SUBIECT: Alegeri prezidentiale 2014

La Biroul Electoral Central si-au inregistrat candidatura 14 candidati. Campania electorala pentru primul tur de scrutin al prezidentialelor incepe pe 3 octombrie si se va incheia pe 1 noiembrie, ora 7.00. Primul tur de scrutin va avea loc pe 2 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 16 noiembrie.

Iata care sunt candidatii la alegerile prezidentiale din 2014, in ordine alfabetica:

Branza William - Partidul Ecologist Roman

Fost deputat PDL in doua legislaturi, William Branza si-a depus, marti, candidatura la presedintia Romaniei din partea Partidului Ecologist Roman. El si-a anuntat recent demisia din formatiunea democrat-liberala. Branza a fost deputat de diaspora in perioada 2008-2012, iar pana in anul 2005 a facut parte din PRM, inscriindu-se in PD in anul 2006. Are 42 de ani.

Calin Popescu Tariceanu - independent

Presedintele Senatului si-a depus luni oficial candidatura pentru functia de presedinte al Romaniei. Fost premier PNL din perioada 2004-2008, si-a dat demisia din PNL dupa ruperea USL, iar apoi si-a infiintat propriul partid, Partidul Liberal Reformator (PLR), care insa nu a primit unda verde de la tribunal, asa ca va candida ca independent. A fost presedinte al PNL in perioada 2004-2009, iar in mandatul de premier al lui Victor Ciorbea a fost ministrul al Industriei si Comertului. Are 62 de ani.

Constantin Rotaru - Partidul Alianta Socialista

Liderul Partidului Alianta Socialista si-a inregistrat, marti, la BEC candidatura pentru Cotroceni. Constantin Rotaru a candidat si la alegerile prezidentiale din 2009, din partea aceleiasi formatiuni, cand a obtinut 0,45% din voturi, fiind al 9-lea. A fost deputat de Valcea in legislatura 1992-1996, din partea Partidului Socialist al Muncii. Are 59 de ani.

Corneliu Vadim Tudor - Partidul Romania Mare

Presedintele PRM candideaza pentru a cincea oara consecutiv la alegerile prezidentiale, el depunandu-si dosarul marti. Cea mai buna clasare a sa in cursa pentru Cotroceni a fost in anul 2000, cand a intrat in turul doi alaturi de Ion Iliescu. El il depaseste astfel pe fostul presedinte al Romaniei in ce priveste numarul de candidaturi, devenind recordman. Corneliu Vadim Tudor a fondat PRM in iunie 1991, a avut patru mandate consecutive de senator, intre anii 1992 si 2008, fiind secretar al Senatului in 1995 si vicepresedinte in 2008. Ulterior, in luna iunie 2009, a devenit europarlamentar pe lista PRM, dupa ce a candidat pentru un nou mandat de senator, fara succes insa, in luna noiembrie 2008. Tot fara succes a candidat si la europarlamentarele din 2014. Are 64 de ani.

Dan Diaconescu - Partidul Poporului Dan Diaconescu

Fondatorul PP-DD si-a lansat luni candidatura la alegerile prezidentiale, el vorbind despre acest moment inca din anul 2010. Omul de televiziune a mai candidat o singura data pentru o functie politica - in luna decembrie 2012, cand a fost invins de presedintele PSD Victor Ponta intr-un colegiu de Camera Deputatilor din judetul Gorj. Numele sau este legat de acuzatii de santaj, arestari, postul de televiziune OTV si scandalul privatizarii Oltchim. Are 46 de ani.

Elena Udrea - Partidul Miscarea Populara

Presedintele PMP si-a depus candidatura pentru prezidentiale luni, fiind prezidentiabilul sustinut de Traian Basescu. Fost ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului in perioada 2009 - 2012, in timpul mandatului de premier al lui Emil Boc si deputat din anul 2008, Elena Udrea a demisionat din PDL in luna februarie, fiind aleasa presedinte al PMP in luna iunie si desemnata candidat la prezidentiale in luna august. Ea l-a inlocuit astfel pe candidatul initial, Cristian Diaconescu, care a demisionat din partid. In perioada 2002-2005 a facut parte din PNL. Are 40 de ani, fiind cel mai tanar candidat la prezidentiale.

Gheorghe Funar - independent

Fostul primar al Clujului in perioada 1992-2004 a mai candidat de doua ori la alegerile prezidentiale. In anul 1992 a luat 10,8 la suta, candidand din partea Partidului Unitatii Natiunii Romane, dar a iesit pe locul 3, iar in 1996 a luat doar 3,2 la suta, iesind pe locul 6, dupa ce a candidat din partea aceleiasi formatiuni. A fost senator PRM in perioada 2004-2008, iar intre 1998 si 2013 a fost secretar general al partidului, dupa care a devenit presedinte, intr-o miscare controversata. Are 65 de ani.

Hunor Kelemen - Uniunea Democrata Maghiara din Romania

Presedintele UDMR si-a depus luni candidatura pentru prezidentiale. Deputat din anul 2000, el este presedinte al formatiunii din anul 2011. A candidat si la alegerile prezidentiale din anul 2009, cand a obtinut 3,83 la suta din voturi, fiind pe locul 5. Este ministru al Culturii din luna martie, desi isi anuntase demisia in urma cu doua luni. A mai ocupat acest portofoliu si in perioada 2009-2012, in mandatele premierilor Emil Boc si Mihai Razvan Ungureanu. Are 47 de ani.

Klaus Iohannis - Alianta Crestin Liberala

Presedintele PNL si-a depus candidatura sambata dupa-amiaza, fiind al doilea inscris pe listele BEC. Primar al Sibiului din anul 2000, el este candidatul Aliantei Crestin Liberale, din care face parte si PDL, care a fuzionat cu Forta Civica. Este presedinte al PNL de la sfarsitul lunii iunie, intrand in partid in luna februarie 2013. In anul 2009 a fost propus de liberali pentru functia de premier. Are 55 de ani.

Mirel Mircea Amaritei - Partidul Prodemo

Se cunosc putine lucruri despre Mirel Mircea Amaritei, liderul partidului Prodemo, care si-a depus candidatura marti dupa-amiaza. El se numara, in luna octombrie 2013, printre cei urmariti penal in dosarul privind insolventa Realitatea Media. Partidul Prodemo a fost infiintat in anul 2012, de catre fostul lider PSD Arad Marius Lazar, care anterior fusese exclus din PSD de catre Victor Ponta, in luna martie 2011.

Monica Macovei - independent

Europarlamentarul a fost al treilea candidat inscris la BEC, duminica. Monica Macovei a demisionat din PDL la inceputul lunii septembrie si candideaza ca independent. Fost ministru al Justitiei in perioada decembrie 2004 - aprilie 2007, in timpul mandatului de premier al lui Calin Popescu Tariceanu, Macovei nu a fost niciodata membru al Parlamentului Romaniei, fiind eurodeputat din anul 2009, si a candidat fara succes la sefia PDL in luna martie 2013. Are 55 de ani.

Teodor Melescanu - independent

Teodor Melescanu a demisionat de la sefia Serviciului de Informatii Externe cu doar o zi inainte de a-si depune candidatura. El a spus ca este candidat independent sustinut de reprezentanti ai societatii civile. A fost ministrul Afacerilor Externe in Guvernul Vacaroiu, ministrul Apararii in perioada lui Calin Popescu Tariceanu si interimar la Justitie in mandatul aceluiasi premier. Fost membru al PSDR, pana in anul 1997, a facut parte din PNL in perioada 2001-2012, fiind senator in perioada 2004-2012, dar si in legislatura 1996-2000. A candidat la prezidentiale si in anul 2000, din partea Aliantei pentru Romania, cand a primit sub 2 la suta din voturi, fiind pe locul 7. Are 73 de ani, fiind cel mai varstnic candidat la prezidentiale.

