SUBIECT: Statistica demografica in Romania

Sărăcia şi cariera femeilor amână decizia de căsătorie. În 1980, o femeie se căsătorea la 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta a urcat la 27 de ani la femei, iar la bărbaţi la 30,6 ani

În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?

Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.

„Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

„Vârsta medie a persoanelor aflate la prima căsătorie urmează să se normalizeze, mai ales că migraţia nu va mai fi aşa mare. A fost un val migraţionist mare cu doi ani înainte şi după aderarea la UE, însă în prezent criza europeană a făcut ca mirajul să nu fie aşa mare. Nu există în viaţa socială o singură direcţie, de aceea mă aştept ca acest indicator mai degrabă să-şi revină. Sigur, nu cred că va coborî neapărat la media de 22 de ani la femei, de acum 35 de ani, însă nici nu o să crească necontenit“, a mai precizat Alfred Bulai.



In opinia psihologului Aurora Liiceanu, tinerii români amână căsătoria din neîncrederea faţă de economia românească.

„Statul încurajează familia, dar pe de altă parte se produc lucruri care nu le convin tinerilor. De exemplu, dacă unul dintre soţi câştigă mai mult decât celălalt şi decide să cumpere o casă, în cazul divorţului, odată cu partajarea averii, se complică destul de mult lucrurile. Ideea de familie s-a modificat foarte mult, există foarte multe limite de la stat legate de încurajarea familiei pe partea economică“, a spus Aurora Liiceanu.

Psihologul Bogdan Lucaciu spune că tendinţa în special în rândul femeilor este de a-şi construi o carieră şi abia mai târziu se gândesc la formarea unei familii. Astfel, româncele sunt puse în faţa alegerii de a îşi forma o familie înainte sau după ce pun bazele pentru carieră.

„Vârsta de peste 25 de ani a femeilor necăsătorite înseamnă că acele femei vor o carieră. Este mai înţeleaptă o căsătorie între tineri peste 20 de ani. Deşi există divorţuri sau alte sensibilităţi mai mari, există totuşi o raţionalitate din acest punct de vedere“, a menţionat Bogdan Lucaciu.

Românii au ajuns în ultimii zece ani să fie mai puţin interesaţi de ideea de a forma o familie, numărul căsătorilor, dar şi a nou-născuţilor scăzând cu peste 18%, respectiv cu mai mult de 10,5%. În ciuda acestui fapt, totuşi evoluţia divorţurilor a ajuns la un minim istoric în 2014, acestea au scăzut cu 23% faţă de 2005, până la aproape 25.500 de pronunţări, potrivit informaţiilor de la INS.

“Un alt motiv este scăderea populaţiei rurale, de aici rezultă un număr mai mic de căsătorii sub 20 de ani. Fetele de la ţară aveau un obicei, o tradiţie de a se căsători până în 20 de ani, acum populaţia este urbanizată“, a mai spus Bogdan Lucaciu. Procentul celor care trăiesc în mediul rural a fost în 2013 de 46,1% faţă de 45,7% în 1990.



Şase indicatori despre prima căsătorie

- Vârsta medie la prima căsătorie a unui bărbat din mediul urban este de 32,9 ani, iar a unuia din mediul rural este de 31,2 ani

- Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 29,9 ani în mediul urban şi de 27,3 ani în mediul rural

- În Bucureşti există cea mai ridicată vârstă a populaţiei aflate la prima căsătorie: 34,4 ani la bărbaţi şi 31,4 ani la femei

- În Maramureş există cea mai scăzută vârstă a bărbaţilor aflaţi la prima căsătorie, de 30,5 ani, în timp ce femeile din Bistriţa- Năsăud au cea mai redusă vârstă la prima căsătorie – 26,9 ani

- În mediul urban, bărbaţii din Cluj au cea mai mare vârstă la prima căsătorie – 34,5 ani, pe când cei din mediul urban din Sălaj se căsătoresc la o vârstă de numai 30,6 ani

- Tot raportat la oraşe, femeile din Cluj au cea mai ridicată vârstă la prima căsătorie – 31,7 ani, iar cea mai scăzută vârstă la prima căsătorie în rândul femeilor de la oraş este în Bistriţa-Năsăud, de 26,9 ani.

