SUBIECT: Noua lege a pensiilor

Noua lege a pensiilor: cum se calculează punctajele la pensie - noutăţi şi clarificări

Vă prezentăm detaliat algoritmul pe baza căruia se vor stabili, respectiv recalcula pensiile, după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, aflată acum în dezbatere publică.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă. La determinarea cuantumului pensiei, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Valoarea punctului de referinţă reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.

La data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, valoarea punctului de referinţă va fi de 75 lei.
Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a fiecărui an în care se face majorarea, şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

• În cazul în care rata medie anuală a inflaţiei are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă, se arată în proiectul noii legi a pensiilor.

Valorile punctului de pensie sunt următoarele:

• la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
• la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
• la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei;

Numărul total de puncte realizate de asigurat se obţine prin însumarea punctajelor anuale ale acestuia.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Pentru perioadele ulterioare intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal, pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare facultativă, la determinarea punctajului lunar se iau în calcul veniturile cumulate asigurate din fiecare lună.

La calcularea punctajelor anuale şi a punctajului lunar se utilizează cinci zecimale.
În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile noii legi a pensiilor se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:

• cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în cazul beneficiarilor de pensie de invaliditate;
• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul în care persoana a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006, de indemnizaţii de asigurări sociale, sau dacă a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.
• punctajul lunar de 0,25 puncte pentru perioadele asimilate în care persoana s-a aflat într-una dintre situaţiile:

- a urmat şi absolvit cu diplomă de licenţă, master sau doctor studii universitare, respectiv postuniversitare.

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.

În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile considerate prin acest proiect de act normativ perioade asimilate la pensie şi prevăzute la articolul 14 alineatul (1), pe care îl găsiţi pe larg mai jos, se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.

Articolul 14 alineatul (1):

În sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care asiguratul:

• a beneficiat de pensie de invaliditate;
• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
• a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
• are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
• a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.

În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus, la articolul 14 alineatul (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau voluntară, la calculul punctajului lunar se ia în considerare venitul lunar asigurat.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

• 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
• 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
• 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Pentru perioadele în care persoana a fost şomeră, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective:

• cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
• cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Actele şi veniturile care se iau în calcul la stabilirea pensiei

Noua lege a pensiilor se va aplica integral abia de la 1 septembrie 2021

Concret, la 1 septembrie 2019 se aplică prevederea conform căreia valoarea punctului de pensie creşte la 1.265 lei, iar la 1 septembrie 2020 - prevederea din proiect care spune că valoarea punctului de pensie ajunge la 1.775 lei.

Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizate până la data de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, în original, se arată în proiectul noii legi a pensiilor.

• În situaţia în care, dovada vechimii în muncă nu se poate face cu carnetul de muncă în original, perioadele de vechime în muncă realizată până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuție de asigurări sociale, se pot valorifica pe baza informaţiilor existente în arhiva electronică creată în temeiul HG nr. 1768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei 1 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii certificate potrivit procedurii stabilită prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 90 zile de la data publicării acestei legi.

În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră sau salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice, cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:

• 25,5 zile (204 ore) pe lună - pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
• 24,5 zile (196 ore) pe lună - pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;
• 23,6 zile (189 ore) pe lună - pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;
• 21,25 zile (170 ore) pe lună - pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997;
• 21,16 zile (169,33 ore) pe lună - pentru anul 1997;
• 21,25 zile (170 ore) pe lună - pentru anul 1998;
• 21,50 zile (172 ore) pe lună - pentru anul 1999;
• 21,67 zile (173,36 ore) pe lună - pentru anul 2000;
• 21,42 zile (171,36 ore) pe lună - pentru anul 2001;
• 21,25 zile (170 ore) pe lună - pentru anul 2002;
• pentru anul 2003 şi în continuare, numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.

În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate salariile, la determinarea numărului total de puncte se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă.

Fac excepţie de la aceste prevederi perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea numărului total de puncte, se utilizează:

• un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite, ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;
• un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite. În situaţia în care - în urma valorificării drepturilor salariale din actele doveditoare - rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut mai sus, la determinarea numărului total de puncte se utilizează un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962.

Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului lunar se iau în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverinţe eliberate de persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, punctajul anual este 0,57255 puncte.

Pentru perioadele de contribuţie realizate conform Legii nr. 80/1992, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit CAS.

Pentru perioadele asimilate care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.

Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului - lege nr. 118/1990, republicat, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează valoarea a 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective. Dacă persoana a realizat însă şi stagii de cotizare, la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile prevăzute la articolul 154, avute în perioadele respective, dacă acestea sunt mai mari decât valoarea de 1,5 salarii minime pe economie.

Proiectul noii legi a pensiilor: ce prevede articolul 154

(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la alineatul (1), se dovedește prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut anexa nr. 6 (pe care o găsiţi în galeria foto), eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

(3) În situaţiile prevăzute la alineatul (1) în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

- Salariile prevăzute mai sus (la alineatul (3)), care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare, sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

• salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
• salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
• salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare, în situaţiile enumerate la alineatul (3):

- pentru perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:

• 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 - 10 ani;
• 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 - 15 ani;
• 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 - 20 ani;
• 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

- pentru perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:

• 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 - 5 ani;
• 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 - 10 ani;
• 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 - 15 ani;
• 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 - 20 ani;
• 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

- pentru perioada 1 aprilie 1992 - 1 aprilie 2001: sporul înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.

(4) Persoanele care nu fac dovada venitului total lunar realizat prevăzut la alineatul (1) şi ale căror drepturi de pensie se stabilesc cu utilizarea veniturilor salariale prevăzute la alineatul (3) beneficiază de majorarea punctajelor lunare, corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001, cu 10 %.

- De majorarea punctajelor lunare prevăzută la alineatul (4) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

- Majorarea punctajelor lunare prevăzută la alineatul (4) nu se aplică perioadelor asimilate stagiului de cotizare.

- Persoanele cărora, în baza unor hotărâri judecătorești, la calculul punctajelor lunare corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001, li s-au valorificat şi drepturi salariale, altele decât salariul de bază și sporurile cu caracter permanent, prevăzute de legislaţia în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei, nu beneficiază pentru aceste perioade de majorarea punctajelor lunare prevăzută la alineatul (4).

Precizări

Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexa nr. 8 pe care o puteţi consulta în galeria foto.
Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.
Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939 - 1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează câștigul salarial mediu brut corespunzător anului 1938.

Proiectul noii legi a pensiilor: cum creşte punctajul la pensie pentru cei care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară

Asiguraţii care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

• 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1973;
• 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 - 1 ianuarie 1978;
• 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 iulie 1986;
• 21% pentru perioada 1 iulie 1986 - 1 noiembrie 1990;
• 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 - 1 aprilie 1991;
• 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 - 1 aprilie 1992;
• 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 - 1 ianuarie 1999;
• 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 - 1 februarie 1999;
• 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Asiguraţii care au contribuit cu 4% la fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

• 26% pentru perioada 1 iulie 1977 - 1 ianuarie 1978;
• 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 iulie 1986.

Tot ce trebuie să ştii despre pensionarea anticipată

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 (o puteţi consulta în galeria foto), precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare menţionate mai sus nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere, indiferent de actul normativ care o reglementează.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se iau în considerare perioadele asimilate enumerate în continuare:

• persoana a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
• persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
• solicitantul a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
• a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.
• persoana e beneficiara Decretului-lege nr. 118/1990, potrivit căruia perioada de după data de 6 martie 1945 în care persoana a executat o pedeapsă privativă de libertate pe motive politice, a fost internată într-un spital de psihiatrie pe motive politice, ori a fost strămutată într-o altă localitate din aceleaşi raţiuni e recunoscută ca vechime în muncă. Detalii despre beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990, aici.

Pentru perioadele ulterioare datei intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, care reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale, se acordă perioade suplimentare, care constituie perioade asimilate, după cum urmează:

• 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
• 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă.