Victor Ponta - Alianta Electorala PSD-UNPR-PC

Prim-ministrul a fost primul care si-a depus candidatura pentru prezidentiale, inca de miercurea trecuta. Presedintele PSD este in fruntea Guvernului de aproape doi ani si jumatate, fiind totodata deputat din anul 2004. A fost ministru pentru Relatia cu Parlamentul in mandatul de premier al lui Emil Boc si a fost ales in fruntea PSD in luna februarie 2010, dupa esecul lui Mircea Geoana la prezidentialele din 2009. A fost desemnat candidat al PSD in ultimele luni, dupa ce mult timp partidul l-a sustinut pentru aceasta functie pe fostul presedinte PNL Crin Antonescu, pana la ruperea USL, in luna februarie. Are 42 de ani.

Zsolt Szilagyi - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania

Seful de cabinet al lui Laszlo Tokes si-a depus, marti, candidatura pentru Presedintia Romaniei, din partea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT). A fost deputat UDMR in perioada 1990-2004, iar din 2007 a plecat la Bruxelles, ca sef de cabinet al eurodeputatului Laszlo Tokes. A candidat la alegerile europarlamentare din anul 2009, aflandu-se pe locul 4 al listei UDMR, primul neeligibil. Ulterior a fost membru fondator al PPMT, infiintat in anul 2011. Are 46 de ani.

Victor Ponta si-a lansat programul prezidential



Prim-ministrul Victor Ponta si-a lansat programul prezidential, marti, intitulat "Victor Ponta presedinte - Marea Unire a romanilor".

Pe langa desele referiri la Marea Unire si la schimbare, premierul face apel si la tineri: "Tinerii sunt viitorul Romaniei (...) Prea mult timp, energii si resurse umane incredibil de bune s-au risipit in lumea larga, doar pentru ca Romania nu a avut rabdarea si grija de a se preocupa de noile sale generatii".

In programul sau prezidential, Victor Ponta prezinta 10 obiective principale pe care doreste sa le realizeze in urmatorii 10 ani:

• Proiectul unui presedinte util, care uneste si construieste;
• Nimeni nu ramane in urma! Egalitate de sanse in societate;
• Dreptate pana la capat intr-un stat pus in slujba cetateanului - justitie independenta, corecta si care lucreaza eficient, fara influente politice;
• Romania, stat euro-atlantic puternic, bazat pe o economie de top in regiune;
• Tinerii - viitorul Romaniei. Investitia in tineri, in educatie, in familie, in viitor - cea mai importanta investitie pe care o poate face un stat;
• O natiune sanatoasa - proiect fundamental al unui stat care are grija de cetatenii sai;
• Securitatea nationala si siguranta cetateanului;
• Romania viitorului. Construim Romania Digitala;
• Mandri ca suntem romani - acasa si in lume;
• O societate echitabila, in care valoarea si munca sunt promovate.

Printre obiectivele sale in vederea realizarii Marii Uniri, Victor Ponta enumera si reforma Constitutie, reforma electorala si modernizarea administratiei.

De asemenea, in programul sau prezidential, presedintele PSD face de patru ori referire la Basescu - fie la presedinte, "regimul Basescu" sau "guvernul Basescu-PDL".

* Au uitat milionul de locuri de munca
Hai sa dam mana cu mana / Sa furam tot ce s-aduna, Sa-nvartim hora hotiei / Pe pamantul Romaniei! Ordinea si cinstea piara! / Piara fraierii din tara! Intre noi sa nu mai fie / Decat jaf si smecherie! Contu-n banca de te tine / Vino sa te prinzi cu mine La hotie cu unire / Si pe functii cu-nfratire! Unde-i unul nu-i putere / Sa se puna de-o avere, Unde-s doi puterea creste / Si tara se praduieste! P-amandoi in fund ne doare / Ca in haos tara moare. Eu ti-s frate, tu-mi esti frate, / Sa furam cat se mai poate! In guvern hai cu grabire / Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa creasca banu' mare / Mai rapid in buzunare.
Dam pomana s-un piscot / Prostului cu drept de vot
Tot inainte tovarasi!

Votez Diaconecu Dan. E cel mai tare din parcare.

Principalele puncte din programul prezidential al lui Klaus Iohannis



Liderul PNL Klaus Iohannis, candidatul Aliantei Crestin Liberale la alegerile prezidentiale, si-a lansat oficial, marti, programul electoral cu care se prezinta in cursa pentru Cotroceni, intitulat "Romania lucrului bine facut". In document, Iohannis propune o modificare radicala a modului in care sunt utilizate fondurile din exploatarea resurselor naturale: el propune modificarea legislatiei astfel incat o parte din redeventele catre bugetul central sa fie reorientate catre comunitatile locale si chiar catre proprietarii terenurilor, asa cum se intampla in SUA.

Principalele puncte ale programului:

DNA: Voi incuraja dezvoltarea capacitatii procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie si imbunatatirea performantei la nivel local, in paralel cu cea foarte buna de la nivel national.

ANI: Voi sustine imbunatatirea capacitatii Agentiei Nationale de Integritate care are un rol vital in prevenirea faptelor de coruptie. Din pozitia de Presedinte al Romaniei, voi sprijini elaborarea unui Cod al Incompatibilitatilor si Conflictelor de Interese, care sa unifice legislatia disparata in materie.

Despre anticoruptie: Voi pleda pentru crearea, la nivelul Presedintiei, a unei platforme permanente de dialog si cooperare intre toate partidele politice reprezentative, societatea civila si institutiile statului pe tema coruptiei

Strategie fiscala: Voi milita pentru descentralizarea fiscala, pentru a pune capat presiunii necuvenite la care autoritatile locale sunt adesea supuse de catre guvernul central. Structurile de control vor trebui insa si ele adaptate descentralizarii si regionalizarii inerente europenizarii noastre, astfel incat si la nivel regional sau local sa existe un control adecvat al coruptiei, unul in care cetatenii sa aiba un rol direct si mult mai mare asupra prioritatilor si calitatii cheltuirii fondurilor publice.

Despre amnistiere: Nu voi gratia persoane condamnate pentru infractiunea de coruptie.

Despre directiile majore de politica externa: ... Aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin cresterea rolului, a greutatii Romaniei in NATO si, mai ales, in UE, prin eforturile de a intari, pe zona noastra, institutiile cu semnificatie de securitate nationala, un buget mai consistent al apararii, o armata mai puternica, servicii speciale cat se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Politica externa a Romaniei urmareste atingerea intereselor noastre nationale prin intermediul NATO si UE. Sustin neconditionat dezvoltarile de securitate si politico-militare din cadrul NATO si sunt adeptul unei Politici Externe si de Securitate Comune in cadrul UE. Cred cu tarie ca parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alaturi de calitatea de membru al NATO si al UE, reprezinta, pentru Romania, elementul fundamental al politicii noastre externe si al strategiei nationale in domeniul securitatii

Politica de aparare: In calitate de Presedinte al Romaniei, voi propune tuturor partidelor politice un acord pentru asigurarea constanta a unei finantari anuale de 2% din PIB pentru aparare.

Obiective de infrastructura: Iohanis sustine elaborarea unui Plan de Dezvoltare Durabila pentru urmatorii 10 ani, care sa cuprinda atat obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat, cat si pe cele care urmeaza a fi acoperite din bugetul de stat.

Fonduri UE: Candidatul ACL sustine restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene, prin crearea unui corp de functionari de elita care sa monitorizeze si sa implementeze programele cu finantare UE, remunerati competitiv in functie de gradul de absorbtie a fondurilor.

Romanii din strainatate: Una dintre primele masuri pe care le voi adopta in calitate de Presedinte al Romaniei va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentantii comunitatilor de romani de peste granita. Acest Consiliu va trebui sa constituie cadrul in care vor fi dezbatute temele ce preocupa romanii din afara granitelor si armonizate pozitiile institutiilor.

