SUBIECT: Insomnia

Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si cronica. Insomnia trecatoare se manifesta pe termen scurt, aparand de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse intre o noapte si cateva saptamani. Insomnia intermitenta este termenul care desemneaza o insomnie trecatoare care este resimtita periodic. Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape in fiecare noapte pe o perioada de minim o luna.

Majoritatea oamenilor au fost atinsi de o insomnie trecatoare si/sau intermitenta la un moment dat. Acest tip de problema nu este considerata neaparat o dereglare, ci de cele mai multe ori rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii, boala sau stres asociate cu un eveniment, precum pierderea slujbei sau a partenerului de viata. Indiferent ca esti femeie sau barbat, insomnia nu te ocoleste, insa studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai mare, mai ales in randul celor care depasesc varsta de 40 de ani. De asemenea, oamenii in varsta resimt mai des episoade de insomnie, datorate de obicei unor probleme medicale, si nu unei nevoi scazute de odihna.

Contrar unei alte conceptii gresite, insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de somn, ci mai degraba este legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cat de lunga este perioada de somn, sau de cate ori te trezesti intr-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important sa intelegi "arhitectura" propriului somn, adica tiparul dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul in care visezi, si perioada non-REM.

Plantele care te ajuta sa dormi

Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate. Exista cateva plante recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele stresului ajutand la obtinerea unui somn linistit. Atentie insa: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant.

Valeriana (Valeriana officinalis): Aceasta planta a fost folosita ca tranchilizant usor si somnifer de mai bine de 1000 de ani. In Anglia, in timpul atacurilor din al II-lea Razboi Mondial, valeriana era prescrisa oamenilor pentru a-i ajuta. Tinand cont de eficienta efectului ei, valeriana a fost comparata cu diazepamul. Insa, spre deosebire de celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameteli dimineata si nu creaza dependenta.

Passiflora (Passiflora incarnata): In 1867 a fost introdusa in medicatia din SUA ca sedativ usor. Proprietatile calmante ale acestei plante nu au fost insa transmise si celorlalte plante din clasa ei. Efectul de tranchilizant usor este dat de efectul continutului in alcaloizi, care se gaseste in partea aeriana a plantei. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, in Germania, aceasta planta era folosita la obtinerea "serului adevarului". Alcaloizii continuti de aceasta planta combat depresia si declanseaza o stare de bine.

Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscuta in intreaga lume pentru capacitatea de a calma trupul si mintea. In Ayurveda, gotu kola este considerata planta care aduce echilibrul, care induce starea de relaxare si energizeaza simturile. Din acest motiv este introdusa in alimentatia yoghinilor pentru a-i ajuta sa obtina mai usor starea profunda de meditatie. Elefantii indieni care au reputatia ca nu uita niciodata, adesea se infrupta din frunzele acestei plante. Gotu kola este bogata in complexul de vitamine B, care sunt recunoscute ca fiind vitaminele antistres.

Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii '80 au aratat ca aceasta planta poate ajuta cu succes in stari de anxietate si stres, imbunatatind calitatea somnului. Astazi are o reputatie universala de sedativ.

Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului si a fost folosita timp de secole ca un relaxant natural in sudul Pacificului. Studiile au demonstrat ca folosirea acestei plante este compatibila cu tratamentul cu Benzodiazepines, insa fara a inregistra efecte secundare. Trebuie totusi sa se aiba in vedere faptul ca, la unele persoane, poate dezvolta unele afectiuni ale pielii numite "kava dermopatie" caracterizata prin descuamarea pielii.

Doamne inainte de accident dormeam precum porcul.

Persoanele care suferă de incapacitatea de a dormi bine - indiferent de insomnie, tulburări de somn sau cosmaruri fragmentare fiind problema - se află la un risc mai mare de deces.

În funcţie de mai multe studii prezentate la Sleep 2009, a 23-a reuniuni anuale a Asociat Professional Sleep, societăţile de săraci de somn creşte riscul de mai multe rezultate negative de sănătate, precum şi la deces.