Constituie perioade asimilate şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, precum şi perioada suplimentară acordată pentru stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale și condiții deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001 şi până la data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului de mai jos.

Perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr.5

Perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr.5	Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare
până la un an	0,50%
între un an şi 2 ani	0,45%
între 2 şi 3 ani	0,40%
între 3 şi 4 ani	0,35%
între 4 şi 5 ani	0,30%
între 5 şi 6 ani	0,25%
între 6 şi 7 ani	0,20%
între 7 şi 8 ani	0,15%

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare şi/sau a stagiului asimilat. Stagiul asimilat se referă la perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care persoana s-a aflat într-una dintre situaţiile: a beneficiat de pensie de invaliditate, a obţinut diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz, a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat.

Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situația pierderii capacității de muncă, se mai arată în proiectul de lege.

Ce se schimbă la pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 pe care o puteţi consulta în galeria foto;
• au realizat, la data solicitării pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani;
• şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii, sau din cauza altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.

Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi în urma evenimentelor din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Definirea invalidităţii

• de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de muncă şi autoservire diminuate;
• de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată, capacitate de muncă diminuată şi capacitate de autoservire păstrată;
• de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie, capacitate de muncă diminuată şi capacitatea de autoservire păstrată;

Pentru orice grad de invaliditate enumerat mai sus, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale.

La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.

Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzute în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Punctajul lunar pentru stagiul potenţial

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

• 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
• 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
• 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate, se arată în proiectul noii legi a pensiilor.

Indemnizaţia pentru însoţitor

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei de invaliditate, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi, se arată în proiectul noii legi a pensiilor.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate. Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute mai sus, se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Evaluarea capacităţii de muncă

Evaluarea capacităţii de muncă pentru stabilirea gradului de invaliditate se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr.5, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă (denumit medic expert al asigurărilor sociale) din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM).

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului.

În funcţie de evoluţia indicatorilor statistici privind invaliditatea, la nivelul Caselor Teritoriale de Pensii, preşedintele Casei Naţionale de Pensii poate dispune, prin ordin, ca încadrarea în grade de invaliditate să se facă numai cu avizul INEMRCM.

În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Când se emite decizia medicală

Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 10 zile de la emitere.

În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale menţionate mai sus sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii. În acest caz, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale regionale de contestaţii.

Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM.

În cât timp se soluţionează contestaţia

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.

Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM, în termen de 15 de zile de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare prin decizie a Comisiei Superioare din cadrul INEMRCM, care este definitivă. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.

Reevaluarea capacităţii de muncă

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi trei ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă prin care se stabileşte, după caz:

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să prezinte documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.

Revizuirea medicală se poate efectua oricând, atât la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat, cât şi din oficiu, ca urmare a convocării justificate de către medicul expert al asigurărilor sociale.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, ca cele enumerate în situaţia evaluării invalidităţii.

Cine nu este supus revizuirii medicale

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

• au invalidităţi care le afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege.

INEMRCM, centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, precum și medicul expert al asigurărilor sociale pot convoca, pentru expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, precum şi persoanele care solicită încadrarea în grade de invaliditate.
Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi cele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia de a se prezenta la convocarea menţionată mai sus. Neprezentarea persoanelor la convocare, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacității de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau după caz, suspendarea plăţii pensiei.

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor care au invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă şi a celor au împlinit vârstele standard de pensionare, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicii curanți cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În caz contrar, se supendă plata pensiei începând cu luna următoare constatării. Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Eu unul cred astfel. Asa inteleg legea,
O pensie de invaliditate este in cuantum de circa 700 de lei.
Acesti 700 de lei ii raportam la salariul minim pe economie. Astazi el este de 1900 de lei.
Rezulta ca acest salariu reprezinta doar 36 la suta. Pensiile ar trebuii sa scada si mai mult, nici decum sa creasca.

Asadar, Partidul Social Democrat isi bate joc de toate persoanele cu dizabilitati.