Klaus Iohannis promite si o schimbare a filosofiei serviciilor de informatii: Voi milita pentru schimbarea etapizata a conceptiei de securitate nationala, de la o abordare specifica actualei etape, de contracarare a riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii, catre una puternic axata pe prevenire, care reprezinta, in sine, o schimbare de paradigma necesara trecerii la o etapa noua in devenirea statului roman.

Sanatate: Iohanis propune, pe termen lung, un buget de 6% din PIB pentru Sanatate.

In privinta economiei, Iohannis propune un model "liberal", care inseamna restrangerea prezentei statului in economie si intarirea prezentei sale institutionale, prin rolul de garant al drepturilor constitutionale, al echitatii si al bunei functionari a economiei de piata.

Aderarea la euro trebuie sa fie, in viziunea lui Klaus Iohannis, "o adevarata ancora pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate si accelerarea cresterii economice".

Candidatul ACL pledeaza pentru dezvoltarea pietei de capital, fara a insista insa asupra masurilor sau politicilor pe care le are in vedere pentru a atinge acest obiectiv.

Iohannis pledeaza pentru pastrarea cotei unice de impozitare, pe care o considera "o solutie corecta".

El anunta ca revenirea la TVA de 19% este "o prioritate absoluta".

In plan politic, Iohannis anunta o reforma de fond a legislatiei electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputatilor, Senatului, presedintilor de Consilii Judetene si primarilor, dar si modificarea legislatiei partidelor politice, atat in privinta conditiilor de infiintare a unor noi formatiuni, cat si a finantarii acestora.

Alegeri prezidentiale 2014: Ordinea candidatilor pe buletinele de vot

Biroul Electoral Central a tras marti la sorti ordinea pe buletinul de vot a candidatilor la presedintie, primii patru fiind, in aceasta ordine, Kelemen Hunor, Klaus Iohannis, Dan Diaconescu si Victor Ponta.

Primul bol a cuprins reprezentantii partidelor parlamentare, care vor avea avantajul de a fi in primele pozitii pe buletinul de vot. Pe urmatoarele pozitii sunt:

5. William Branza
6. Elena Udrea
7. Mirel Mircea Amaritei
8. Teodor Melescanu
9. Gheorghe Funar
10. Zsolt Szilagy
11. Monica Macovei
12. Constantin Rotaru
13. Calin Popescu Tariceanu
14. Corneliu Vadim Tudor

In total, sunt 14 candidati la functia de presedinte al Romaniei care vor intra in competitie in primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie. In cazul in care niciun candidat nu obtine 50% plus 1 dintre voturi, va urma un al doilea tur de scrutin, pe data de 16 noiembrie.

Cei 14 candidati validati de Biroul Electoral Central au adunat impreuna 7.651.660 de semnaturi. Numarul alegatorilor cu domiciliul in Romania inscrisi in Registrul electoral este de 18.313.698. Daca raportam numarul de semnaturi la aceasta cifra rezulta ca aproape un roman din doi cu domiciliul in tara a semnat pentru sustinerea unui candidat.

Victor Ponta si Klaus Iohannis, candidatii credidati de sondaje ca principalii contracandidati din turul II, au strans fiecare peste doua milioane de semnaturi. Redam lista completa a numarului de semnaturi adunate de candidati, potrivit BEC: Victor Ponta – 2.195.357, Klaus Iohannis – 2.210.000, Monica Macovei – 328.745, Calin Popescu Tariceanu – 279.160, Elena Udrea – 381.902, Kelemen Hunor – 265.670, Dan Diaconescu – 237.230, Teodor Melescanu – 364.840, Constantin Rotaru – 235.268, William Branza – 253.858, Corneliu Vadim Tudor – 215.840, Mirel Amaritei – 226.815, Zsolt Szilagyi – 217.369 si Gheorghe Funar – 239.606.

Cum au fost numarate semnaturile candidatilor
Biroul Electoral Central (BEC) a realizat doar o analiza de fond a listelor de semnaturi si s-a bazat pe buna-credinta a candidatilor in ceea ce priveste veridicitatea semnaturilor, fara a le numara bob cu bob.

Nu mi-e drag absolut deloc Klaus Iohanis.

Insa nu inteleg logica A.N.I. !

Daca pana in prezent, A.N.I. nu a fost in stare sa blocheze candidatura lui Iohanis, acum de ce se mai da de ceasul mortii ?

Absurditate totala. Asa cred eu !

ioanahope a scris: Este si NORMAL, atata timp cat Ponta e contracandidat
Relax

Alegeri prezidentiale 2014: Macovei, program de "presedinte arbitru" cu 10 porunci pentru politicieni



Candidatul independent pentru presedintie Monica Macovei si-a lansat, miercuri, la o conferinta de presa, viziunea sa ca presedinte, in prezenta mamei sale, a lui Gabriel Liiceanu si a Mihaelei Mihai, anuntand zece "porunci" pentru clasa politica si o suta de masuri pentru cetateni.

"Va prezint viziunea mea pentru urmatorii cinci ani, sunt zece porunci pentru clasa politica si o suta de masuri concrete", a spus Macovei.

Ea a precizat ca cele 10 "porunci" sunt:

1. sa nu ai alt stapan decat cetateanul,
2. sa nu tradezi interesul national,
3. sa nu ataci institutiile statului, statul de drept si justitia,
4. sa nu furi si sa nu risipesti banul public,
5. sa nu minti, plagiezi, calomniezi,
6. sa inmultesti banii si creatia, libertatea economica,
7. sa-ti educi copiii,
8. sa-ti respecti parintii si sa-ti respecti semenii,
9. sa cultivi pamantul,
10. sa-ti respecti identitatea, valorile si trecutul.

"Voi fi un presedinte arbitru, nu un jucator. Cand se va incalca legea voi ridica cartonasul rosu pentru a arata ca s-a incalcat legea", a mai spus Macovei, adaugand ca va fi angajatul romanilor si nu "un tartor peste toate".

Ea a aratat ca este pentru un Parlament cu 300 de alesi si o singura Camera, pentru eliminarea imunitatii alesilor, ca toata lumea sa voteze electronic si prin corespondenta si pentru utilitatea formarii unui partid cu trei membri.

Macovei a mai spus ca este pentru confiscarea extinsa a averilor si pentru verificarea tuturor privatizarilor din ultimii 25 de ani si acolo unde s-a incalcat legea si se poate sa se recupereze banii.

"Vreau un limbaj civilizat in politica, sa ne rupem de limba de lemn din comunism, de limbajul golanesc, vreau un limbaj serios, decent, dar si plin de respect fata de ceilalti", a adaugat Macovei.

Ea a mai spus ca oamenii politici care detin trusturi de presa trebuie sa si le asume public, nu sa le declare independente, iar radioul si televiziunea publica sa fie scoase de sub control politic.

Potrivit lui Macovei, o firma trebuie sa se infiinteze intr-o singura zi pe Internet, sa aiba un ghiseu unic si totul sa se rezolve "cu un click si cu un zambet".

Ea a mai spus ca turismul este privat si nu vede de ce ar exista un minister al turismului, adaugand ca va milita si pentru acordarea a 6% din PIB pentru educatie si respectiv sanatate si 1% pentru cercetare.

"Sunt crestina, credincioasa, dar respect libertatea de opinie a tuturor. Voi sustine diversitatea oamenilor, diversitatea de opinie, de credinta", a mai spus Macovei, adaugand ca adevaratul crestin este bun si tolerant si nu este fundamentalist si discriminatoriu.

Ea a mai aratat ca doreste infiintarea, la Bucuresti, a unui muzeu al totalitarismului si demararea unui program de refacere a industriei de aparare.

Monica Macovei a mentionat ca se opune ferm intrarii la facultate fara bacalaureat si a spus ca Romania nu-si poate permite 80 de universitati de stat, cate sunt in prezent.

Potrivit lui Macovei, singurele categorii de persoane care trebuie asistate social sunt batranii, bolnavii, copiii si persoanele cu handicap si a adaugat despre pensii ca "banul omului este dreptul omului".

