SUBIECT: Datoria Publica a Romaniei

"La sfârşitul lunii martie (1989 - n.r.), am lichidat datoria externă a ţării, care în 1980 reprezenta peste 11 miliarde dolari." Declaraţia respectivă a fost rostită de Nicolae Ceauşescu în dimineaţa zilei de 12 aprilie 1989, la deschiderea lu­cră­rilor Plenarei CC al PCR (Bucureşti, 12-14 aprilie 1989).

La început de drum, în 1990, România avea o datorie publică de 220 milioane de dolari. Un deceniu mai târziu, datoria totală publică (externă și internă) ajunsese la 9,75 miliarde de dolari (vezi tabelul din imagine). Dacă pe timpul lui Ceaușescu nu exista datorie publică internă, în 2000 lucrurile se schimbaseră. 2,9 miliarde de dolari din cele 9,75 erau reprezentate de datoria internă publică, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

În 2008 se schimbă metodologia de raportare a datoriei publice. Din acest motiv, datoria publică totală înregistrează o scădere semnificativă față de anul 2007 (vezi tabelul din imagine). În 2006, datoria totală a României era mai mult decât dublă față de cea atinsă în urmă cu un sfert de secol (24,67 miliarde de dolari față de 10,44 miliarde de dolari - vezi tabelul din imagine).

În 2007, pentru prima dată în istorie, România atinge o datorie publică internă mai mare decât cea externă (18,4 miliarde de dolari față de 15,1 miliarde de dolari). Odată cu criza, datoria publică totală a crescut într-un ritm accelerat, de la 24 de miliarde de dolari în 2008 (13,2% din PIB) la 66 miliarde de dolari în 2012 (37,4% din PIB).

În luna mai a anului curent (2017), datoria publică totală a ajuns la 68,63 miliarde de dolari (277,9 miliarde de lei, respectiv 36,7% din PIB-ul estimat pentru anul acesta). Datoria internă e mai mare decât cea externă cu peste 1 miliard de dolari (vezi tabelul din imagine).

Statele fac datorii pentru a se dezvolta. Ceaușescu a făcut datorii pentru a construi o industrie solidă, pe care a reușit s-o ruineze prin plata anticipată a datoriei. După revoluție, statul s-a împrumutat ca să supraviețuiască; și nu ca să se dezvolte. Pe termen lung asta e o politică falimentară.



România – singura țară de pe Glob care și-a plătit la un moment dat toată datoria externă

Datoria externa a Romaniei a crescut cu 1,3 miliarde de euro in primele 10 luni din 2017

Banca Nationala a facut joi publice date ingrijoratoare despre situatia financiara a Romaniei: Guvernul a reusit sa ne umple de datorii.

Astfel, datoria externa totala a tarii noastre a crescut cu 1,3 miliarde de euro in primele zece luni din acest an.

In plus, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, in primele zece luni din acest an, in crestere cu 87%, comparativ cu perioada similara din 2016.

"In perioada ianuarie - octombrie 2017, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, comparativ cu 2,835 miliarde de euro in perioada ianuarie - octombrie 2016; in structura, balanta bunurilor si balanta veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,033 miliarde de euro, respectiv cu 296 milioane euro, balanta veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai redus cu 274 milioane euro, iar balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mare cu 136 milioane euro", potrivit datelor BNR publicate joi.

In perioada ianuarie - octombrie 2017, datoria externa totala a crescut cu 1,391 miliarde de euro.

In structura: datoria externa pe termen lung a insumat 69,559 miliarde de euro la 31 octombrie 2017 (73,8% din totalul datoriei externe), in scadere cu 0,1% fata de 31 decembrie 2016; datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 31 octombrie 2017 nivelul de 24,742 miliarde de euro (26,2% din totalul datoriei externe), in crestere cu 6,3% fata de 31 decembrie 2016.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22% in perioada ianuarie - octombrie 2017, comparativ cu 30% in anul 2016.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 31 octombrie 2017 a fost de 5,6 luni, fata de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2017 a fost de 88,5%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016.

Guvernul PSD ingroapa Romania in datorii. Vrea sa imprumute 8 miliarde de euro ca sa acopere deficitul bugetar

Executivul de la Bucuresti are in plan sa imprumute opt miliarde de euro in urmatorii doi ani pentru a acoperi deficitul aflat in crestere dupa valul de majorari salariale din acest an din sistemul bugetar.

Un alt motiv este si dorinta Guvernului de a refinanta unele datorii externe care ajung la plata. In prezent, diferenta dintre venituri si cheltuieli se afla la liminta celor trei procente admise de Uniunea Europeana.

Pentru ca operatiunea sa fie posibila, Guvernul va majora limita maxima a nivelului de indatorare a Romaniei pe pietele externe, de la 20 de miliarde de euro cat este acum, la 27 de miliarde de euro, scrie Profit.ro.

In prezent, limita maxima este de 20 de miliarde de euro, insa datoria externa a statului a depasit deja 19 miliarde de euro.