Sursa: INS, date din publicaţia din 2014

Alarmă:
România rămâne fără români




Evoluţia demografică a ţării noastre în perspectiva anilor 2050 este una dintre cele mai îngrijorătoare din lume, fiind aşteptată o scădere a populaţiei de 22 de procente în următorii 35 de ani.


România este a doua ţară a lumii după Bulgaria ca ritm de scădere a populaţiei până în 2050, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite. Mai exact, potrivit ultimelor studii, România va pierde 22% din populaţie în următorii 35 de ani, adică patru milioane de locuitori. Este una dintre cele mai mari scăderi din lume fiind depăşită doar de vecinii noştri bulgari, a căror populaţie ar putea scădea cu 27%, de la şapte milioane cât este în prezent la puţin peste cinci milioane până în 2050, potrivit ONU.

După Bulgaria şi România, următoarele zece poziţii din clasament sunt ocupate de mai multe ţări din estul Europei: Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Croaţia, Lituania, Letonia. Iar explicaţiile date de ONU pentru scăderea drastică a populaţiei din ţara noastră sunt la fel de îngrijorătoare: rata scăzută a fertilităţii, mortalitatea infantilă care este la cele mai ridicate cote din întreaga Uniune Europeană cât şi sporul natural negativ.

În aceste condiţii, pentru ca nivelul populaţiei să revină la 20 de milioane de locuitori, fiecare femeie din România ar trebui să nască minimum doi copii în acest interval de timp, atrag atenţia experţii.

Fără pensii În consecinţă, declinul demografic înregistrat în perioada postdecembristă, care se acutizează de la un an la altul, pune în pericol inclusiv sustenabilitatea sistemului de pensii, susţin specialiştii, care adaugă că ţara noastră are nevoie de redresarea natalităţii responsabile. „Declinul demografic îşi va pune amprenta pe sistemul public de pensii atunci când populaţia în vârstă de muncă (20-64 ani) va fi compusă din generaţiile mici născute după anul 1989 şi care vor avea de susţinut economic o populaţie vârstnică (de 65 ani şi peste) numeroasă, provenită din generaţiile mari dinainte de anul 1989. În populaţia în vârstă de muncă au intrat deja primele generaţii născute după anul 1989 şi procesul se va amplifica continuu în viitor”, declara nu demult pentru ziarul „Adevărul”, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Tot statisticile Naţiunilor Unite mai arată că şi vârsta medie în România ar putea să ajungă la aproape 49 de ani în anul 2050, de la 40 de ani în 2015. „La nivel global, are loc tranziţia generaţiei «baby boom» către pensie, tranziţie care, datorită amplorii sale, este cunoscută şi sub denumirea de «tsunami-ul argintiu». Această evoluţie va aduce cu sine provocări din ce în ce mai mari pentru sistemele de pensii în următoarele decenii”, este interpretarea pe care o oferă un alt studiu care analizează tranziţia către perioada pensionării în 18 ţări, printre care şi România. Astfel, cheltuielile cu pensiile din cele 18 ţări analizate vor creşte în medie cu 29 de procente atunci când membrii generaţiei „baby boom“ vor ieşi la pensie, ţările anglo-saxone situându-se la limita superioară a acestui interval datorită perioadei prelungite de „boom“, potrivit studiului Allianz International Pensions.

La nivel global, populaţia creşte Totuşi, acestea nu sunt probleme cu care omenirea se confruntă la nivel global. Din contră, populaţia lumii va creşte de la aproape şapte miliarde acum la 9,7 miliarde până în 2050 şi la peste 11 miliarde până în 2100. Cei mai numeroşi vor fi indienii, care vor depăşi populaţia Chinei în cel mult şapte ani.

În ultimii 10 ani au plecat din ţară 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. România, locul doi mondial la emigraţie, după Siria

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”, scrie Mediafax.