SUBIECT: Scandalul DIESELGATE

Toată lumea vorbeşte despre Dieselgate şi, implicit, despre motoarele diesel montate sub capotele modelelor construite de Grupul Volkswagen. De fapt, au apărut şi suficiente glume pe seama nemţilor, dar nu toată lumea ştie ce se întâmplă în realitate. Aşa că am scris un material care să te ajute să înţelegi ce înseamnă Dieselgate.



Când a fost descoperită problema?
Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?
În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?
Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?
Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

În aceeaşi perioadă, autorităţile americane trebuiau să înceapă procesul de omologare a modelelor Volkswagen pentru anul 2016, însă au spus că nu pot să aprobe maşinile pentru vânzare dacă marca germană nu rezolvă problema emisiilor în condiţii reale.

Reprezentanţii Grupului Volkswagen au invocat diferite motive pentru care rezultatele nu erau cele dorite – de la condiţiile meteo şi până la cunoştinţele specialiştilor din ICCT, CARB şi EPA, după cum scrie Forbes. În acelaşi timp, însă, cercetătorii începuseră să analizeze codul sursă al softului folosit în maşinile construite de germani şi au descoperit că acesta trimitea semnale paralele către instrumentele de măsurare din laboratoare, păcălindu-le cu valori false.

După ce softul a fost corectat de programatori, emisiile nocive înregistrate au fost mult mai mari decât limitele impuse de legea americană.

Autorităţile i-au ameninţat pe cei de la Volkswagen că nu le vor omologa maşinile pentru 2016, iar în 3 septembrie 2015, reprezentanţii companiei auto au recunoscut că acest soft a fost instalat pe 500.000 de maşini diesel produse de VAG şi vândute în State.

În 18 septembrie 2015, EPA a anunţat că a început o nouă investigaţie referitoare la emisiile motoarelor diesel montate în maşinile Grupului Volkswagen produse între 2009 şi 2015.

În cele din urmă, scandalul a depăşit graniţele Statelor Unite ale Americii, numărul total al maşinilor implicate depăşind 11 milioane la nivel global, 105.000 dintre acestea fiind în România.

Care maşini sunt implicate, mai exact?
E vorba despre modele produse de Volkswagen, Audi, Seat şi Skoda care au motoare diesel Euro 5 din familia EA 189. Aici intră propulsoare de 1,2 litri, 1,6 litri şi 2,0 litri.

Compania germană a creat site-uri pe care poţi să verifici, cu ajutorul seriei de şasiu (VIN), dacă maşina ta e implicată.
Toate celelalte motorizări nu intră în discuţia Dieselgate.

Cum s-a văzut chestia asta la Volkswagen?
Urât de tot. Şeful grupului, Martin Winterkorn, a plecat de la conducere, fiind înlocuit de Matthias Müller, fostul şef de la Porsche.
Acţiunile grupului la Bursă au căzut vertiginos, ajungând de la 95 de miliarde de dolari la 60 de miliarde de dolari între 18 septembrie şi 29 septembrie. Totodată, oficialii companiei au spus că vor pune deoparte 6,5 miliarde de euro pentru repararea problemei la nivel global.

În ceea ce priveşte persoanele responsabile, investigaţia pornită de Volkswagen în interior a avut ca efect suspendarea din funcţie a lui Ulrich Hackenberg, inginerul şef de la Audi, şi a lui Wolfgang Hatz, responsabilul motoarelor Porsche pentru Le Mans. Nu au fost singurele persoane suspendate, însă Wall Street Journal scrie că ei ar fi priviţi ca fiind principalii responsabili pentru scandal, după ce au eşuat să creeze un motor diesel curat pentru piaţa americană.

Ok, şi ce înseamnă pentru mine acest scandal?
Deocamdată, nu mare lucru. Volkswagen a anunţat că va face un recall uriaş, începând din ianuarie 2016, însă nu a dat detalii exacte despre ce se va întâmpla atunci. Unii spun că va fi vorba despre un nou update de software, de data asta funcţional, care ar putea avea unul dintre următoarele două efecte: ori se va scădea puterea motorului pentru a se ajunge la nivelul de emisii dorit, ori se va anula păcăleala instrumentelor de laborator, păstrând puterea şi cuplul neschimbate, ceea ce va însemna că maşinile implicate nu vor mai respecta norma Euro 5, picând în Euro 4 sau chiar Euro 3.

Dacă soluţia va fi cea din urmă, guvernele lumii, printre care şi cel din România, sunt pregătite să ceară despăgubiri mărcii germane, argumentând că plăţile pentru taxele de mediu au fost mai mici decât ar fi trebuit să fie în realitate.