Am urmatorul comentariu;

Nu avem vreo asociatie sau ONG care sa ne reprezinte cu adevarat si cu expertiza in domeniu. Scriu astfel pentru ca ;

LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 (forma consolidată la 10.09.2018)
LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice EMITENT • PARLAMENTUL Publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010 Data intrării în vigoare 23-12-2010 Formă consolidată valabilă la data 10-09-2018 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 02-08-2018 până la data de 10-09-2018


In acest caz cuantumul pensiei este mult mai mic dacat salariu. Deci ...

Articolul 98
(1)Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a)0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b)0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c)0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Din acest paragraf, eu deduc astfel;
Cuantumul pensiei de invaliditate este in jur de 0,7 din punctul de pensie.
Un punct de pensie este mai mic decat salariul minim pe ecomonie.
Contributia datorata la Asigurarile Sociale este de cateva procente din acest salariul minim.
Contributia datorata la Asigurarile Sociale este de cateva procente din pensia de invaliditate.
Evident ca aceasta contributie virtuala este mai mica .

La recalculare nu are cum sa iasa decat pe minus. Aceasta este cea mai mare problema care ramane nerezolvata.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:

• cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în cazul beneficiarilor de pensie de invaliditate;
• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul în care persoana a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006, de indemnizaţii de asigurări sociale, sau dacă a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.
• punctajul lunar de 0,25 puncte pentru perioadele asimilate în care persoana s-a aflat într-una dintre situaţiile:

- a urmat şi absolvit cu diplomă de licenţă, master sau doctor studii universitare, respectiv postuniversitare.

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.

În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile considerate prin acest proiect de act normativ perioade asimilate la pensie şi prevăzute la articolul 14 alineatul (1), pe care îl găsiţi pe larg mai jos, se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.

Articolul 14 alineatul (1):

În sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care asiguratul:

• a beneficiat de pensie de invaliditate;
• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
• a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
• a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
• are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
• a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.

În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus, la articolul 14 alineatul (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau voluntară, la calculul punctajului lunar se ia în considerare venitul lunar asigurat.

Daniele, eu iti multumesc !

De foarte, foarte timp ma straduiesc sa inteleg care este logica legii ?
Stagiu asimilat este perioada in care persoana X , este somera, invata ceva la scoala, este in concediu medical sau sa presupunem ca este trimisa in misiune. Da, asa este, insa in aceasta perioada omul / persoana primeste bani pentru aceasta perioada.
Asa inteleg eu pe o parte.

In al doilea plan/scenariu , inteleg astfel;
Persoana cu salariu mimim pe economie plateste acel 7 la suta din acel salariu la asigurari sociale/fond de pensie sau cum s-o numii el.
Persoana care are salariu mult mai mare plateste acei 7 la suta, deci contribuie cu o suma mai mare la asigurari.
Asa se calculeaza un cuantum de pensie.

Cuantumul pensiei este sub salariul minim. 7 la suta din el este mult mai mic.
In concluzie o marire la recalculare este o imposibilitate absoluta.

Nu am auzit sau citit undeva clarificarea acestei situatii. Si asta, in ultimii 50-70 de ani.

Ministerul Muncii, modificări MAJORE în proiectul Legii pensiilor: toți pensionarii sunt vizați/SURSE

Proiectul Legii Pensiilor, care a intrat în august în dezbatere, a suferit câteva modificări, în urma discuțiilor cu sindicatele, care s-au purtat recent în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT). Una dintre modificări se referă la majorarea Valorii Punctului de Referință (VPR).



Surse din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) au precizat, pentru Mediafax, care sunt principalele modificări care s-au făcut la Legea Pensiilor – act normativ care a intrat în dezbatere publică în luna august.

Astfel, în urma ședinței care a avut loc recent în cadrul CNT, reprezentanții MMJS și cei ai sindicatelor au convenit să facă mai multe modificări.

Una dintre acestea se referă la Valoarea Punctului de Referință (VPR) care se va majora și în funcție de „creșterea reală a câștigului salarial brut realizat”.