Constatările din unul dintre aceste studii au constatat că dorm mai puţin de 5 ore pe noapte creşte riscul de deces în rândul femeilor în vârstă, dar nu şi barbati în vârstă.

Un alt studiu a arătat că în mod similar, insomnie şi somn durata de cel puţin 6 ore sunt ca importun ca obstructivă de somn apnea (OSA), insomnie, care indică faptul că rata mortalităţii creşte de cinci ori.

Pe baza Sleep Heart Health studiu, tulburări de somn, fragmentarea, trecerea de la a fi conştient de non-REM dormi şi la non-REM dormi de a fi treaz, este un alt factor de risc semnificativ mai mari legate de mortalitate.

Un studiu american a raportat că obiceiurile de somn au un impact semnificativ asupra greutăţii şi IMC, care indică faptul că gemenele care s-a culcat între 7 şi 8,9 ore în fiecare noapte a avut o medie mai mică BMI (25,0 kg/m2), comparativ cu cei care s-a culcat cu regularitate, fie mai mult (25,2 kg / m 2) sau mai puţin (26,4 kg/m2) pe noapte.

Alte studii au raportat ca persoanele cu insomnie şi obiective de scurtă durată somn sunt la un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet şi tulburări de starea de spirit .

Indiferent ce ai face, Mos Ene refuza sa vina pe la tine? Stiai ca o treime din populatia de adulti a Romaniei sufera de tulburari de somn si se afla in aceeasi situatie ca si tine? Daca te intrebi de ce nu poti sa dormi, sa stii ca exista peste 80 de cauze care produc insomnia, dar si un numar mult mai mare de tratamente. Asadar daca constati ca ai o problema si noptile in care stai treaz/a pana la rasarit se repeta in mod suparator, nu mai sta pe ganduri si da fuga la medic.

Nu exista lucru mai rau pentru orice om decat sa isi inceapa ziua cu ochii carpiti de nesomn, palid la fata, cu cearcane adanci, abatut si distras de la activitatile coditiene. Bineinteles ca in momentul acela de disperare cafeaua pare salvarea, insa cand vine seara din nou, vei sta si vei numara oile in speranta ca pana la urma vei adormi.

Studiile arata ca, in fiecare noapte, aproximativ 30% din populatia adulta are tulburari de somn, rasucindu-se pe o parte si pe alta. Inainte de a-ti da verdictul singur/a, este bine sa constati care este motivul insomniei tale. In medicina, specialistii in domeniu au identificat trei tipuri de insomnie: tranzitorie, care dureaza doar cateva zile dupa care se remediaza de la sine, intermitenta, care nu depaseste mai mult de trei saptamani si cea cronica care se manifesta prin lipsa somnului aproape in fiecare noapte in decurs de o luna.

In viata fiecarui om, se pare ca a existat la un moment dat un episod de insomnie tranzitorie sau intermitenta. Insa acestea doua nu sunt considerate de catre medici a fi o dereglare, ci mai degraba rezultatul unei stari de anxietate, efectul secundar al vreunui medicament, boala sau stres asociat cu un eveniment tensionant. Alcoolul in cantitati mari pe termen lung si cafeaua reprezinta alti factori care declanseaza insomnia. Specialistii recomanda un pahar de bautura seara la cina, pentru a reduce stresul si a induce somnolenta.

In toate cazurile, problemele incep sa apara atunci cand se exagereaza, cum ar fi de exemplu cazul nicotinei. Chiar si consumul excesiv de cofeina poate cauza insomniei tranzitorie. Asadar nu mai exagera cu cafeaua si incearca sa bei ultima gura in jurul orei doua dupa-amiaza. De asemene,a un studiu arata ca insomnia apare foarte des in cazul persoanelor care petrec foarte multe ore in fata calculatorului. Daca ai luat antiinflamatoare in mod abuziv, atunci asteapta-te ca si acestea sa contribuie la noptile pierdute.