La mijlocul problemei se află încrederea de care beneficia gigantul auto german, mai ales în America, unde motoarele diesel nu au fost foarte apreciate de-a lungul timpului. Acolo, Volkswagen a investit foarte mulţi bani în crearea imaginii de „diesel curat”, însă toată această nebunie a şters ca un burete eforturile nemţilor.

Unii au mers foarte departe şi au spus că Volkswagen va da faliment din cauza acestui scandal, în vreme ce alţii au spus că marca germană are potenţialul să devină mai mare ca oricând, atâta vreme cât va reuşi să gestioneze eficient criza în care se află. Indiferent de partea pe care o alegi, un lucru e clar: oficialii VAG au minţit, iar efectele acestei minciuni se vor vedea mulţi ani de-acum încolo.
via

DIESELGATE. Peste 3,6 milioane de VW, Skoda, Seat şi Audi echipate cu acest motor vor necesita modificări mecanice

Peste 11 milioane de autovehicule VW, Seat, Skoda sau Audi sunt afectate de scandalul Dieselgate, însă noi informaţii apărute în piaţă susţin că rezolvarea probemei va fi puţin mai complicată decât se anunţa.



Oficialii germani sugerează că 3,6 milioane de maşini vor avea nevoie de modificări mecanice. Ar putea fi vorba de varianta de 1,6 litri a motorului diesel EA189. Potrivit speculaţiilor anterioare, motoarele în cauză ar fi avut nevoie de injectoare noi.

Şeful VW din Statele Unite a declarat ieri că soluţia ar putea consta într-o modificare a parametrilor convertorului catalitic sau într-un sistem de curăţare a emisiilor de oxizi de azot (NOx) pe bază de uree, sau chiar ambele variante.

Matthias Müller, actualul CEO al concernului VW, a promis că toate maşinile grupului afectate de scandalul Dieselgate vor fi reparate până la sfârşitul anului viitor.

Detalii ascunse din scandalul VW: vina a fost aruncată pe doi ingineri, însă realitatea confirmă ceea ce mulţi bănuiau

Cel puţin 30 de directori ai Volkswagen au fost implicaţi în manipularea testelor de poluare ale automobilelor diesel ale grupului, a relatat miercuri revista germană Spiegel, citând investigaţiile interne şi externe care au loc, relatează Reuters.

Directorul general al diviziei americane a Volkswagen, Michael Horn, a declarat săptămâna trecută că vina aparţine unor "doi ingineri de software", care au decis instalarea pe automobilele diesel a unui soft care reduce nivelul emisiilor poluante în timpul testelor, aceasta nefiind o decizie de management.

Reprezentanţii Volkswagen au refuzat să comenteze informaţia publicată de Spiegel.

Producătorul auto german a recunoscut pe 18 septembrie că a instalat un soft ilegal pe 11 milioane de automobile diesel, pentru reducerea emisiilor poluante ale motoarelor în timpul testelor. Scandalul, izbucnit în urma investigaţiilor efectuate de agenţia de mediu din Statele Unite, a dus la înlocuirea directorului general al grupului şi a altor directori din conducerea de vârf, precum şi la scăderea capitalizării VW cu circa 33 de miliarde de euro.

Volkswagen a încercat să limiteze daunele, dar Standard & Poor's a retrogradat luni ratingul pe termen lung al grupului, măsură care creşte costurile de finanţare ale producătorului auto.

VW a bugetat pentru trimestrul al treilea costuri de 6,5 miliarde de euro pentru finanţarea unei campanii de rechemări în service a 11 milioane de automobile diesel, pentru înlocuirea softului ilegal, care va avea loc în 2016.

RAR a început să primească listele de la Volkswagen: "Conţin vehicule care aparţin mărcilor Audi, Seat, Skoda şi VW"

Registrul Auto Român (RAR) a primit de la reprezentanţa Volkswagen în România, până în prezent, liste cu peste 50.000 de vehicule destinate comercializării pe plan local echipate cu dispozitive de manipulare a emisiilor, din cele peste 100.000 inventariate de autorităţi.

"Listele sunt actualizate continuu, în prezent numărul acestora depăşind 50.000 bucăţi şi conţin vehicule care aparţin mărcilor Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen", a transmis RAR, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX.

Potrivit oficialilor RAR, investigaţiile sunt în curs de desfăşurare, urmând ca măsurile propuse de grupul VW şi calendarul lor de aplicare să fie aprobat de autoritatea de omologare germană Kraftfahrt-Bundesamts.