Guvernul de la Bucuresti a anuntat bancile din strainatate ca vrea sa se imprumute si a trimis deja solicitari de propuneri pentru sindicalizarea unei emisiuni de eurobonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Datoria publică a României a crescut în primele două luni cu 1,3 miliarde euro, la 34,82 miliarde euro

Datoria publică a României a crescut în ianuarie-februarie, față de finalul anului trecut, cu 1,29 miliarde euro, la 34,82 miliarde euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR).
La finalul anului 2017, datoria publică a României a fost de 33,53 miliarde euro, arată datele BNR.

Totodată, în luna ianuarie-februarie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1,56 miliarde euro față de decembrie 2017, până la 95,04 miliarde euro, scrie News.ro. Din aceasta, datoria externă pe termen lung a însumat 69,5 miliarde euro la 28 februarie 2018 (73,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,3% față de 31 decembrie 2017.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2018 nivelul de 25,5 miliarde (26,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,7% față de 31 decembrie 2017. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,5% în perioada ianuarie - februarie 2018, comparativ cu 23,9% în anul 2017.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2018 a fost de 5,7 luni, față de 5,4 luni la 31 decembrie 2017. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2018 a fost de 87%, comparativ cu 87,2% la 31 decembrie 2017. Datoria publică a României a crescut anul trecut cu 1,235 miliarde euro, la 33,53 miliarde euro.
via

Preşedintele Comisiei economice din Senat: „Nu, nu mai sunt bani de pensii și salarii. Guvernul trăiește pe datorie”

Senatorul PNL Florin Cîţu, preşedintele Comisiei economice din Senat, acuză PSD că minte atunci când susține că mai are bani pentru plata salariilor și pensiilor până la sfârșitul anului. După ce președintele Klaus Iohannis a cerut public guvernului și PSD să spună ce au de gând cu Pilonul II de pensii și dacă mai au bani de pensii și salarii, Cîțu a publicat un mesaj în care afirmă că plățile se fac pe datorie.

„PSD-istii mint când spun că au bani pentru pensii și salarii! Nu. Bugetul nu are incluși banii pentru pensii și salarii! În fiecare luna guvernul se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE pentru a face rost de bani pentru pensii și salarii. În primul trimestru a fost de nevoie de 5 miliarde de lei.

Bani împrumutați cu dobândă. Acest comportament iresponsabil din partea acestor guverne ticsite de incompetenți este decontat de generațiile viitoare și de sectorul privat de azi hărțuit cu ANAF, taxe, accize și birocrație.

Cel mai josnic este că totul este premeditat. PSD și Dragnea îi urăsc pe tineri. Îi urăsc pentru că tinerii nu susțin bolșevismul lor. Doar niște incomeptenti și iresponsabili ar împrumuta bani pentru plata cheltuielilor curente când soarta le-a dat pe mână o economie care crește. Iar incompetența nu se oprește aici. Este susținută de declarații publice de genul „da, banii pentru pensii și salarii sunt prinși în buget”.

[...]

În buget sunt incluse cheltuielile cu pensii și salarii, iar veniturile pentru plata acestora sunt estimate. Aceste venituri nu există încă. Trebuie colectate sau împrumutate.

Să luăm exemplu 2017. Un an în care nu au fost bani pentru pensii și salarii. Veniturile colectate la buget au fost mai mici decât cele estimate, deși au fost introduse taxe noi și au fost luați banii de investiții ai companiilor de stat.

Când tragem linie vedem că în 2017 guvernul a împrumutat aproximativ 25 de miliarde lei și a redus cheltuielile cu 20 miliarde lei de la investiții (dar și alte cheltuieli au fost tăiate) pentru a putea plăți pensiile și salariile. Peste două treimi din cheltuielile bugetare sunt pentru pensii și salarii, de aici și problemele de finanțare.

Investitorii nu vor să te finanțeze pentru cheltieli curente pentru că știu că nu vei avea bani în viitor să-ți plătești datoriile. Cine nu investește astăzi nu are cum să crească în viitor. Așa că investitorii știu foarte bine că vor fi nevoiți să aștepte să iei tu, stat român, un împrumut de la FMI. Sau și mai rău, știu că vor fi făcuți țapi ispășitori de guvernanți, care vor veni și vor tăia salarii și pensii pentru a plăti datoriile către investitorii „lacomi”. Așa că mai bine nu te împrumută. Dar dacă tot vrei să iei bani de cu împrumut, atunci îți dau cu dobândă mare.

Pentru că România nu mai are ministru de finanțe, răspund eu. Nu, nu sunt bani pentru pensii și salarii!

Guvernul trăiește pe datorie. Se împrumută lunar la dobânzile cele mai mari din UE pentru a plăți cheltuielile curente. În 2018 trebuie să se împrumute în total 74 miliarde lei (asta în cel mai bun caz). O schemă piramidală care în curând se va dărâma”, afirmă Cîțu.

Partea cea urata al acestei chestiuni este ca va venii nota scadenta si vom platii cu totii.