Potrivit surselor Mediafax, propunerea a fost preluată astfel: „Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”.

O altă modificare se referă la comisionul de 0,5 % pe care administratorii fondurilor de pensii trebuie să-l achite către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Proiectul Legii Pensiilor prevedea, încă din formă pusă în dezbatere publică, ca din 2021, administratorii Pilonului II de pensii să plătească un comision de 0,5% către Casa de Pensii.

„În condiţiile în care Casa Naţională de Pensii face toată operaţiunea de colectare a banilor, de transfer, absolut totul, este normal să ia măcar 0,5% din acest procent de transfer, care este de 2,5%. Atenţie, nu vor fi afectate pensiile celor care sunt la Pilonul II, acesta se ia din comision", explica, în luna august, Olguţa Vasilescu.

După dezbaterea publică, s-a solicitat să se specifice clar în lege că acest comision nu va fi suportat de salariat.

„Comisionul de 0,5% aplicat lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat se suportă din veniturile administratorilor”, se arată în modificarea proiectului.

De asemenea, potrivit surselor MEDIAFAX, o altă modificare se referă la reducuerea vârstei de pensionare pentru cei care muncesc în condiții deosbite. Astfel, pentru un an realizat în condiții deosebite, vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

O altă modificare prevede o majorare cu 25% a punctajelor lunare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevăzător.

Noua lege a pensiilor de stat a fost adoptată azi de Guvern și va merge la Parlament

Pensiile de stat ale românilor vor fi stabilite în baza unei noi legi, proiectul acesteia fiind adoptat azi în ședința Guvernului. Proiectul de lege se va aplica din septembrie 2021, iar printre noutățile incluse în acesta se numără recalcularea pensiilor actuale, stabilirea studiilor de masterat și doctorat ca vechime în muncă, reducerea vârstei de pensionare pentru „mamele eroine” și stabilirea unui singur tip de pensie anticipată.

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat azi în ședința săptămânală a Guvernului, acesta fiind prevăzut să se aplice începând cu data de 1 septembrie 2021 - moment la care actuala lege a pensiilor publice ar urma să fie abrogată. Pentru a se aplica, inițiativa legislativă trebuie adoptată și de Parlament.

Documentul, în forma lansată în dezbatere publică, conține o serie întreagă de schimbări, însă în articolul de față vi le prezentăm doar pe câteva dintre cele mai importante. Articolele în care prezentăm punctual modificările pregătite de Guvern sunt aici.

1. Pensiile aflate în plată vor fi recalculate. În esență, pensiile stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii legi vor fi recalculate. Astfel, există șanse ca unele pensii să crească, însă nicio pensie nu va scădea, deoarece, în urma recalculării, va fi păstrat cuantumul mai avantajos.

2. Studiile de masterat și doctorat, vechime în muncă. Spre deosebire de reglementările actuale, studiile de master și cele de doctorat vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licență sunt considerate vechime în muncă.

3. Altă noutate pregătită de Guvern este legată de așa-zisele „mame eroine”. Mai exact, femeile care au născut cel puțin trei copii, pe care i-au crescut până când au împlinit 16 ani, se vor pensiona mai devreme cu șase ani. De la patru copii în sus, la reducerea de șase ani se va mai adauga câte un an pentru fiecare copil.

4. Rămâne un singur tip de pensie anticipată. În prezent, avem atât pensie anticipată, cât și pensie anticipată parțială, diferența între ele fiind că a doua se obține cu penalizări la cuantumul pensiei. Noua lege a pensiilor va reglementa o singură pensie anticipată - cea care acum este cu penalizări.

5. Plăți retroactive la pensii pentru perioade la alegere. O altă măsură se referă la plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. Dacă în prezent plățile se pot face în urmă pentru cinci ani consecutivi, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permamentă, nu temporară, cum este acum.

Atenție! Proiectul noii legi a pensiilor NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoae în septembrie 2021, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

In ceia ce ma priveste, am trimis cateva memorii la Ministerul Muncii, in termenii legali in care se asteptau sesizari, propuneri , observatii. Am fost pregatit de mult sa scriu observatii pe aceasta tema; pensia de invaliditate.