Lipsa somnului este vizibila pe chipul tau, insa si in activitatile pe care le intreprinzi in viata de zi cu zi. Scade concentrarea, atentia, chiar si memoria este afectata. Vei avea vesnic senzatia de oboseala, de durere de oase si chiar de cap. Insomniile au un efect nociv asupra organismului si nu este cazul sa le neglijezi. Ele duc la epuizare si te fac mai vulnerabil/a in fata bolilor.

Tulburarile de somn apar, in general, in cazul persoanelor care sunt foarte solicitate prin munca si nu se pot desprinde de evenimentele de peste zi, pe care simt nevoia sa le rememoreze si sa le analizeze mai ales in orele de relaxare. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse, ele fiind prin natura lor fiinte care isi fac griji cu sau fara obiect. Sfatul medicilor ar fi sa invatati singure tehnici de relaxare pe care sa le aplicati acasa. Acestea ar consta intr-o plimbare in aer liber seara tarziu, ascultarea unei muzici linistitoare, gandirea pozitiva si degrevarea de ganduri stresante. Pentru o forma maxima, ideal ar fi sa va acordati cel putin 8 ore de somn pe noapte. Nu uitati, priviti somnul ca pe ceva benefic, o sursa de unde va alimentati energiile si va odihniti psihicul.

Chiar daca sunt un tip melancolic, fara Lyrica nu pot dormi, mai ales pe timpul asta cu presiune scazuta, ploios

Oameni buni,chiar daca noi vrem si chiar navigam pe net,intram zilnic pe prostemcell si nu numai atat medicul si psihologul ne recomanda sa nu stam in fata ecranului, si includem aici si televizorul mai mult de 6 ore. Depasim cu mult aceasta limita. Iata cauza principala a insomniei. Centrii nervosi, vederea ne este foarte suprasolicitata daca nu cumva folosesc pleonasmul. Asa se explica insomnia , cel putin in cazul nostru,al forumistilor activi. E de meditat la chestia asta.

Eu deocamdata nu am probleme cu somnul....dorm bustean...dar nu inteleg de ca ma simt mai obosita daca dorm mai mult de 9 ore...asta chiar nu pot intelege

ce-i prea mult nu-i sanatos, andreutza15.
si eu ma simt ciudat dupa un somn exagerat... imi simt capul greu si am dureri in frunte... visez mult si aiurea

Te culci dupa miezul noptii? Iata 7 consecinte pe care le vei resimti!

Va numarati printre cei ce se culca tarziu si adora sa afirme ca sunt „pasare de noapte”? Daca da, aflati ca trupul dumneavoastra afirma cu totul altceva.

Ritmul circadian, schimbarile de rutina ale functiilor comportamentale, mentale si fizice si numeroase alte aspecte ale corpului sunt controlate de o mica zona a creierului cunoscuta sub numele de „ceasul biologic”. Numele stiintific al acestei zone este „nucleul suprachiasmatic” (NSC). NSC are forma unui con de brad, dar are dimensiunile unui bob de orez si contine aproximativ 20.000 de neuroni.



Atunci cand lumina intra ochiul dumneavoastra, ea activeaza neuronii din retina ce convertesc fotonii in semnale electrice. Aceste semnale calatoresc de-a lungul nervului optic pana la NSC, care la randul sau stimuleaza cateva regiuni ale creierului, printre care si glanda pineala. Glanda pineala reactioneaza prin oprirea productiei hormonului melatonina, iar acest lucru va face sa va simtiti mai treaz. De asemenea, NSC controleaza temperatura corpului, secretia hormonilor, productia de urina si schimbarile in tensiunea arteriala. Dupa caderea intunericului, NSC-ul actioneaza din nou si productia de melatonina creste, facandu-va sa va simtiti somnoros.

