Bine ai venit,
Vizitator
|
|
Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publ
În data de 9 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează: a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.” În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ”preexistent calității de asigurat” cuprinsă în art.58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională. În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea Constituţională a statuat că sintagma ”preexistent calității de asigurat ”cuprinsă în art.58 din Legea nr.263/2010 încalcă articolul 16 alin.(1) din Constituție referitor la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, întrucât nu permite și persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat să beneficieze de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul de handicap. În opinia majorității judecătorilor Curții Constituționale, nu există nicio deosebire obiectivă și relevantă între categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat și categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secția a IV- a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. Argumentele reținute în motivarea soluții lor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Legea pensiilor, pentru a treia oară pe ordinea de zi a Senatului - Ce prevede proiectul elaborat de Olguța Vasilescu
Comisia pentru muncă a Senatului a adoptat, în urmă cu două săptămâni, un raport de admitere cu amendamente la proiectul legislativ privind sistemul public de pensii. Raportul a fost adoptat cu 6 voturi "pentru" și 3 abțineri. Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de specialitate, "în sistemul public de pensii este considerată perioadă asimilată cea în care asiguratul a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap de până la 7 ani". În varianta propusă de Guvern era vorba despre copii cu handicap de până la 3 ani. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Legea pensiilor, pentru a treia oară pe ordinea de zi a Senatului - Ce prevede proiectul elaborat de Olguța Vasilescu
Membrii Comisiei au stabilit că listele cu privire la locația unităților sanitare de specialitate se vor afișa public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor. De asemenea, Comisia de muncă a modificat articolul referitor la pensia de urmaș, înlocuind sintagma "pensionatul urmaș" cu "copilul beneficiar al pensiei de urmaș". |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Principalele modificări din noua lege a pensiilor. Principalele modificări din noua lege a pensiilor. Ministerul Muncii a făcut public proiectul DOCUMENT
Ministerul Muncii a pus în transparență decizională marți seară, 31 octombrie, proiectul privind noua lege a pensiilor. Proiectul noii legi a pensiilor prevede că stagiul complet de cotizare pentru pensie pentru limită de vârstă este de 35 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării pregătite de iniţiatorii legii. Aceştia îşi doresc ”asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar” şi au prevăzut condiţii pentru reducerea vârstei de pensionare. Potrivit Expunerii de motive, principalele aspecte urmărite vizează ”asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice” ”Noul mecanism de indexare va avea la bază indicatori reali şi predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilităţi reale a evoluţiei pensiilor publice”, se mai arată în document. De asemenea, ”cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat”. Un alt aspect urmărit de noua lege este ”întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat”. Se mai are în vedere: - Asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii. ”Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se arară în document. - Identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat. ”Proiectul de lege supus aprobării îşi propune ca, din sistemul de pensii din România să fie eliminate inechităţile dintre beneficiarii sistemului în vederea restabilirii încrederii în sistemul public de pensii. Sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viaţă decent pensionarilor, în condiţiile menţinerii sustenabilităţii bugetare”, se arată în Expunerea de motive.” În acest scop, sunt necesare intervenţii coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activităţii, stagiul de cotizare, formula de calcul şi mecanismele de indexare”, se mai arată în document. Sistemul de pensii din România se fundamentează pe următoarele principii de bază: - Contributivităţii potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite; - Solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege; - Egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege” Proiectul de lege defineşte stagiul de cotizare contributiv ca fiind perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii”, arată documentul citat. Potrivit acestuia, stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate. Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. ”Reglementările referitoare la contractul de asigurare socială vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot achita contribuţiile de asigurări sociale pe o perioada de maximum 6 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfăşurat activităţi profesionale şi nu au avut calitatea de pensionar”, se mai arată în document. Proiectul de lege reglementează următoarele categorii de pensii: - Pensia pentru limită de vârstă; - Pensia anticipată; - Pensia de invaliditate; - Pensia de urmaş. ”Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, se mai arată în document. Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru: - activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă; - persoanele cu handicap; - pensia anticipată Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: a) cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare. Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani. ”La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, mai arată iniţiatorii proiectului de lege. Pensia de invaliditate Potricit proiectului, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor. Documentul redefineşte gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi. Astfel, de gradul I, este caracterizat de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută; gradul II caracterizat de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial; gradul III caracterizat de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată. ”Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezintând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata”, se arată în expunerea de motive. Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei. Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea.” Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert”, arată iniţiatorii legii. Pensia de urmaş Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială.Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este 81 lei.VPR a fost determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia pensiilor anterioară datei prezentei legiValoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. ”Pentru persoanele care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corectează în sensul diminuării punctajului lunar în funcţie de procentul de contribuţii de asigurări sociale care se virează la acest fond. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă”, se mai arată în documentul citat. Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă. Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu legii şi raportul de muncă a fost suspendat. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Întâlnire de lucru privind problemele persoanelor cu dizabilități, la Palatul Victoria
Ca urmare a solicitării Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), adresată domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu de a interveni de urgență pentru rezolvarea celor mai stringente probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România, Cancelaria Prim-Ministrului a invitat delegația CNDR să ia parte la o întâlnire de lucru privind problemele persoanelor cu dizabilități, care a avut loc miercuri, 1 noiembrie 2023, la Palatul Victoria. La întâlnirea de lucru au fost invitați reprezentanți din: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Națională de Pensii Publice. Din partea CNDR a participat doamna Daniela Tontsch, în calitate de președinte al CNDR, doamna director executiv al CNDR, Claudia Brătan, doamna Georgeta Crișu, președinta ANCAAR și domnul Tudorel Tupiluși, președintele Asociației Nevăzătorilor din România. În cadrul întâlnirii, condusă de către doamna Victoria Stoiciu – consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, au fost analizate cele patru puncte revendicate de Consiliul Național al Dizabilității din România: indemnizația de handicap – CNDR a propus ca aceasta să se raporteze la salariul minim net pe economie astfel: 50% pentru persoanele încadrate în gradul grav de handicap, 40% pentru persoanele încadrate în gradul accentuat și 30% pentru persoanele încadrate în gradul mediu. formula de calcul a pensiei – CNDR insistă ca, pentru persoanele cu dizabilități, formula de calcul a pensiei să rămână cea prevăzută de Legea nr. 263/2010, în vigoare la această dată. Menținerea actualei formule de calcul vine în mod real în sprijinul