SUBIECT: Noi si Statul

Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar

Noua lege 196/2018 a Asociaţiilor de proprietari a apărut în Monitorul Oficial, urmând să fie modificate mai multe aspecte, precum înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii. Legea se aplică proprietarilor, chiriaşilor, asociaţiilor de proprietari şi asociaţiilor de chiriaşi din condominii, potrivit actului publicat în Monitorul Oficial.



Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.”


Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.

Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.

BNR anunţă noul indice ROBOR. Ce se întâmplă cu ratele românilor

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat luni la valoarea de 3,27%, cât înregistra vineri, informează Banca Naţională a României (BNR), potrivit Mediafax.

În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut ușor luni la 3,43%, de la 3,44% nivelul de vineri.

n plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut luni la valoarea de 3,50%, de la 3,51% cât fusese vineri.

De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a înregistrat o stagnare la 3,56%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel record pentru ultimii opt ani

Deficitul bugetar din primele opt luni ale acestui an este cel mai ridicat din ultimii opt ani, atat ca suma, cat si ca pondere.

Astfel, executia bugetului general consolidat pe primele opt luni ale acestui an s-a incheiat cu un deficit de 14,6 miliarde de lei, respectiv 1,54% din Produsul Intern Brut (PIB), arata datele prezentate vineri de MFP.

Ca valoare, acest deficit este cu 124,6% mai mare decat cel consemnat de la aceeasi data a anului trecut, iar ca pondere din PIB reprezinta o dublare.

In plus, valoarea deficitului din primele opt luni ale acestui an a fost cel mai recent depasita doar de suma raportata la aceeasi data din 2010, intr-unul dintre cei mai grei ani de criza economica si financiara: de 20,9 miliarde de lei, reprezentand 4,09% din PIB.

In ultimii 12 ani, cel mai ridicat deficit bugetar din primele opt luni ale unui an a fost consemnat in 2009: de 22,3 miliarde de lei, reprezentand 4,5% din PIB.

Mai mult, evolutia este accelerata, comparativ cu anii anteriori: de 4,7 ori peste deficitul din 2016 si de 3,7 ori peste ponderea din PIB din acel an; de 9,3 ori peste suma din 2014 si de 6,4 ori peste ponderea in PIB din acelasi an.

In schimb, in primele opt luni ale anului 2015, bugetul Romaniei a incheiat pe un excedent de 6,5 miliarde de lei, respectiv 0,92% din PIB.

Acesta este cel mai ridicat excedent consemnat in ultimii 12 ani in aceasta perioada in bugetul Romaniei, dupa cel de aproape 5,3 miliarde de lei din 2006, care a reprezentat 1,6% din PIB.

In plus, bugetul Romaniei a mai fost pe excedent in 2007, cand a fost de 1,23 miliarde de lei, respectiv 0,32% din PIB.

In restul anilor din perioada cuprinsa intre 2006 si 2018, deficitul bugetar a fost ridicat, depasind 1% din PIB: in 2013 a fost de 7,9 miliarde de lei, respectiv 1,27% din PIB; in 2012 a fost de 7,1 miliarde de lei, la 1,17% din PIB; in 2011 a fost de 12,97 miliarde de lei, la 2,39% din PIB; in 2008 de 5,13 miliarde de lei, la 1,08% din PIB.

Taxa pe ploaie a intrat la apă. Obligația utilizatorilor de a suporta costurile cu apele pluviale, eliminată de Guvern

Românii ar putea plăti mai puțin la factura de apă. Guvernul a eliminat, la finalul anului trecut, obligația utilizatorilor serviciilor publice de apă și canalizare de a suporta colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale. Reamintim că de la 1 ianuarie, cota redusă de 9% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este extinsă și la serviciile de canalizare.



„Alineatele (23) și (24) ale articolului 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă”, se arată în OUG 114/2018.

Articolul 31 din Legea nr. 241/2006 prevedea, la aliniatul (23), obligația utilizatorilor serviciului de a suporta costurile generate de colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale. Aliniatul (24), eliminat de asemenea prin OUG, prevedea următoarele: „Prin excepție de la prevederile alin. (23), autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație”.

Românii ar putea plăti mai puțin la factura de apă. Guvernul a eliminat, la finalul anului trecut, obligația utilizatorilor serviciilor publice de apă și canalizare de a suporta colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale. Reamintim că de la 1 ianuarie, cota redusă de 9% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este extinsă și la serviciile de canalizare.

„Alineatele (23) și (24) ale articolului 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă”, se arată în OUG 114/2018.

Articolul 31 din Legea nr. 241/2006 prevedea, la aliniatul (23), obligația utilizatorilor serviciului de a suporta costurile generate de colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale. Aliniatul (24), eliminat de asemenea prin OUG, prevedea următoarele: „Prin excepție de la prevederile alin. (23), autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație”.



Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii de apă meteorică, comunicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite dovedite de fiecare utilizator.

Reamintim faptul că potrivit Legii nr. 175/ 2018 pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cota TVA pentru serviciile de canalizare este de 9%, astfel că, noul nivel al tarifelor se determină, prin efectul legii, prin aplicarea cotei de TVA la aceeaşi bază de impozitare.

Declarații fiscale pe care să le depui în 2019

Fiecare an înseamnă pentru antreprenorii din România să țină cont de toate declarațiile anuale care trebuie depuse. Fiecare declarație anuală are un deadline diferit. Iată la ce trebuie să te uiți dacă ai o firmă anul acesta.



Acest articol a fost publicat prima oară de către Delia Mircea pe Contzilla.ro, site-ul care explică legislația și contabilitatea pe înțelesul tuturor.

---

Când trebuie să depui declarațiile fiscale și pentru ce? Multe dintre aceste declarații anuale au ca deadline luna ianuarie, deci aceasta este una foarte grea pentru un antreprenor.

1. Declarația 094 - 25 ianuarie 2019
Se depune dacă ești plătitor de TVA trimestrial, nu ai efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent și nu ai depășit plafonul de 100.000 de euro. Declari cifra de afaceri.

2. Declarația 205 - 31 ianuarie 2019
Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocurile de noroc și câștigurile sau pierderile realizate din investiții, pe beneficiari de venit pentru anul precedent.

3. Formularul 097 - 25 ianuarie 2019
Notificare privind aplicarea prin opțiune a sistemului TVA la încasare pentru intrarea prin opțiune în sistem. Până pe 25 ianuarie, persoanele care în anul precedent au realizat o cifră de afaceri care nu depășește plafonul și nu au aplicat sistemul TVA la încasare în anul precedent.

4. Formularul 107 - 25 ianuarie 2019
Declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor. Se depune de plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care efectuează sponsorizări până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

5. Formularul 012 - 31 ianuarie 2019
Se depune până la data de 31 ianuarie, inclusiv, a anului fiscal pentru care se solicită aplicarea sistemului anual de declarare și plată a impozitului pe profit, respectiv a anului fiscal pentru care se renunță la opțiunea de aplicare a acestui sistem.

Poți vedea toate declarațiile în infograficul Contzilla de mai jos sau poți citi și alte informații pentru contabilitatea firmei tale direct de pe site.

Legea nr. 111/2018 – noi persoane scutite de la plata impozitului cladiri/teren/mijloc de transport

In data de 20.05.2018 a intrat in vigoare Legea nr. 111/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Aceasta lege aduce cateva modificari la Codul Fiscal in ceea ce priveste categoriile de persoane care beneficiaza de scutire pentru plata taxelor locale asupra impozitului pe cladiri sau a impozitului pe teren. Iata mai jos modificarile si completarile aduse:

La articolul 456 alineatul (1), litera t) se modifică și va avea următorul cuprins:
“t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate;”.
La articolul 456, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
“(6) Scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t), se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative.”

La articolul 464 alineatul (1), litera t) se modifică și va avea următorul cuprins:
“t) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate;”.

La articolul 464, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
“(6) Scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren, stabilită conform alin. (1) lit. t), se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative.”

La articolul 469 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
“b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;”.

La articolul 469, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
“(6) Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport, stabilită conform alin. (1) lit. b), se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative.”

Presedintele Iohannis a promulgat legea prin care persoanele cu handicap grav sunt scutite de la plata impozitului pe mostenire

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea potrivit careia persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile realizate din transmiterea dreptului de proprietate cu titlu de mostenire.

"Sunt scutiti de la plata impozitului pe venit urmatorii contribuabili: persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din: (...) transmiterea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire, (...) indiferent de momentul dezbaterii succesiunii", se arata in lege.

Tot vineri, seful statului a promulgat legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Acest act normativ prevede ca "persoanele juridice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului depun la inmatriculare si ori de cate ori intervine o modificare o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali ai societatilor".

Sunt exceptate de la obligatia depunerii declaratiei regiile autonome, companiile si societatile nationale si societatile detinute integral sau majoritar de stat; persoanele juridice constituite doar din asociati persoane fizice, atunci cand acestia sunt singurii beneficiari reali. In cazul acestora, in lipsa depunerii declaratiei privind beneficiarul real, Oficiul National al Registrului Comertului este obligat sa completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali ai societatilor pe baza documentelor care insotesc cererea de inmatriculare sau pe baza evidentelor detinute in cazul societatilor deja inmatriculate.

"Daca intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaratia se depune in termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit", se mai arata in lege.