Acest sistem biologic extrem de complex reactioneaza zilnic, in mod automat, la ritmurile zilei si noptii. La fel ca toate celelalte fiinte biologice, reactionati la mediu. Sunteti o parte a intregului. Atunci cand impuneti un tempo artificial zilei prin mersul la culcare tarziu, consecintele asupra sanatatii nu vor intarzia sa apara.

Tipul de somn

Somnul este un ciclu de faze ce variaza intre etapa REM (rapid eye movement) si cea non-REM. In timpul somnului REM sunt procesate amintirile si gandurile din timpul zilei, aceasta fiind etapa in care au loc visele foarte intense. In timpul somnului non-REM au loc numeroase functii restorative. In cea mai adanca faza a somnului non-REM, cunoscuta si sub numele de somn cu unde lente, creierul isi revine dupa activitatile zilnice, iar hormonii sunt eliberati in corp, ajutandu-l sa se refaca in urma daunelor din timpul zilei.

Dupa ce adormiti, veti trece prin faze de 90 de minute de somn non-REM, urmate de somn REM.

In mod ciudat, raportul dintre faza de somn non-REM si cea de somn REM din timpul acestor cicluri de 90 de minute se schimba in timpul noptii indiferent de ora la care mergeti la culcare. Astfel, in prima parte a noptii (intre ora 23 si 3 dimineata), majoritatea acestor cicluri sunt compuse din somn adanc non-REM si din foarte putin somn REM. In schimb, in cea de-a doua jumatate a noptii (intre 3 si 7 dimineata), echilibrul se modifica, ciclurile de 90 de minute fiind compuse din mai mult somn REM, alaturi de o forma mai lejera de somn non-REM.

Pentru ca exista o predispozitie mai mare pentru somnul adanc non-REM la inceputul noptii, o persoana care doarme de la ora 21 pana la 5 dimineata (8 ore in total) va avea o compozitie a somnului diferita, cu mult mai mult somn non-REM, decat o persoana care doarme de la 3 dimineata pana la ora 11 (tot 8 ore in total), care va avea parte de mai mult somn REM.

Asadar, daca veti merge la culcare prea tarziu veti pierde o buna parte din functiile restorative pe care le ofera in mod normal somnul non-REM.

• Tulburari ale somnului - Parasomniile

Insomnia

Un alt efect imediat al mersului la culcare dupa miezul noptii este acela ca va va deregla ritmurile circadiene naturale, guvernate de NSC, iar acest lucru poate provoca insomnie. Pe langa faptul ca veti avea dificultati in a adormi, va va fi totodata greu sa nu va treziti. Chiar daca aveti un program care va permite sa va treziti mai tarziu, restul lumii nu va va acomoda cu usurinta dorinta. De multe ori, zgomotele si miscarile inerente diminetilor va vor trezi inainte de ora dorita; de altfel, este un lucru binecunoscut faptul ca persoanele care lucreaza in tura de noapte dorm mai putin decat cei care lucreaza in timpul zilei, chiar daca au la dispozitie un program care le permite sa beneficieze de suficient somn.

Aceasta privare de somn va genera anxietate si o serie intreaga de consecinte negative.

Accidente

La locul de munca, efectele somnului insuficient se manifesta prin eficienta redusa, productivitate scazuta, erori si accidente. O foarte mare problema asociata somnului insuficient este reducerea abilitatilor la volan. Un studiu a descoperit ca soferii ce relateaza ca dorm mai putin de 7 ore pe noapte au un numar mult mai mare de accidente. Conform datelor National Highway Traffic Safety Administration din SUA, „condusul somnoros” provoaca peste 100.000 de accidente anual si aproximativ 1.550 de decese.