acestor persoane, reprezentând un puternic factor stimulativ pentru efortul acestora de a-și găsi și de a-și menține un loc de muncă. De asemenea, CNDR solicită să se respecte principiul echității în noua lege a pensiilor; să se preia în noua lege a pensiilor prevederile Art. 52 din Legea 127/2019 privind Sistemul Public de Pensii, care prevede că „persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: a) indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare. Asta înseamnă că persoanele cu handicap grav se pot pensiona indiferent de vârstă după ce au realizat o treime din stagiul complet de cotizare, în prezent acestea așteaptă vârsta de pensionare ca să se poată pensiona, respectiv 50 de ani, 60 de ani. Subvenționarea tehnologiei asistive pentru persoanele cu dizabilități Tehnologia asistivă este esențială pentru persoanele cu dizabilități deoarece le poate îmbunătăți calitatea vieții și le poate oferi oportunități de a participa activ în societate. Cu toate acestea, accesul la tehnologia asistivă rămâne limitat din cauza costurilor foarte ridicate. Accesibilizarea spațiului fizic și informațional Accesibilizarea este un element crucial pentru a permite persoanelor cu dizabilități să participe pe deplin la viața socială, economică și culturală. Este necesar să se accelereze procesul de accesibilizare a mediului fizic, precum și al mediului digital. Aceasta va implica adaptarea infrastructurii, a clădirilor și site-urilor web pentru a fi accesibile pentru toate categoriile de persoane cu dizabilități. După întâlnirea de astăzi, ANPDPD va analiza impactul bugetar în urma propunerilor făcute de CNDR. CNDR va fundamenta solicitările legate de barierele în achiziția tehnologiei asistive, decontarea scutecelor pentru adulți, scutirea de TVA pentru dispozitivele medicale și tehnologia asistivă, implicarea organizațiilor în procesul de investiții în accesibilizare. După parcurgerea acestor etape, va avea loc o nouă întâlnire de lucru cu aceiași participanți, informează CNDR. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Din 16 noiembrie, certificatul de handicap pentru cei cu afecțiuni ireversibile va trebui emis cu valabilitate nelimitată
Dragos Niculescu Redactor, avocatnet.ro Pentru a se asigura aplicarea legii, comisiile de evaluare vor fi obligate, atunci când vine vorba despre persoane cu dizabilități ireversibile și care nu pot urma programe de recuperare, să emită certificate de încadrare în grad de handicap cu valabilitate nelimitată, potrivit unei legi ce se va aplica din 16 noiembrie. Prevederea există și în prezent, dar, în practică, nu prea se aplică, astfel încât comisiile vor fi obligate să respecte legea, inclusiv prin introducerea unor amenzi de până la 100.000 de lei. Chiar dacă măsura intră în vigoare în curând, autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap vor trebui să stabilească, în următoarea perioadă, afecțiunile medicale ce au caracter ireversibil. Pentru ca anumite persoane cu dizabilități să nu mai fie nevoite să se prezinte la reevaluările periodice pentru prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de handicap, s-a stabilit, prin Legea 340/2023, aplicabilă din 16 noiembrie, ca acestea să primească, în mod obligatoriu, un certificat cu un termen permanent de valabilitate. Persoanele care vor putea primi certificate cu valabilitate nelimitată vor fi cele “a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/ sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare”. Prevederea există și în prezent în Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar nu sub formă de obligație, ceea ce face ca, în practică, să nu fie respectată. Suplimentar, pentru a se asigura că prevederea va fi respectată, în Parlament s-a introdus sancționarea severă a comisiilor de evaluare care nu emit certificate de handicap cu termen de valabilitate nelimitat. Concret, acestea vor putea fi sancționate cu amenzi cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei. Acesta nu este singura măsură apărută în ultima perioadă care ar putea ușura, chiar și-n mică măsură, viața persoanelor cu handicap. Mai exact, s-a stabilit în 2021 că certificatele de handicap pentru copiii cu afecțiuni grave să fie valabile până când aceștia împlinesc 18 ani. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Recalcularea pensiilor pentru toţi românii. Ministrul Muncii anunţă când vin deciziile de recalculare
Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a făcut un anunţ important, în exclusivitate la Antena 3 CNN, despre recalcularea pensiilor pentru toţi românii. Ministrul PSD a explicat că fiecare pensie va fi recalculată, iar românii nu vor fi puşi pe drumuri. Ministrul Muncii a explicat că noua lege a pensiilor garantează românilor, printr-un articol din lege, că pensiile vor fi majorate în fiecare an prin indexarea cu rata inflaţiei plus jumătate din câştigul salarial mediu brut. "Este foarte important ca românii să ştie că în 2024, după cum au constatat, toate pensiile cresc, fiindcă de la 1 ianuarie avem o creştere a punctului de pensie, de la 1785 de lei la 2032 de lei, o creştere a indemnizaţiei minime sociale, de la 1125 de lei la 1281 de lei, şi avem deja pusă în aplicare, parţial, noua lege a pensiilor care a apărut în Monitorul Oficial pe 4 decembrie, care la articolul 84, alineatul 3, ne spune că în fiecare an pensiile românilor se vor majora cu inflaţie plus jumătate din câştigul salarial mediu brut. Aceasta este garanţia că nu se va mai întâmpla ca în alţi ani, fiind dacă vom urmări evoluţia punctului de pensie vom vedea că au fost ani în care pensiile românilor nu au crescut deloc, de exemplu între 2009 şi 2013, dar şi în 2020-2021, sau au fost majorate în luna septembrie. Şi atunci, noua lege a pensiilor vine cu un mecanism care spune clar când şi cu cât cresc pensiile românilor. Acum, deja fiecare român şi-a primit pensia majorată în ianuarie, fiindcă pensiile se plătesc prin convenţiile cu Poşta Română până pe data de 16 a fiecărei luni, în cazul celor care merg prin factorul poştal, respectiv pe 12 a fiecărei luni în cazul celor primite pe card. Prin urmare, românii au văzut foarte clar pe taloanele de pensii şi la pensiile primite care a fost creşterea", a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii. Recalcularea tuturor pensiilor pentru români, moment cheie în septembrie 2024 Totodată, ministrul Muncii a explicat că recalcularea pensiilor va fi făcută pentru toţi românii, iar pensionarii nu vor fi puşi pe drumuri. "Apoi, vom avea un moment important al aplicării legii pensiilor - septembrie 2024. Împreună cu colegii de la Casa Naţională de Pensii Publice şi colegii de la Direcţia de Asigurări Sociale din minister, acum lucrăm la finalizarea normelor de aplicare a legii 360/2023, care presupune recalcularea tuturor pensiilor românilor şi insist pe acest aspect fiindcă, cu toate că avem peste o lună de când a fost publicată noua lege, încă sunt întrebată de unii români dacă şi pensia dânşilor va fi recalculată. Da, dragii noştri! Fiecare pensie va fi recalculată. Dumneavoastră nu veţi fi puşi pe drumuri pentru asta. Pentru asta avem, pe de o parte, un plin proces început deja de colegii noştri de la Casele Teritoriale de Pensii de digitalizare a dosarelor de pensii, astfel încât toate dosarele să fie reevaluate, toate informaţiile pensionarilor să fie în sistem, toate acestea să fie scanate şi să avem o arhivă electronică, o bază de date electronică, iar după finalizarea normelor, şi ne dorim să fim gata cât mai rapid, legea prevede 90 de zile pentru elaborarea normelor, dar noi ne străduim să fim gata mai rapid. După finalizarea lor la minister, dorim să le discutăm cu societatea românească, cu partenerii sociali, cu Comisia Europeană cu care avem acest agreement pe jalonul 214 - reforma sistemului public de pensii, după care să fie finalizat soft-ul pentru recalculare, instruiţi colegii noştri din casele teritoriale de pensii şi apoi românii vor începe, noi estimăm că undeva în luna mai a anului 2024, să îşi primească până la sfârşitul lunii august deciziile cu pensiile recalculate. Şi fiindcă pensiile se plătesc lună pe lună, din luna septembrie 2024 pensionarii din România vor beneficia de cea de-a doua majorare a pensiilor. După estimările noastre, peste trei milioane dintre români. De asemenea, este foarte important ca lumea să ştie că nicio pensie nu va scădea. Va fi menţinut cuantumul cel mai favorabil în urma recalculării. Litera legii este foarte clară, în legea 363/2023 avem stipulat clar faptul că se menţine cuantumul cel mai favorabil, nicio pensie nu va scădea", a precizat Simona Bucura-Oprescu. Procedura de recalculare a pensiilor pentru toţi românii Simona Bucura-Oprescu a mai explicat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, care este procedura de recalculare a pensiilor pentru români, din punct de vedere legislativ şi tehnic. "Elaborarea normelor, promovarea de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a hotărârii de guvern prin care se aprobă, aprobarea în guvern a normelor, soft-ul pentru recalculare, instruirea colegilor din casele teritoriale de pensii, procesul efectiv de recalculare şi, sigur, începând cu luna septembrie, pensiile recalculate ale românilor care vor aduce ceva extrem de important pentru fiecare dintre noi. Şi să ştiţi că noua