"Ulterior anunţării măsurilor aprobate, Registrul Auto Român va acţiona conform reglementărilor europene aplicabile în cazul rechemării vehiculelor (articolul 32 al Directivei 2007/46/CE, reglementare transpusă în legislaţia naţională prin OG 78/2000 şi prin RNTR-2 (Reglementări privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul MLPTL 211/2003)", arată RAR.

Articolul invocat descrie procedura de rechemare a vehiculelor: "În cazul în care un producător care a primit o omologare CE de tip pentru un tip de vehicul este obligat, în scopul punerii în aplicare a dispoziţiilor unui act de reglementare sau a Directivei 2001/95/CE, să recheme o serie de vehicule deja vândute, înmatriculate sau puse în exploatare, deoarece unul sau mai multe sisteme, componente sau unităţi tehnice separate instalate pe vehicul, fie că au fost aprobate corespunzător sau nu în conformitate cu prezenta directivă, prezintă un risc important pentru siguranţa rutieră, sănătatea publică sau protecţia mediului înconjurător, acesta informează imediat autoritatea de omologare care a acordat omologarea vehiculului".

Documentul mai arată că producătorul propune autorităţii de omologare un ansamblu de soluţii adecvate pentru a neutraliza riscul, iar autoritatea de omologare comunică autorităţilor celorlalte state membre măsurile propuse. Autorităţile competente se asigură la rândul lor că măsurile sunt puse în practică eficient pe propriul teritoriu.

"Dacă autorităţile competente consideră că măsurile sunt insuficiente sau că nu au fost puse în aplicare suficient de repede, acestea informează fără întârziere autoritatea de omologare care a acordat omologarea CE de tip pentru vehiculele vizate. Autoritatea de omologare îl informează apoi pe producător. Dacă autoritatea de omologare care a acordat omologarea CE de tip nu este satisfăcută de măsurile luate de producător, va lua toate măsurile de protecţie necesare, inclusiv retragerea omologării CE de tip a vehiculelor, în cazul în care producătorul nu propune şi pune în practică măsuri corective eficiente. În cazul retragerii omologării CE de tip a vehiculelor, autoritatea de omologare în cauză informează asupra acestui fapt prin scrisoare recomandată sau mijloace electronice echivalente producătorul, autorităţile de omologare ale celorlalte state membre şi Comisia, în termen de 20 de zile lucrătoare", arată articolul.

Reprezentanţii RAR mai spun că registrul va putea elibera cărţile de identitate ale vehiculelor noi Euro 5 echipate cu motoare Diesel din generaţia EA 189 după aplicarea pachetului de măsuri aprobat pentru remedierea neconformităţilor, aspect comunicat de către constructor pentru fiecare vehicul în parte.

Prejudiciul pe care statul român l-a estimat în cazul Volkswagen pentru cele 105.303 maşini inventariate ca fiind cu probleme se ridică la peste 30 de milioane de euro (123.616.827 lei). Calculul a luat în considerare faptul că taxa auto a fost plătită de cumpărători pentru motorizare Euro 5, iar maşina, în realitate, avea motorizare Euro 4.

Grupul auto german Volkswagen a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial (dintre care 2,8 milioane în Germania) cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Scandalul a forţat demisia directorului general Martin Winterkorn, care a fost înlocuit cu Matthias Muller, directorul Porsche.

Compania a anunţat că va începe, în luna ianuarie, rechemarea la service a vehiculelor echipate cu softul care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, operaţiunea urmând să fie finalizată până la sfârşitul lui 2016.

DIESELGATE. Ai Skoda, Seat, Audi sau VW? Află aici dacă ai instalat software-ul cu probleme

La scurt timp după ce Volkswagen a oferit clienţilor săi posibilitatea de a afla online, pe baza seriei de şasiu, dacă maşina lor este afectată de scandalul emisiilor, alţi constructori de sub aceeaşi umbrelă au venit cu soluţii asemănătoare.



Astfel, Skoda, Seat şi Audi oferă acum proprietarilor de maşini posibilitatea de a afla dacă maşina lor conţine softul care stă la baza scandalului Dieselgate.

Tot ce trebuie să facă proprietarul este să-şi introducă seria şasiului.

VERIFICĂ AICI, DACĂ AI SKODA

VERIFICĂ AICI, DACĂ AI SEAT

VERIFICĂ AICI, DACĂ AI AUDI

VERIFICĂ AICI, DACĂ AI VOLKSWAGEN