Gabriel Liiceanu a vorbit la lansarea viziunii de presedinte a Monicai Macovei, aratand ca el s-a recunoscut in omul Macovei si in ideile sale.

"Este un program politic frumos, ca un basm. Nu exista nicaieri in lume un asemenea program pus in practica", a spus Liiceanu, adaugand ca a venit alaturi de Monica Macovei pentru a-i reprezenta pe cei absenti, care simt ca lucrurile in tara nu mai pot continua in acest fel si care doresc o Romanie de alta factura.

Elena Udreaa si-a lansat programul prezidential



Elena Udrea, candidatul PMP la alegerile prezidentiale, promite ca va mentine actuala linie de politica externa a tarii, va contribui, in limitele atributiilor prezidentiale, la bunastarea concetatenilor sai si il va schimba pe Victor Ponta din fruntea Guvernului, imediat ce va fi aleasa.

Politica externa

Elena Udrea promoveaza mentinerea relatiilor stranse cu partenerii externi actuali, SUA si UE, si crede ca relatia cu Rusia "trebuie gandita in acord cu interesele partenerilor strategici pe care ii avem".

Candidatul PMP la presedintie critica "politica de expansiune" pe care Federatia Rusa a avut-o fata de Ucraina, dar promite o "regandire" a relatiei cu aceasta tara, "fara sa punem in pericol garantiile de securitate pe care Romania le are in acest moment". "Putem gandi o relatie corecta cu Federatia Rusa, construita pe argumente economice", a explicat ea.

Prezidentiabilul PMP este un sustinator al unirii Romaniei cu Republica Moldova, dar "in interiorul UE", promitand ca va acorda in continuare sprijin acestei tari "pentru a-si urma parcursul european, de a adera la UE". De altfel, Elena Udrea crede ca acesta "poate sa fie un proiect de tara, dar trebuie sa fie cu acordul popoarelor" roman si moldovean.

In ceea ce priveste proiectul "Statele unite ale Europei", promovat si de Traian Basescu, candidatul PMP spune ca il sustine. "Da, daca ne dorim o UE puternica, ar trebui sa fim de acord sa cedam elemente de suveranitate, fara a accepta o Europa cu doua viteze", a declarat aceasta.

Armata/servicii

Elena Udrea promite respectarea angajamentelor asumate de Romania in fata partenerilor NATO, inclusiv marirea bugetului Armatei, lucru discutat si la ultimul summit NATO. "E o obligatie a noastra", a admis aceasta.

Intrebata despre problemele create la nivel international de Statul Islamic, Elena Udrea a apreciat ca "Pericolul terorismului este o preocupare pentru Romania. Nu cred ca solutia este incitarea sau sustinerea unui conflict, in general, ca strategie".

In ceea ce priveste serviciile secrete, Elena Udrea a declarat ca, daca va ajunge presedinte, nu il va schimba pe actualul director al SRI, pe care l-a laudat, spunand ca a fost un om corect fata de statul roman, a mentinut echilibrul in fruntea serviciului, nu s-a implicat politic si a urmat valorile statului de drept.

In contextul scandalului legat de prezidentiabilul-ofiter acoperit, Elena Udrea a dezmintit categoric colaborarea cu vreun serviciu secret.

"Nu am fost ofiter acoperit al vreunui serviciu de informatii si nici nu sunt", a declarat aceasta, propunandu-le tuturor contracandidatilor sa semneze o declaratie pe proprie raspundere in care sa isi asume public acelasi lucru, pentru ca electoratul sa voteze in cunostinta de cauza.

Sanatate, educatie

Elena Udrea le promite romanilor ca vor avea o "viata frumoasa", sloganul sau de campanie fiind chiar "Romania frumoasa".

"Va fi tara in care tinerii au locuri de munca, bani sa-si cumpere o casa si isi pot intemeia o familie, in care pensionarii au venituri decente, nu-si fac griji privind ziua de maine si costul medicamentelor si isi plimba fericiti nepotii prin parcuri. Romania frumoasa este tara in care copiii au parte de educatie de buna calitate, cu profesori platiti corect, scoli bine dotate, cu o curicula adaptata pietei muncii si in care niciun an scolar nu va mai incepe fara abecedare.

Romania frumoasa va avea servicii medicale de calitate, spitalele vor fi bine dotate, iar pacientii nu isi vor pune problema ca nu au medicamente. Nu in ultimul rand, femeile vor avea sanse egale cu barbatii, vor fi la fel remunerate pentru munca prestata, iar sansele lor de a progresa vor depinde doar de abilitatile proprii", a explicat prezidentiabilul PMP.

In ceea ce priveste predarea religiei in scoli, Elena Udrea a sustinut ca este "obligatorie". "Fara sa se transforme aceste ore de religie intr-un proces de sustinere a unei biserici sau a alteia (...) E important sa se predea perceptele morale, valori precum corectitudinea, sa nu minti, sa nu furi; aceste valori folosesc", a argumentat ea.

Udrea, mars prin Bucuresti: Elena este pe tron, Viorel la tomberon. Victor Ponta de Craciun este porcul cel mai bun

Justitie

"Voi continua sa fiu un politician care va lupta pentru valorile si principiile pe care le-am sustinut si pana acum. Voi fi un sustinator al luptei pentru independenta justitiei, al depolitizarii institutiilor statului", le-a promis aceasta alegatorilor.

Totodata, ea a anuntat ca nu va fi de acord cu amnistierea niciunei fapte de coruptie. "Categoric nu!", a punctat ea.

In plus, a laudat DNA, spunand ca in ultimii ani "a lucrat din ce in ce mai bine", pentru ca a cercetat oameni din tot spectrul politic.

Intrebata daca il va gratia pe Dan Voiculescu, Elena Udrea a negat vehement.

"Categoric nu, face parte din categoria celor care au comis fapte de coruptie. In plus, a facut foarte mult rau societatii, dezbinand-o", a explicat ea.

Mediator

Presedintele PMP a promis in repetate randuri ca, daca va castiga alegerile, in cel mult o saptamana de la instalarea la Cotroceni il va schimba pe Victor Ponta din functia de premier.

"Daca voi fi aleasa presedinte, cel mult intr-o saptamana, voi face o majoritate parlamentara care il va demite, prin mecanismul motiunii, daca nu va pleca singur, pe Victor Ponta. Pe mine ma intereseaza sa schimb acest guvern care de doi ani si-a demonstrat pe pielea romanilor slaba pregatire, incompetenta si lipsa de responsabilitate.

Sunt un politician suficient de puternic, cu zece ani de cariera, incat sa-l schimb pe Victor Ponta, imediat ce ajung presedinte, cu un premier care sa aiba viziune economica si care sa stie care sunt masurile ce pot aduce prosperitate acestei tari", a afirmat aceasta.

Elena Udrea nu a dezvaluit ce partide vor forma majoritatea parlamentara care va dobori Guvernul Ponta sau va vota viitorul guvern, dar a dat ferme asigurari ca nu il va numi premier pe Traian Basescu.

"Nu va fi Traian Basescu prim-ministru in mandatul meu de presedinte, in primul rand pentru ca Traian Basescu a spus clar ca nu va ramane in zona administratiei, deci nu-si doreste sa fie prim-ministru. In al doilea rand, pentru ca eu cred ca Romania intra intr-o etapa noua, in care trebuie sa formam un guvern cu oameni din viitoarea majoritate parlamentara", a explicat ea.

Economie

Elena Udrea a promis ca in mandatul sau va sustine reducerea taxelor si impozitelor, absorbtia de fonduri europene, crearea de locuri de munca, dezvoltarea proiectelor de infrastructura si imbunatatirea managementului intreprinderilor de stat.

