Parlamentarii care au pe rol procese dupa ce au fost trimişi în judecată dar au şi alte dosare în care sunt cercetaţi :

52.Ion Ariton, senator (dosar DNA Gala Bute )

53.Mircea Roşca, deputat (sub control judiciar, DNA dosar pentru trafic de influenţă și instigare la abuz în serviciu; a fost şi arestată preventiv)

54.Ionuț Zisu, senator (dosar PÎCCJ de evaziune fiscal)

55.Cătălin Teodorescu, deputat, sub control judiciar, (dosarul ANRP al fostei şefe DIICOT)

56.Gheorghe Costin (dosar DNA pentru mai multe fapte săvârşite ca viceprimar al municipiului Beiuș )

57.Dan Bordeianu, deputat (dosar PÎCCJ pentru fapte privind alimentarea cu apă în localităţi din judeţul Vaslui)

Parlamentari anchetaţi:

58.Dan Motreanu, deputat (dosar DNA pentru folosirea influenţei şi spălare de bani alături de fostul consilier prezidenţial George Scutaru).

59.Cornel Mircea Sămărtinean, deputat (dosar DNA)

60.Alin Popoviciu, deputat (dosar DNA)

**********************

ALDE

Parlamentari care și-au pierdut mandatul (prin demisie sau condamnare):

61.Gheorghe Coman, fost deputat (condamnat definitiv într-un dosar în care a fost acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din DSVSA Buzău)

62.Ion Diniță, fost deputat (în Dosarul lui Aristotel Căncescu, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit)

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

Parlamentarii care au pe rol procese dupa ce au fost trimişi în judecată dar au şi alte dosare în care sunt cercetaţi :

63.Dorinel Ursărescu, senator (dosar DNA privind favorizarea unei grupări evazioniste)

64.Mircea Banias, senator (dosar DNA pentru trafic de influenţă şi alte fapte ) persoanelor


******************

UDMR

Parlamentari care și-au pierdut mandatul (prin demisie sau condamnare):

65.Marko Attila, deputat (dosarul ANRP - fugit în Ungaria)

66.Gergely Olosz, fost senator (trafic de influență)

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

68.Karoly Kerekes, deputat (definitiv , 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

69.Mate Andras Levente, deputat (definitiv, 6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

Parlamentarii care au pe rol procese dupa ce au fost trimişi în judecată dar au şi alte dosare în care sunt cercetaţi :

Parlamentari anchetaţi:

70.Tanczos Barna, senator (dosar DNA privind retrocedarea ilegală a unor terenuri care au aparţinut SCDP Băneasa)

*******************

UNPR

Parlamentari care și-au pierdut mandatul (prin demisie sau condamnare):

71.Gigi Nețoiu, fost deputat (Dosarul Transferurilor de jucători de fotbal)

72.Antonie Solomon, fost senator (mai multe fapte de corupție)

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

Parlamentarii care au pe rol procese dupa ce au fost trimişi în judecată dar au şi alte dosare în care sunt cercetaţi :

73.Marius Isăilă,senator (dosar DNA pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată)

74.Ionel Agrigoroaei, senator (dosar PÎCCJ pentru fapte legate cu obţinerea unui credit)

Parlamentari anchetaţi:

75.Şerban Mihăilescu, senator (dosar DNA privind licenţele Microsoft)

76.Marin Anton, deputat (dosar DNA pentru folosire a influenței)

77.Mario Ernest Caloianu (dosar DIICOT )

78.Titi Holban, deputat (dosar DNA pentru trafic de influenţă)

79.Valerian Vreme, deputat (dosar DNA abuz în serviciu în dosarul licenţelor Microsoft )

80.Lucian Iliescu, senator (dosar pentru mai multe ca primar Giurgiu)

*****************

Minorități și INDEPENDENȚI:

Parlamentarii cu condamnări, chiar si definitive:

81.Niculae Mircovici, deputat (definitiv, 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese

82.Adrian Miroslav Merka, deputat (definitiv, 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

83.Ghervazen Longher, deputat (trei luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese)

84.Elena Udrea, deputat (dosarele DNA - Gala Bute şi Microsoft, este sub control judiciar însă a fost şi arestată preventiv)

85.Sebastian Ghiţă, deputat (sub control judiciar, dosar DNA cu fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu şi anchetat în dosarul lui Iulian Herţanu, cumnatului premierului.

86.Florin Popescu, deputat (dosar DNA, sub control judiciar acuzat că a cerut tone de pui pentru a le da alegătorilor şi dosar PÎCCJ pentruconflict de interese şi fals în declaraţii)

Parlamentari anchetaţi:

87.Alexandru Mazăre, senator (dosar DNA în care e implicat Radu Mazăre)



PLUS - cei cărora procurorii le-au cerut încuviințare de urmărire penală și s-au lovit de protecția oferită de colegii celor vizați de anchetă:

88.Varujan Vosganian, senator ALDE (solicitare de 2 ori din partea DIICOT)

89.Laszlo Borbel, deputat UDMR (solicitare de două ori din partea DNA)

90.Daniel Chițoiu, deputat ALDE (o solicitare din partea DNA)

91.Victor Paul Dobre, deputat PNL (o solicitare din partea Parchetului ÎCCJ)

92.Ioan Ovidiu Siliaghi, deputat ALDE (solicitare din partea DNA)

93.Dan Nica, ales deputat PSD și acum europarlamentar (solicitare din partea DNA)



!!!!! - Mențiuni speciale pentru cei care au fost parlamentari la începutul legislaturi și au plecat în alte părți, dar au probleme grave cu legea:

94.Toni Greblă, ales senator PSD și apoi ales judecător la CCR (trimis în judecată de DNA)

95.Dan Radu Rușanu, ales deputat PNL și apoi șef la ASF (trimis în judecată de DNA)

SM desființează MÂNDRIA guvernării Ponta, dar și al lui Boc și Predoiu/ ANALIZA