lege a pensiilor este şi pentru mine, şi pentru dumneavoastră, pentru fiecare român, nu numai pentru pensionarii în plată, fiindcă noua lege a pensiilor aduce respect pentru români în sensul că, dacă ai ieşit la pensie în ani diferiţi, pe legi ale pensiilor diferite, dar ai contribuit la fel la bugetul asigurărilor sociale de stat, ai plătit acelaşi CAS, pentru contribuţii şi muncă egală vei avea o pensie egală. Este foarte important să se ştie că, pe lângă bani în plus pe care îi vor primi românii datorită modificărilor legii care vor lua în calcul venitul brut, adică inclusiv acordul global, sporurile nepermanente, al 13-lea salariu, toate veniturile pentru care s-a reţinut şi virat CAS, pe lângă acestea vom avea şi acele puncte de stabilitate care încurajează şi respectă munca pentru că, pentru fiecare an lucrat în plus faţă de un stagiu de 25 de ani, românii vor primi puncte suplimentare. Datorită faptului că se vor lua în calcul şi veniturile nepermanente, dar pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, şi datorită faptului că se vor acorda aceste puncte de stabilitate, pensiile românilor vor avea un cuantum mai mare", a mai explicat ministrul Muncii. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Noua lege a pensiilor: De ce pensia de invaliditate nu se mai regăsește în rândul perioadelor asimilate stagiului de cotizare
14 Martie 2024 Unul dintre aspectele intens discutate în ceea ce privește noua lege a pensiilor vizează lista perioadelor asimilate stagiului de cotizare la pensie - în noua lege, în vigoare din septembrie anul acesta, perioada de acordare a pensiei de invaliditate nu mai e considerată asimilată. Motivul ar putea fi acela că aceeași nouă lege a pensiilor le oferă posibilitatea celor a căror capacitate de muncă nu a fost integral afectată, să presteze activități - adică să obțină, pe lângă pensia de invaliditate, niște venituri pentru care e foarte posibil ca legea fiscală să oblige la plata contribuției la pensii. Cu alte cuvinte, pe viitor, cei cu pensie de invaliditate ar putea să ajungă să plătească contribuții pentru celelalte venituri obținute, ceea ce face incompatibilă considerarea ca perioadă asimilată, adică necontributivă. Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza fie a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii, fie a altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca, potrivit noii legi a pensiilor, care intră în vigoare toamna asta. Una dintre noutățile extrem de importante din Legea nr. 360/2023 este că sunt redefinite cele trei grade de invaliditate pentru a permite desfășurarea unor activități și cumulul pensiei cu veniturile generate de ele - detalii, aici. În același timp însă, noua lege reconsideră perioadele asimilate stagiului de cotizare la pensie și printre acestea nu se mai regăsesc perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, așa cum stabilește în prezent Legea 263/2010, adică actuala lege a pensiilor. Până acum, perioadele asimilate, printre care se regăsea și perioada în care cineva a beneficia de pensia de invaliditate, erau considerate perioade pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuţii de asigurări sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, conform legii actuale, perioadele asimilate erau acele perioade necontributive, dar pe care legiuitorul le considera asimilate stagiului de cotizare pentru pensie. La nivel de definiție, noua lege stabilește că perioadele asimilate sunt tot niște perioade necontributive de care se ține cont la pensie: „perioade pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public”. Din lista unde sunt menționate perioadele asimilate în noua lege a dispărut însă pensia de invaliditate, pe care Legea 263/2010 o menționa chiar în capul listei. Un motiv ar putea fi acela că, în accepțiunea noii legi a pensiilor, unii beneficiari ai pensiei de invaliditate vor mai putea presta activitate și, astfel, obține venituri pentru care se datorează contribuție la pensie (perioade contributive, mai exact). „Pentru oricare dintre gradele de invaliditate (...), în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale”, prevede noua lege. În noua lege a pensiilor, o perioadă era considerată asimilată stagiului de cotizare atâta timp cât rămânea necontributivă, însă beneficiarul pensiei de invaliditate va putea, în măsura capacității sale de muncă, conform noii legi, să mai presteze totuși activitate, adică să contribuie cu ceva la pensie. Cum a rămas cu transformarea în pensie pentru limită de vârstă? Actuala lege a pensiilor Noua lege a pensiilor Art. 64 (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate. (2) Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu. Art. 72 (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum şi a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2) (adică cele în care solicitantul a încheiat un contract de asigurare ca să-și completeze stagiul - n.red.) (2) Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos. (3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 67 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă. (4) În situaţia în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii anticipate, aceştia pot opta între pensia de invaliditate şi pensia anticipată. |