"Sunt lucruri pe care un om cu viziune si un om de buna credinta le poate pune in practica. Este o tara in care mediul de afaceri este ajutat prin politici fiscale sa se dezvolte, sa faca profit si sa genereze locuri de munca, in care fermierii si agricultorii muncesc cinstit si se bucura de roadele muncii lor", a explicat Elena Udrea cum va arata Romania in mandatul sau de presedinte.

Elena Udrea a ironizat-o pe Ioana Petrescu, ministrul de Finante, pentru ca a declarat ca Guvernul nu trebuie sa creeze locuri de munca.

"Dimpotriva, statul ajuta la crearea locurilor de munca direct, prin investitiile pe care le face de la buget sau cu fonduri europene sau genereaza o politica de taxe si impozite cu care sa ii ajute pe privati sa dezvolte afaceri si locuri de munca. (...) Deci nu numai ca se poate, dar este obligatoriu ca Guvernul sa fie in stare sa creeze locuri de munca. De aceea, prima masura pe care o voi lua ca presedinte va fi sa schimb Guvernul Ponta cu unul competent, care sa rezolve problemele romanilor", a declarat ea.

De asemenea, prezidentiabilul PMP a promis ca va acorda tot sprijinul dezvoltarii agriculturii si sustinerii agricultorilor. "Pentru asta, desigur, ar trebui sa fim in stare sa generam politici guvernamentale in sustinerea agricultorilor", a spus ea.

Intrebata despre exploatarea gazelor de sist, Elena Udrea a declarat ca se pronunta impotriva acestei idei atata timp cat nu se gasesc metode "cert nepoluante".

Programul prezidential al lui Calin Popescu Tariceanu



Calin Popescu Tariceanu, candidat independent la alegerile prezidentiale, dar sustinut de PLR, promite ca va intari relatiile Romaniei cu marile democratii ale lumii si va face din tara noastra "a saptea putere a Europei".

Politica externa

"Romania a aderat la NATO, iar mai apoi, sub Guvernul liberal, la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Acest drum trebuie sa continue. Evenimentele recente din acest an au aratat cat de important este pentru noi sa fim parte a aliantelor politico-militare si a structurilor economice ale tarilor democratice, ale Lumii libere", a declarat Tariceanu.

De asemenea, el a subliniat ca obiectivul principal al mandatului sau de presedinte va fi acela de "a intari parteneriatul politic pe care il avem cu marile democratii ale lumii, singurii nostri aliati".

In ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, Tariceanu s-a aratat extrem de pragmatic inainte de inscrierea sa in cursa electorala. In luna mai, dupa ce a vizitat tara vecina, a declarat, referindu-se la aspectele bugetare: "E bine sa ne gandim nu numai la partea sentimentala, ci si la partea practica, ce eforturi ar insemna unirea cu Moldova si daca le putem suporta".

Armata/servicii

Calin Popescu Tariceanu promite ca va sustine investitiile in modernizarea armatei si marirea bugetelor alocate apararii nationale, mai ales in contextul deciziilor luate la summit-ul NATO din Tara Galilor.

In chestiunea prezidentiabilului-ofiter acoperit, Tariceanu a respins atat subiectul in sine, cat si acuzatiile. "Nu ma intereseaza cine este (...) dar eu va pot spune ca nu sunt eu acela", a declarat el.

Sanatate, educatie

Calin Popescu Tariceanu spune ca proiectul sau de tara, "Romania, a saptea putere a Europei", se bazeaza pe trei piloni esentiali: reforma politica si administrativa, promovarea educatiei si culturii nationale, precum si perspectivele demografice ale societatii.

Cu ocazia lansarii candidaturii sale, Tariceanu a sustinut ca intentioneaza sa deschida "3 santiere nationale" cu ajutorul carora sa reconstruiasca "parti ale tarii, ale vietii politice si sociale".

Astfel, primul "santier" ar fi dedicat reformei administrative si politice profunde, iar al doilea "promovarii educatiei si culturii".

"Romania nu e din pacate suficient de competitiva; invatamant, cercetare, inovare - e provocarea pe care trebuie s-o acceptam, e pariul nostru cu viitorul - o educatie care sa formeze noi generatii capabile sa valorizeze istoria si patrimoniul national. Nu petrolul, nu gazele, nici macar aurul nu conteaza, e o conceptie total depasita; nimic nu e mai pretios ca resursa umana; pe ea trebuie sa mizam in viitor.

Imi doresc o scoala romaneasca performanta, cat mai performanta, cu profesori cat mai bine calificati si cat mai bine platiti; nu conteaza cati metri de termopane avem, ci calitatea profesorilor", a declarat Tariceanu.

Cel de-al treilea "santier" pe care l-ar deschide ar viza problema demografica, in conditiile in care natalitatea este in scadere, iar peste 3 milioane de romani au plecat in strainatate. Tariceanu vrea semnarea unui pact national in acest sens.

Justitie

Calin Popescu Tariceanu considera ca justitia din Romania a ajuns in timpul mandatelor presedintelui Traian Basescu un personaj politic si o "diva", asa ca nu va mai permite acest lucru.

"De 10 ani avem un nou personaj politic pe scena politica romaneasca. Acest personaj politic este Justitia. (...) La noi justitia nu este discreta si oarba, ci ea este ca un fel de diva care se afla permanent pe platourile televiziunilor. (...) Apararea publica a justitiei s-a transformat in arma politica", a spus Tariceanu.

El crede ca Romania are nevoie de "o justitie mult mai puternica si cu adevarat independenta" si promite intarirea controlului intern al justitiei.

"Justitia nu este insa a presedintelui, sistemul justitiei nu poate functiona doar pentru ca cineva la Cotroceni apara justitia. Ea trebuie sa stea pe picioarele ei. Politicul sau economicul nu trebuie sa intervina in justitie, dar nici justitia sa faca politica sau afaceri. Din acest motiv, cred ca sistemul de control intern al justitiei trebuie sa fie intarit", a afirmat el.

Mediator

Candidatul PLR la presedintia Romaniei isi propune sa joace rolul unui arbitru pe scena politica, in limitele prevazute de Constitutie.

In discursul sau de lansare, Tariceanu a spus ca un presedinte "trebuie sa ii ajute in primul rand pe cei slabi si nu pe cei puternici", sa "ia lectii si nu sa dea lectii", dar si sa accepte sfaturi de la cei din jur sau chiar sa fie contrazis de consilieri, atunci cand este cazul.

"Presedintele nu poate sa fie decat arbitru, nu si jucator, pentru ca el trebuie sa respecte legea si nu sa faca legea. Eu, ca presedinte, imi propun in primul rand sa fiu de partea cetatenilor", a declarat Tariceanu.

Daca va castiga alegerile prezidentiale, Tariceanu a spus ca Victor Ponta va ramane premier.

"In momentul de fata, premierul legitim al tarii este Victor Ponta si daca domnia sa nu isi va da demisia din functie, el ramane in continuare premier, indiferent cine va fi noul presedinte", a precizat Tariceanu.

Economie

Fostul premier isi fundamenteaza proiectul prezidential pe realizarile guvernarii sale si promite, ca si in alte randuri, ca daca va fi ales presedinte va urmari obiectivul "ambitios" ca Romania sa devina a saptea putere a Europei.

"Vreau ca Romania sa performeze, sa ajunga a saptea putere economica, pentru ca a saptea putere economica inseamna a saptea tara ca greutate la masa deciziilor politice in cadrul, bineinteles, al Uniunii Europene", a explicat el.

De altfel, Tariceanu a spus ca va folosi in campania electorala foarte multe mesaje referitoare la prosperitate, seriozitate si munca.

"Cred ca nu putem vorbi de bunastare fara munca, asa cum cred ca o tara nu poate fi bogata daca permite ca cetatenii ei sa fie saraci", a explicat el.

Totodata, Calin Popescu Tariceanu se declara un liberal adevarat si promite ca va sustine drepturile civice sau politice ale fiecarui individ, libera initiativa, respectul fata de valorile nationale, pentru lege si pentru Constitutie.