Mi-e teama ca in ultimii 60-70 de ani Guvernele Romaniei plus decidentii politici nu inteleg aceasta chestiune si nici nu vor s-o inteleaga .

În viitor, pensia minimă va avea un cuantum variabil, dar nu toată lumea o va primi. Executivul a aprobat noua lege a pensiilor

Intregul mecanism de acordare a pensiilor minime (indemnizațiile sociale pentru pensionari) se va schimba, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, recent aprobată de Executiv. Legiuitorul a propus ca pensia minimă să se acorde diferențiat, din 2021, raportat la salariul minim brut și la anii de cotizație ai solicitantului. Cei care se vor pensiona, din 2021, cu mai puțin de 15 ani de cotizație, vor primi însă o indemnizație socială.

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost aprobată miercuri de Guvern, iar acum va merge la dezbatere și vot în Parlament, în fiecare dintre cele două Camere. Chiar dacă va ajunge în Monitorul Oficial anul acesta ori anul viitor, ea se va aplica abia de la 1 septembrie 2021. Prin urmare, și prevederile sale referitoare la pensia minimă se vor aplica tot de atunci, dacă nu au loc amânări sau modificări între timp.

În prezent, lucrurile stau în felul următor: pensia minimă garantată are un cuantum fix -- este 640 de lei, de la 1 iulie 2018 -- și se acordă automat celor care ar primi, pe lege, mai puțin decât acest cuantum.

Cei care au lucrat la acest proiect de lege au regândit total chestiunea pensiei minime. În primul rând, se vrea eliminarea unui cuantum minim fix și înlocuirea sa cu un cuantum variabil, care se va situa între un minim și un maxim stabilit prin lege, astfel încât nu toți pensionarii să primească aceeași sumă de bani, ci o sumă care să reflecte cât și cum au cotizat. Așa cum se anunțase deja cu mult înaintea publicării în dezbatere a acestui proiect, pensia minimă se va acorda diferențiat.

"Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%", scrie în proiectul de lege.

Mai simplu, pensia minimă va fi determinată astfel:

• nu va putea fi mai mică de 45% din salariul minim brut (care, în 2018, este de 1.900 de lei), adică 855 de lei;
• maximul va fi de 75% din salariul minim brut și, dacă ne raportăm la valoarea sa actuală, asta va însemna 1.425 de lei;
• se va stabili prin adăugarea la minimul de mai sus a câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, dar niciodată nu se va sări peste maximul de mai sus.

Dacă mergem pe ideea că, până în 2021, salariul minim nu va mai crește deloc și va rămâne tot la nivelul de 1.900 de lei, atunci, din toamna lui 2021, pensia minimă garantată va ajunge până la 855 de lei, maximum 1.425 de lei -- pentru cei cu mai mult de 15 ani de cotizare.

Cei care au cotizat mai puțin de 15 ani vor primi o indemnizație specială

Problema este că nu toți cei cu pensii mici vor avea dreptul la această pensie minimă, calculată așa cum am explicat mai sus.

"De la data intrării în vigoare a legii (1 septembrie 2021 - n.red.), pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Calitatea de pensionar se dobândește de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opțiune între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie și indemnizația socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii", se spune în nota de fundamentare din spatele acestui proiect.

Se subliniază, astfel, faptul că, de la 1 septembrie 2021, cei care se vor pensiona fără 15 ani de cotizare nu vor primi o pensie, ci o indemnizație socială, dar care nu face obiectul acestui proiect și despre care, la acest moment, nu știm nimic. În schimb, se înțelege că cei care au deja pensiile în plată, la data intrării în vigoare a noii legi, vor avea posibilitatea (limitată în timp -- trei luni) pentru a opta între pensia minimă și acea indemnizație socială despre care nu știm deocamdată nimic.

"Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie", precizează cei de la Ministerul Muncii, într-un comunicat pe marginea propunerii.