Sistemul imunitar

Impactul somnului insuficient asupra sistemului imunitar nu a beneficiat de prea multa atentie, desi a fost demonstrat ca privarea de somn activeaza mecanismele de aparare si duce la cresterea nivelului anumitor citokine inflamatorii (mesageri celulari IL-6 si TNF) in randul adultilor tineri. Intr-un experiment efectuat pe participanti sanatosi care au fost obligati sa doarma doar 6 ore pe noapte, cercetatorii au descoperit ca secretia de IL-6 a crescut in randul ambelor sexe, iar productia de TNF-alpha a crescut in randul barbatilor. Atat IL-6 cat si TNF-alpha sunt markeri ai inflamarii sistemice ce provoaca durere si care pot duce la osteoporoza si la afectiuni autoimune.

Intr-un alt studiu, cercetatorii au descoperit ca restrictionare perioadei de somn avea drept consecinta reducerea producerii de anticorpi ca reactie la vaccinare. In participantii vaccinati pentru gripa imediat dupa o serie de sase nopti cu foarte putin somn (4 ore pe noapte), nivelul anticorpilor a scazut cu mai bine de 50% in urmatoarele 10 zile de la vaccinare in comparatie cu persoanele vaccinate dupa sase nopti de somn normal.

Riscuri cardiovasculare

Reducerea cantitatii totale de somn este asociata atat unei cresteri a numarului de evenimente cardiovasculare cat si afectiunilor cardiovasculare. In cadrul unui studiu amplu, Nurses' Health Study, cercetatorii au descoperit dovezi ce atesta existenta unui risc mai mare de probleme coronariene in randul femeilor care dorm mai putin de 7 ore pe noapte in comparatie cu femeile care dormeau, in medie, opt ore pe noapte. Un alt studiu a aratat ca persoanele care dormeau in medie 5 ore pe noapte prezentau un risc de 2-3 ori mai mare de a suferi un atac de cord sau un atac cerebral. Rezultate similare au fost observate in cercetarile asupra persoanelor care lucreaza in ture, ce au parte de dereglari ale ritmului circadian. Desi cercetatorii sunt siguri de existenta unei legaturi intre somnul prea scurt si riscul cardiovascular, acestia nu au identificat cauza acestui eveniment.

Cancer

Intr-un studiu efectuat pe 23.995 de femei din Japonia s-a demonstrat ca un somn scurt, de 6 ore sau mai putin pe noapte, era asociat unui risc mai mare de cancer la san, in comparatie cu femeile care dormeau cel putin sapte ore pe noapte. Cercetatorii suspecteaza ca melatonina, secretata de glanda pineala, este factorul cheie in aceasta legatura intre somn si cancer. O durata mai mica a somnului rezulta intr-o durata mai mica de secretie nocturna a melatoninei, iar un nivel scazut al melatoninei a fost asociat unui risc sporit de cancer mamar.

Obezitatea

Din ce in ce mai multi oameni de stiinta ajung la concluzia ca deficitul de somn este una dintre cauzele obezitatii. Autorii unui studiu efectuat pe 1.024 de voluntari (Wisconsin Sleep Cohort Study) arata ca somnul insuficient duce la alterarea modului in care corpul gestioneaza hormonii care regleaza apetitul. Participantii au fost studiati cu un polisomnograf si au relatat obiceiurile de somn cu ajutorul unor chestionare si unor jurnale de somn. De asemenea, voluntarii au oferit mostre de sange in fiecare dimineata, acestea fiind analizate pentru leptina, ghrelina, adiponectina, insulina, glucoza si profilul lipidic.

Dupa ce au analizat aceste elemente, alaturi de obiceiurile de somn si indicele de masa corporala al fiecarui participant, cercetatorii au identificat o legatura intre durata somnului si indicele de masa corporala. Cu cat IMC-ul era mai mare, cu atat durata de somn era mai mica in randul participantilor ce dormeau mai putin de 8 ore pe noapte (74,4% dintre voluntari). Dincolo de IMC, somnul scurt era de asemenea asociat unui nivel mic al leptinei si unul mare al ghrelinei. Tinand cont ca nivelul redus al leptinei si cel crescut al ghrelinei duc la cresterea apetitului, aceasta descoperire explica nivelul mai mare al indicelui de masa corporala.

Sursa: descopera.ro