Alegeri prezidentiale 2014: Unde, cand si cum votam

Alegerile prezidentiale din 2 si, respectiv, 16 noiembrie aduc unele modificari legate de cum vom putea vota.

Iata cele mai importante noutati:

• nu vor mai exista sectii speciale de vot pentru romanii care nu se afla in localitatea de domiciliu in ziua scrutinului
• alegatorii vor putea vota la urna speciala doar in tara, nu si in strainatate
• romanii din strainatate vor avea la dispozitie mai putin de 300 de sectii de vot

Iata unde si cum veti putea vota pe 2 si 16 noiembrie, fie ca va aflat in tara sau in strainatate in ziua alegerilor.

Cum se voteaza in tara si in strainatate

Biroul Electoral Permanent transmite ca cetatenii romani cu domiciliul in Romania, care se afla in tara in ziua alegerilor, isi vor putea exercita dreptul de vot in baza oricaruia dintre urmatoarele documente:

• cartea/buletinul de identitate
• cartea electronica de identitate
• cartea de identitate provizorie
• pasaportul (diplomatic, diplomatic electronic, de serviciu sau de serviciu electronic)
• carnetul de serviciu militar (in cazul elevilor din scolile militare)

In cazul cetatenilor romani cu domiciliul in Romania care in ziua votului se afla in strainatate, acestia isi vor putea exercita dreptul de vot la oricare dintre sectiile de votare din tara in care se afla.

Pentru a-si exercita acest drept, ei au nevoie insa de:

• pasaport (fie diplomatic, diplomatic electronic, de serviciu, de serviciu electronic, simplu, simplu electronic, simplu temporar)
• titlu de calatorie
• carte de identitate sau carte de identitate electronica (daca se afla intr-o tara care le-a permis accesul pe aceasta baza)

De asemenea, cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla in strainatate sau in Romania in ziua alegerilor isi vor putea exercita dreptul de vot in baza urmatoarelor acte:

• pasaportul simplu cu mentionarea tarii de domiciliu
• pasaportul simplu temporar cu mentionarea tarii de domiciliu
• pasaportul simplu electronic cu mentionarea tarii de domiciliu

Toti acestia vor putea vota la una dintre sectiile din tara sau din strainatate.

Urna speciala de vot

In ce priveste urna speciala de vot, aceasta se utilizeaza doar la sectiile de votare din tara, in timp ce sectiile de votare din strainatate nu vor avea sau utiliza urne speciale.

Deplasarea urnei speciale se va face de o echipa formata din cel putin doi membri ai biroului electoral al sectiei de votare, insotita de paza asigurata de reprezentantii MAI.

Sectiile speciale de vot

Spre deosebire de alegerile prezidentiale din anul 2009, in 2014 nu se vor mai organiza sectii speciale de vot, dupa ce Guvernul Victor Ponta a adoptat o ordonanta de urgenta, in luna iunie, prin care un cetatean cu drept de vot poate vota la orice sectie la prezidentiale si nu va mai fi nevoit sa se prezinte la o sectie speciala, daca nu se afla in localitatea de domiciliu.

Lista tuturor sectiilor de votare, precum si alte informatii utile referitoare la desfasurarea scrutinului in strainatate sunt disponibile pe site-ul MAE, unde a fost activata o sectiune speciala dedicata alegerilor pentru presedintele Romaniei din 2014.

Numarul de alegatori inscrisi pe liste

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a transmis Biroului Electoral Central, la jumatatea lunii septembrie, ca numarul alegatorilor cu domiciliul in Romania inscrisi in Registrul electoral este de 18.313.698, numar comparabil cu cel inregistrat la alegerile prezidentiale din anul 2009, cand au fost in jur de 18,3 milioane de alegatori inscrisi pe liste.

AEP mai arata ca in numarul alegatorilor inscrisi in Registrul electoral sunt inclusi cetatenii romani cu drept de vot ce vor implini 18 ani pana la data de 2 noiembrie incusiv, adica 18.321.512 de alegatori.

Votarea va incepe duminica, 2 noiembrie, la ora 07.00, si se va incheia seara, la ora 21.00. Campania electorala va incepe vineri, 3 octombrie, la ora 00:00, urmand sa se incheie cu 24 de ore inainte de deschiderea urnelor din Romania, adica pe 1 noiembrie la ora 7 dimineata.

In ce priveste votul din afara granitelor, acesta va incepe sambata, 1 noiembrie, la ora 19.00, ora Romaniei, cand se vor deschide urnele in Noua Zeelanda, si se va incheia luni, 3 noiembrie, ora 05.00, ora Romaniei, cand se vor inchide urnele pe coasta de vest a Americii de Nord.

Meseriile prezidentiabililor

Sase absolventi de drept, doi economisti, doi ingineri, un profesor de fizica si unul de filozofie, un sociolog si un politolog au intrat in competitia pentru prezidentialele din noiembrie.

Astfel, sunt absolventi ai Facultatii de Drept Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Elena Udrea (PMP), William Brinza (Partidul Ecologist Roman) Mircea Amaritei (Partidul Prodemo), precum si candidatii independenti Teodor Melescanu si Monica Macovei. Klaus Iohannis (ACL) si Kelemen Hunor (UDMR) sunt profesori, de fizica si, respective, de filozofie.

Pe buletinul de vot vor figura doi ingineri: Calin Popescu Tariceanu (independent) si Dan Diaconescu (PPDD). De asemenea, la prezidentiale candideaza doi economisti: Gheorghe Funar (independent) si Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialista).

Corneliu Vadim Tudor (PRM) declara ca este sociolog, iar Szilagyi Zsolt (PPMT) se prezinta ca politolog.

Potrivit declatiilor de interese depuse la Biroul Electoral Central, majoritatea candidatilor sunt membri ai unor asociatii si fundatii, sau sunt asociati ori actionari la diverse societati comerciale.

Victor Ponta, nascut in 1972, casatorit, mentioneaza in declaratia de interese ca este membru fondator al Asocietiei pentru Promovarea Tinerilor, al APPSDTR, al Asociatiei "Pro Baschet Energia Rovinari", al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale si al Lex Euro Partners.

Klaus Iohannis, nascut in 1959, casatorit, este presedinte al Asociatiei de prietenie Sibiu-Landshut si a Asociatiei Adi Apa Sibiu si membru al Forumului Democrat German, al Asociatiei FC Sibiu, al Clubului Liona Sibiu si al Asociatiei Adi Eco Sibiu.

Elena Udrea, nascuta in 1973, necasatorita, avand un masterat in Securitate si Aparare Nationala, este asociat unic la Agro Green Nana si asociat la alte firme: Bai Boghis SRL, Tim Rail Cargo SRL si Rail Operator Cereal SRL. Este fondator al fundatiei Proeuropa si presedinte al Partidului Miscarea Populara.

Kelemen Hunor, nascut in 1967, casatorit, cu studii superioare "de lunga durata", este, potrivit propriei declaratii de interese, asociat la Medianet SRL si membru in consiliul de administratie al Fundatiei Academia Kos Karolz Akademia si membru al Uniunii Ziaristilor din Romania.

Dan Diaconescu, nascut in 1967, este director general al SC Oglinda Television, asociat la SC Dan Diaconescu LV Distribution SRL, SC El Salt&RCP 2000 SRL, SC Ocram Televiziune SRL, Sc Oglinda Press SRL, SC Oglinda Television SA si SC Preciziei Business Center SRL.

Teodor Melescanu, casatorit, doctor in drept international, profesor universitar si jurist este actionar al SC Romcer Bucuresti si al SC Matizol Ploiesti, membru in CA al Institului pentru Libera Initiativa si vicepresedinte al Fundatiei "Nicolae Titulescu".