Atenție! Proiectul noii legi a pensiilor NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare în septembrie 2021, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

Sunt pe acest forum de aproximativ 10 ani. Am tot citit capitolul Pensia de invaliditate din fiecare lege de dupa 1990.
Si vin cu urmatoare precizare.
Persoana care optine Pensie de invaliditate primeste aceasta pensie pentru incapacitate de munca.
Persoana primeste aceasta pensie pentru perioada in care se afla incapacitate de a muncii.
Aceasta perioada de incapacitate se acumuleaza si se contabilizeaza din momentul primiirii acestei pensii de invaliditate pana la varsta standard de pensionare.
Astfel se acumuleaza ani, poate zeci de ani. Acesta perioada se contabilizeaza cu titlul de stagiu de cotizare asimilat.

Afirm ca vechimea in munca acumulata pana in momentul primiri pensiei de invaliditate se aduma cu pensia si vechimea depaseste cei 15 ani minim necesari.

Parlamentarii nu inteleg aceasta situatie.

Românii cu vechime mică în muncă vor fi considerați asistați social, nu pensionari

Pe viitoarea lege a pensiilor, programată să se aplice din 2021 și aprobată recent de Guvern, se face o delimitare clară între cine va fi considerat pensionar și cine va primi un ajutor social în loc de pensie. Mai exact, cei fără cel puțin 15 ani de cotizare vor primi o indemnizație ce va fi tratată în altă lege, despre care nu știm încă nimic. O situație particulară va fi în cazul celor care, în toamna lui 2021, vor fi deja pensionați, dar cu stagii de sub 15 ani.

Situația celor care sunt deja pensionați cu stagii sub 15 ani

Ce se va întâmpla însă cu cei care, până în toamna lui 2021, au obținut dreptul de pensie, dar au mai puțin de 15 ani de cotizare? În dispozițiile finale ale proiectului noii legi găsim răspunsul la această întrebare.

"Pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a prezentei legi (1 septembrie 2021 - n.red.) și care au realizat stagiu de cotizare mai mic decât stagiul minim de cotizare de 15 ani, stabilit de prezenta lege, pot opta între dreptul la pensie în cuantumul rezultat în urma aplicării prevederilor art.159 alin.(1) (adică în urma recalculărilor care se vor face pe noua lege - n.red.) și dreptul la indemnizația socială, stabilită potrivit legii", scrie în proiect.

În același proiect se atrage atenția că prevederea de mai sus nu se va aplica pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiul minim de cotizare cuprins între 10 ani şi 15 ani prevăzut de legislaţia actuală. Prin urmare, doar cei cu mai puțin de 10 ani de cotizare vor fi vizați de opțiunea de trecere la indemnizația socială.

Așa cum punctam într-un alt material, pensiile aflate în plată se vor recalcula pe noua lege. În urma recalculării, s-ar putea ca pentru unii dintre pensionari să devină incidentă chestiunea indemnizației sociale. Dar, potrivit prevederii de mai sus, pensionarii cu stagii mici (cu drepturile de pensie deschise deja la 1 septembrie 2021) nu vor fi trecuți automat la indemnizația socială.

În proiectul de lege se menționează însă că ei vor avea la dispoziție trei luni (până la 1 decembrie 2021) să aleagă între dreptul de pensie rezultat în urma recalculării și acea indemnizație socială. Cei care nu vor opta vor primi pensia recalculată conform noii legi. Tot în proiect mai scrie că toate casele de pensii vor anunța pensionarii de posibilitatea de a opta între pensia minimă și indemnizația socială.

Pentru că nu știm momentan care va fi structura acestei indemnizații și cum se va acorda, nu putem face o analiză între aceasta și pensie. Dar indiciul că pensionarii vor putea să opteze între pensia recalculată (care, posibil, va fi cea minimă prevăzută de lege) și ajutorul social ne duce cu gândul că va putea exista un avantaj pentru cei care vor opta pentru această din urmă sumă de bani, nu pentru pensia recalculată. Rămâne de văzut cum va fi acordată indemnizația socială.