|
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra ! Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Noua lege a pensiilor. Simulator pentru calculul pensiei și aplicație pentru emiterea automată a talonului de pensie
În doar câteva luni milioane de români vor afla dacă vor beneficia de majorări la pensie sau nu. Până atunci însă știm că modelul noilor decizii de pensionare a fost publicat în Monitorul Oficial și a ajuns și la Casele de pensii. Iar noul model vine şi cu îmbunătățiri. Mai exact, în document, pensionarii pot afla ce punctaj au obținut, numărul de puncte stabilite, suma pensiei, dar și cum s-a ajuns la suma respectivă. Cupon de pensie în format electronic Totodată, se modernizează şi sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii Publice. Sistemul va aduna laolaltă mai multe servicii pentru pensionari, dar și pentru cei care cotizează la sistemul național. Aplicația "e-Talon" va genera automat cuponul lunar de pensie în format electronic. De asemenea, în aplicație, românii pot depune documente spre soluționare. Vorbim despre cereri pentru acordarea unui bilet de tratament, cereri pentru ajutorul de deces sau dosarul de pensie în format electronic. "Nu vrem să se mai depună dosarul fizic, celebrul dosar cu șină” Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a explicat în ce constă noul sistem informatic integrat al CNPP. Acesta spune că pensionarii își vor putea depune dosarul direct în spațiul virtual, fără alte drumuri la Casele de Pensii. "Nu vrem să se mai depună dosarul fizic, celebrul dosar cu șină. El se va putea depune direct în spațiul virtual, unde pensionarii își vor putea face un cont, unde își pot vedea tot istoricul, chiar și realizarea vechimii stagiului de cotizare. Vor putea vedea toate serviciile pe care noi le oferim. Talonul de pensie va fi tot în format digital, biletele de tratament, transmiterea de cereri și oferirea de răspunsuri, simulare a pensiei, a calcului, unde oamenii pot să-și introducă datele și să-și facă o simulare a cuantumului pensiei“, a declarat Daniel Baciu. Spațiu privat pentru fiecare utilizator înregistrat Finanțarea noului sistem informatic al Casei Naționale de Pensii Publice a fost aprobată de Guvern. Anunțul a fost făcut de Ministerul Muncii în urmă cu câteva zile. ”Executivul a aprobat astăzi cheltuielile necesare pentru implementarea unui sistem informatic performant în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), complet integrat, care să permită aplicarea coerentă și unitară a reglementărilor legale din domeniul sistemului public de pensii și al asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale. Actualul sistem informatic al CNPP va fi modernizat din punct de vedere arhitectural și tehnologic și va avea noi componente funcționale, astfel încât să aibă capacitatea de a susține procesul de reformă și de recalculare a pensiilor publice. Noul sistem informatic va include mai multe componente care vor funcționa în mod integrat și centralizat: - Portal pentru comunicarea cu cetățenii, care va furniza, pe lângă serviciile actuale, și un nou set de funcționalități; - Serviciu electronic pentru completarea cererii de emitere de bilete de tratament și servicii electronice în zona de înregistrare a contribuabililor; - Servicii electronice în domeniul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale; - Aplicația „e-Talon”, care va genera automat cuponul lunar de pensie în format electronic și tipărit, pentru toți pensionarii aflați în plată. Sistemul pentru relația cu cetățenii va avea un spațiu privat pentru fiecare utilizator înregistrat, în care vor fi disponibile toate datele personale gestionate de CNPP, indiferent de sursa acestora. Prin intermediul acestor spații vor fi transmise toate comunicările în format electronic. De asemenea, cetățenii vor putea să își completeze documentele și să facă simulări ale datelor personale privitoare la pensie. Platforma informatică va conține, în plus, sisteme de analiză și predicții. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|