Monica Macovei, nascuta in 1959, divortata, membru in Parlamentul European, de profesie avocat, este membru simpatizant al Apador-CH, membru fondator al Asociatiei Romane pentru Transparenta si al Asociatiei Eisenhower Romania, membru al Grupului de Dialog Social, membru onorific al Asociatiei 21 Decembrie 1989, membru al Academia European Yuste, Real Monasterio de Yuste, Cuacos de Yuste (Caceres), Extremadura (Spania) si al European Council on Foreign Relations Berlin (Germania).

Potrivit propriei declaratii de interese, aceasta este membru in Board of Trustees al Universitatii Central Europene (Budapesta) si al Platformei pentru Memorie si Constiinta Europeana (Praga), membru in Senatul Societatii Academice Romane si membru al board-ului editorial a "Th Parliament Magazine", Bruxelles.

Candidatul Constantin Rotaru, nascut in 1955, casatorit, doctor in economie, este admistrator unic la societatea Rotarexim SA, actionar la Rotarexim SA, la Rothari SRL si la Capero SRL.

William Brinza, nascut in 1972, necasatorit, doctor in drept si avocat mentioneaza ca este asociat la CH Fashion Design Romania, in curs de cesionare a partilor.

Corneliu Vadim Tudor, nascut in 1949, casatorit, absolvent al Facultatii de Filozofie, de profesie sociolog, avand ocupatia de scriitor, este asociat la SC Editura Romania Mare si SC Editura Tricolorul si presedinte al Fundatiei Romania Mare.

Mirel Mircea Amaritei (Partidul Prodemo), nascut 1970, casatorit, avand studii superioare in drept, este presedinte al Asociatiei Prodemo si presedinte al Institutului de Cercetare Studii Comportamentale si Biometrie.

Zsolt Szilagyi, nascut in 1968, casatorit, asistent la Parlamentul European, este, potrivit declaratie de avere, asociat unic la SSC Pont SRL si asociat la SC Europart SRL, fondator al Fundatiei Partitipatio, al Fundatiei Pro Universitate Partium, al Asociatiei Rakoczi Szovetseg, al Fundatiei Sapientia Varadiensis. Acesta este administrator al Pont SRL si al Europart SRL, precum si membru fondator al Asociatiei EPAS, al Fundatiei Erdelyi Magyar Nemzeti Tanacsert Alapitvany si al Platform of European Memory and Conscience, dar si vicepresedinte al PPMT.

Candidatul Gheorghe Funar, nascut 1949, casatorit, absolvent al Facultatii de Studii Economice Cluj Napoca, este doctor in economie si economist pensionar.

Alegeri prezidentiale 2014 - Jocul numerelor la scrutinele prezidentiale

Alegerile prezidentiale care au avut loc in Romania dupa Revolutie au demonstrat ca jocul electoral se joaca pana in ultima clipa.

In 1996, Ion Iliescu avea totul in mana. Si totusi a pierdut in fata lui Emil Constantinescu.
In 2004, Adrian Nastase nici nu putea sa conceapa ca nu va fi presedinte. Si totusi nu a fost.

In decembrie 2009, Mircea Geoana a fost presedinte, dar doar pentru o noapte. A doua zi, cifrele au aratat negru pe alb ca la Cotroceni merge, de fapt, Traian Basescu. Geoana a obtinut in plus 14.738 voturi din sectiile de vot din tara, dar scorul a fost rasturnat de alegatorii din diaspora.

De fiecare data voturile noastre au facut diferenta. De fiecare data rezultatul ar fi putut fi altul, daca noi am fi fost mai informati, mai implicati, mai hotarati sa mergem la vot.

1990 - Informeaza-te!

Primele alegeri libere dupa caderea comunismului au avut loc la data de 20 mai 1990, in "Duminica Orbului".

Din numarul total al alegatorilor inregistrati oficial, 17.200.722, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%), insa doar 14.378.693 de voturi au fost validate.

Alegerile prezidentiale din 1990 au fost singurele care s-au terminat dupa primul tur. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obtinut 12.232.498 de voturi, adica 85,07%. El a fost urmat la foarte mare distanta de candidatul PNL, Radu Campeanu, care a fost votat de 1.529.188 de alegatori (10,64%). Pe locul trei s-a clasat candidatul PNTCD, Ion Ratiu, care a obtinut 617.007 voturi (4,29%).

Partidele istorice au acuzat Frontul Salvarii Nationale, mostenitorul Partidului Comunist, ca nu a permis organizarea unor alegeri cu adevarat libere, iar manifestarile de strada organizate in semn de protest au condus la violente. Mineriada din 13-15 iunie s-a soldat cu peste 1.000 de morti si raniti.

1992 - Implica-te!

In decembrie 1991 Romania a adoptat o noua Constitutie, inlocuind-o pe cea din perioada comunista. Din acest motiv, in septembrie 1992 au fost organizate noi alegeri, parlamentare si prezidentiale.

De data aceasta s-au prezentat mai putini romani la vot. Din totalul de 16.380.663 de alegatori inregistrati au venit la urne 12.496.430 (76,29%), dar au fost validate doar 11.908.015 voturi.

Ion Iliescu (presedintele in functie si candidatul FDSN) s-a clasat din nou pe primul loc, dar nu a obtinut decat 5.633.456 de voturi (47,34%), insuficiente pentru a castiga din primul tur. El a fost urmat de Emil Constantinescu (CDR), care a obtinut 3.717.006 voturi (31,24%), podiumul fiind completat de Gheorghe Funar (PUNR), care a fost votat de 1.294.388 dintre alegatori (10,88%).

La 11 octombrie 1992, s-au confruntat primii doi clasati in preferintele electoratului, iar Ion Iliescu a castigat detasat, chiar daca s-au prezentat ceva mai putini alegatori in fata urnelor. Astfel, Ion Iliescu a obtinut 7.393.429 de voturi (61,43%), in timp ce Emil Constantinescu a fost preferat de 4.641.207 dintre alegatori (38,57%).

1996 - Si totusi, se poate!

In ciuda faptului ca noua Constitutie prevedea ca presedintele tarii nu poate detine decat doua mandate, Ion Iliescu s-a inscris din nou in cursa electorala, motivand ca perioada 1990-1992 nu poate fi considerata mandat prezidential complet.

Prezenta la scrutinul din 3 noiembrie 1996 a fost apropiata de cea de la alegerile anterioare. Dintre cei 17.218.654 de alegatori inregistrati au votat 13.088.388 (76,01%), insa doar 12.652.900 voturi au fost validate.

Si de data aceasta Ion Iliescu (presedintele in functie si candidat din partea PDSR) s-a clasat pe primul lor, dar cu un scor mult sub nivelul pragului de 50%. El a obtinut 4.081.093 voturi (32.25%), in timp ce urmatorul clasat, Emil Constantinescu (CDR) a fost votat de 3.569.941 dintre alegatori (28.22%). Pe locul trei s-a pozitionat Petre Roman (USD), cu 2.369.941 voturi (20.54%).

Foarte multe dintre voturile celor 15 contracandidati ai lui Ion Iliescu au mers in turul doi catre adversarul politic principal al acestuia, ceea ce a facut ca pentru prima oara dupa 1989 Ion Iliescu sa piarda presedintia tarii.

La scrutinul din 17 noiembrie 1996, si-au exprimat votul 13.078.883 dintre alegatori (75,9%), fiind valitate 12.972.485 voturi.

Emil Constantinescu a obtinut cu aproape 3,5 milioane de voturi in plus fata de primul tur, in timp ce Ion Iliescu nu si-a atras de partea sa decat circa 2 milioane de alegatori fata de cei care il votasera deja.

Conform rezultatelor oficiale, Emil Constantinescu a castigat presedintia Romaniei cu 7.057.906 de voturi (54,41%), invingandu-l pe liderul socialist Ion Iliescu, care a fost votat de 5.914.579 de alegatori (45,59%).

2000 - Raul cel mai mic

Guvernarea CDR, ajunsa la putere simultan cu Emil Constantinescu, nu a fost una dintre cele mai performante, motiv pentru care alegatorii au sanctionat drastic noua putere dupa patru ani, readucandu-i in fruntea statului pe Ion Iliescu si partidul sau.

Faramitarea voturilor dreptei, care a lansat in primul tur al cursei electorale mai multi candidati, printre care Theodor Stolojan, Mugur Isarescu, Petre Roman si Teodor Melescanu, l-a propulsat pe locul doi pe Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM.

De data aceasta s-au prezentat la urne 11.559.458 de alegatori (65,31%), dintre care numai 10.839.424 voturi au fost validate.

Ion Iliescu (PDSR) a obtinut 4.076.273 de voturi (36,35%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.178.293 voturi (28,34%), iar Theodor Stolojan (PNL) 1.321.420 (11,78%).

Teama ca liderul unui partid nationalist extremist ar putea ajunge presedintele Romaniei a generat o mobilizare generala pe scena politica, Ion Iliescu ajungand sa fie sustinut chiar si de catre unii dintre cei mai aprigi opozanti ai sai.

Totodata insa, multi dintre votanti au constatat ca nu pot alege intre Iliescu si Vadim si au decis sa nu se prezinte la vot. Asa se face ca in turul doi, la 10 decembrie 2000, au fost numarate doar 10.177.343 voturi (57,50%), dintre care doar 10.020.870 au fost validate.

Ion Iliescu a castigat un nou mandat de presedinte, cu 6.696.623 voturi (66,83%), in timp ce liderul PRM a pierdut competitia, obtinand doar 3.324.247 voturi (33,17%).

2004 - Jocurile nu sunt facute!

In 2003 a fost elaborata o noua Constitutie, moderna, adaptata unui stat care se dorea a fi membru UE si NATO, iar mandatul presedintelui Romaniei s-a marit la 5 ani.

Astfel, scrutinul prezidential din 2004 a avut o importanta deosebita, fiind ultima oara cand alegerile parlamentare si prezidentiale se desfasurau simultan, si pentru prima data cand mandatul presedintelui urma sa se desprinda de cel al partidului care il propulsa in fruntea tarii.

La scrutinul din 28 noiembrie 2008 s-au prezentat la urne 10.794.653 de alegatori (58,5%), dar numai 10.452.205 de voturi au fost declarate valabile.

Pe primul loc s-a clasat Adrian Nastase (premierul in functie, liderul celui mai mare partid - PSD -, sustinut de presedintele in functie Ion Iliescu), care a obtinut 4.278.864 de voturi (40,97%), iar pe locul doi Traian Basescu (candidatul Aliantei Dreptate si Adevar, intrat in cursa pe ultima suta de metri), care a fost votat de 3.545.236 dintre alegatori (33,92%).

Turul doi al alegerilor a fost extrem de disputat. In mod surprinzator, invingator a fost candidatul cotat cu sanse mai putine.

Astfel, la scrutinul din 12 decembrie 2004 s-au prezentat la vot 10.112.262 dintre alegatori (55,2%), fiind valabile doar 10.008.314 voturi.

Traian Basescu a castigat presedintia Romaniei, cu 5.126.894 voturi valabil exprimat (51.23%), in timp ce Adrian Nastase a obtinut doar 4.881.520 voturi (48,77%).

2009 - Fiecare vot conteaza

Alegerile prezidentiale de la sfarsitul lui 2009 au fost primele separate de cele parlamentare si tot primele organizate dupa aderarea Romaniei la UE. Dupa un referendum de demitere esuat si in ciuda propagandei masive facute in favoarea contracandidatului sau de mai multe mijloace mass-media, Traian Basescu a reusit sa castige un al doilea mandat de presedinte.

La primul tur de scrutin, in 22 noiembrie, s-au prezentat la vot 9.946.748 dintre alegatori (54,37%), fiind validate 9.718.840.

Traian Basescu (PDL) s-a clasat pe primul loc, cu 3.153.640 voturi (32,44%), in timp ce ocupantul locului doi i-a "suflat in ceafa" - Mircea Geoana (PSD) a obtinut 3.027.838 voturi (31,15%). Locul trei a fost ocupat de Crin Antonescu (PNL), care a fost votat de 1.945.831 de alegatori (20,02%).

La fel ca in 1996, contracandidatii primului clasat s-au coalizat impotriva lui, numai ca de data asta rezultatul a fost altul.

Cu toate ca era cotat ca principal favorit, din cauza unor greseli de campanie Mircea Geoana a pierdut in ultima clipa cursa electorala.

Conform datelor oficiale, in turul doi al alegerilor prezidentiale, care a avut loc la data de 6 decembrie 2009, Traian Basescu a obtinut 5.277.068 voturi (50,33%), iar Mircea Geoana a ocupat locul doi, cu 5.206.747 voturi (49,66%).

Doar 70.321 voturi au facut atunci diferenta.

• VICTOR PONTA - Portret de candidat

Un ginere cuminte şi un socru de coşmar

Şi-o fi ratat Victor Ponta cariera de spion, dar nu şi pe cea de ginere. În postură de ginere al unui influent pesedist, a cunoscut prezidenţiabilul succesul politic, dar, tot astfel, s-ar putea îndepărta de Cotroceni, tras involuntar, în jos, chiar de acela care spera să devină primul socru al ţării.

Familiile sunt, câteodată, incomode. Când un membru al ei calcă în străchini, întreaga familie este nevoită să plătească blidele sparte. Toată lumea îşi aminteşte de arestarea lui Mircea Băsescu, fratele peşedintelui Traian Băsescu, de vuietul stenogramelor şi speculaţiilor care a însoţit acuzaţia de trafic de influenţă, de încercările disperate ale lui Bercea Mondial, amplificat de Antena 3, de a-i înfunda pe preşedinte şi pe şefa DNA. „Pe unde atingi familia Băsescu corupţia e în floare”, declara, la scurt timp, Ilie Sârbu, liderul senatorilor PSD şi socrul premierului Victor Ponta. Apoi, intra în amănunte: „Să vă uitaţi ce e în jurul lui: fratele e în arest, ginerele urmărit penal, fiica în combinaţia Nana nu ştim până la urmă cum va fi, nu vreau să acuz până nu avem. .. Parchetul general lucrează”.

Mulţi oameni erau de părerea dlui Sârbu care, în calitate de inamic neîmpăcat al preşedintelui, era firesc să tragă numai concluzii rău-voitoare, dar chiar şi aceia care nu gândeau ca el se întrebau cât ştia dl Băsescu despre afacerile cu interlopii ale fratelui său, de ce le-a tolerat sau dacă nu cumva a acceptat cumetria dintre acesta şi clanul Bercea pentru a-şi consolida relaţiile electorale cu romii.

Un nou CUTREMUR în politică!

Victor Ponta este din nou torpilat în plină campanie prezidențială! După ce a fost acuzat de președintele Traian Băsescu de faptul că a fost ofițer acoperit în perioada 1997-2001, apoi a fost huiduit la Arad, în Italia și Spania, premierul primește o nouă lovitură.

De data asta, imaginile provin dintr-un film despre viața fostului procuror Cristian Panait, coleg cu Ponta în trecut în procuratură. O parte a presei a scris că premierul ca ar fi fost ultimul om care l-a vazut pe Panait inainte sa se sinucida. Ponta era, atunci, sef al Corpului de Control al guvernului Adrian Nastase. Mai mult, unii adversari politici l-au acuzat chiar de crimă pe Victor Ponta.



Premierul a oferit o declarație despre această peliculă: ”Filmul lui Tudor Giurgiu despre procurorul Panait nu are nicio legatura cu mine. El spune acolo ca eu nu mai eram procuror de mult timp.”, a declarat premierul.

Filmul "De ce eu?" este regizat de Tudor Giurgiu, dupa un scenariu de Loredana Novak si Tudor Giurgiu, iar in rolurile principale apar Emilian Oprea, Mihai Constantin, Andreea Vasile si Dan Condurache.
via