SUBIECT: Proiecte de viitor

Ce este, ce poate deveni și cum ne va schimba realitatea augmentată

Până în 2021, realitatea augmentată mobilă va fi o industrie care va avea peste un miliard de utilizatori și care va genera venituri de aproximativ 60 de milioane de dolari – susține o cercetare realizată și dată recent publicității de Digi Capital. Și asta în numai patru ani și doar pe nișa mobilă a realității augmentate.

Deși încă este o nebuloasă pentru mulți și nici măcar producătorii nu s-au lămurit foarte bine care ar fi cele mai interesante aplicații derivate ale acestei tehnologii, un fapt este clar, dincolo de orice îndoială: realitatea augmentată va fi următoarea mare ”explozie” după smartphone. Va fi următoarea tehnologie după care toată lumea se va da în vânt.

Realitatea augmentată va schimba felul în care ne jucăm. Va schimba felul în care căutăm și accesăm informația. Va altera modul în care consumăm conținut (video și nu numai). Va schimba radical domenii precum medicina, învățământul, comerțul electronic și advertisingul.

Pentru a pricepe cum va face toate acestea, trebuie să înțelegem ce este, de fapt, realitatea augmentată și cum diferă de realitatea virtuală cu care încă este confundată. Cele două forme de alterare a realității, în ciuda aparentelor asemănări, diferă fundamental. Realitatea virtuală poate fi orice. Poate reproduce universul real sau poate desena un mediu care să nu aibă nici cea mai mică legătură cu realitatea. Nu există nicio regulă și nicio limitare în ceea ce poate fi realitatea virtuală.

De partea cealaltă, realitatea augmentată este o formă mai ”pământeană” de alterare a realității, care nu se face de dragul alterării, ci cu scopul îmbunătățirii acesteia. Pe scurt, realitatea augmentată aduce un strat virtual, care se suprapune realității.

Stratul virtual este cel ce încă reprezintă un semn se întrebare, care încă nu a fost cuprins de imaginație în ideea desemnării multitudinii de forme posibile pe care le poate lua și a aplicațiilor în care se poate transforma. El va fi sarea și piperul acestei tehnologii. În ultimul an, pentru majoritatea oamenilor realitatea augmentată a fost sinonimă cu celebrul joc Pokemon Go, unde virtualul (pokemonul și mingea) se suprapuneau planului și hărții reale.

Însă, realitatea augmentată poate fi folosită, în afară de entertainment, în diverse alte domenii unde poate aduce o utilitate suplimentară cu care ne putem obișnui și de care putem deveni rapid dependenți, așa cum s-a întâmplat cu smartphone-ul și cu întreg ecosistemul care-l însoțește.

De fapt, realitatea augmentată va deveni o parte esențială a ecosistemului și va face mult mai utile dispozitivele mobile. Acțiuni simple care aveau ca scop obținerea unei informații într-un mod tradițional vor avea un corespondent digital mult mai rapid și mai comod. De exemplu, în loc să măsori cu centimetrul lungimea patului, va fi suficient să îndrepți telefonul spre el, iar acesta, cu ajutorul unei aplicații dedicate care va folosi camera foto, îți va spune exact dimensiunile.

Șeful Apple, Tim Cook, a spus într-un interviu că ”realitatea augmentată va fi la fel de mare ca smartphone-ul”, făcând referire la faptul că acesta poate fi un produs care se adresează oricui și că AR-ul are, la rândul său, potențialul de ajunge în orice colț al lumii. Asta nu înseamnă că realitatea augmentată se oprește la smartphone.

Din contră, aceasta va depăși nivelul telefoanelor inteligente și va fi implementată și în alte produse care pot corobora virtualul cu realitatea.

Un bun exemplu sunt ochelarii. Chiar dacă Google Glass a fost un eșec, din cauza modului de implementare, ochelarii cu funcții de realitate augmentată vor fi prezenți atât la nivel de utilizator final, cât și în diverse domenii de activitate în care pot ajuta lucrătorii. Un cercetător care desfășoară un experiment poate obține în timp real informații despre evoluția acestuia, un inginer poate evalua starea echipamentelor, un doctor poate fi asistat în timpul operațiilor – toate acestea cu informații ajutătoare afișate în timp real de ochelari.

Și asta nu este tot, cum s-ar striga la teleshopping. Realitatea augmentată poate merge și mai departe cu experiența și utilitatea oferite, dacă face pasul spre 3D. În locul unui mediu format din două dimensiuni, AR-ul poate aduce în prim plan ”adevărate” holograme, întocmai filmelor science-fiction. Microsoft experimentează deja cu un astfel de produs.

Numit HoloLens și disponibil deja pentru dezvoltatorii software, acesta poate aduce obiecte 3D în mediul real. Testarea unui telefon în ideea unei achiziții va putea fi făcută din sufragerie, în locul deplasării în magazin. Orice obiect va putea fi vizualizat virtual în mediul real – iar asta va schimba radical comerțul electronic și alte domenii în moduri care sunt greu de prevăzut în întregime acum.

Aecom, o companie internațională de urbanism, folosește deja HoloLens pentru a proiecta clădiri. Arhitecții sunt ajutați de realitatea augmentată în desenarea proiectelor și vizualizarea virtuală a acestora.

Aurasma este o aplicație de Android și iOS care demonstrează deja destul de convingător beneficiile pe care realitatea augmentată, împreună cu alte tehnologii moderne, le poate avea în învățământ. Spre exemplu, unui elev aflat în fața unei pagini cu exerciții matematice îi va fi afișată automat partea înregistrată a lecției în care au fost predate exact elementele necesare pentru rezolvarea acelor exerciții.

Retail-ul și serviciile vor fi și ele influențate în nenumărate feluri. Probarea virtuală a hainelor și testarea posibilelor tipuri de machiaj și coafuri sunt doar cele mai previzibile aplicații, însă acestea pot merge mai departe. Un catalog de mobilă va putea ajuta potențialul client să vadă cum se potrivește o canapea în sufrageria sa fără a ieși din casă. O simplă scanare virtuală cu telefonul sau ochelarii a unui aliment de pe raftul hipermarketului îi va putea spune cumpărătorului în ce măsură acesta este recomandat pentru afecțiunile de care suferă.

Reluarea unui gol, confirmarea unui henț sau viteza unui șut la poartă sunt câteva din informațiile și conținutul pe care realitatea augmentată le poate oferi spectatorilor unui meci de fotbal aflați pe stadion.

Și traducerile prin intermediul realității augmentate sună cel puțin la fel de bine. O pereche de ochelari care folosește AI-ul de la baza lui Google Translate pentru a-ți traduce în timp real, în scris sau audio, ceea ce vorbește un chinez, este la câțiva ani distanță.

Învățământul, sănătatea, manufacturarea, comerțul, advertisingul, sportul, entertainment-ul și multe alte domenii vor avea de câștigat de pe urma acestei tehnologii. Mai greu este de spus ce industrie ar putea scăpa influenței realității augmentate. Însă, pentru a-și îndeplini potențialul, marile companii de tehnologie care pariază pe realitatea augmentată mai au de rezolvat câteva aspecte de ordin tehnic.

În primul rând, trebuie găsit un design care să asigure o folosire cât mai naturală, chiar dacă naturalul și virtualul par două concepte diametral opuse. Ideal ar fi ca tehnologia să-și facă loc în produse cu care utilizatorii sunt deja familiarizați, indiferent că acestea sunt telefoane, ochelari, lentile de contact sau altele. În al doilea rând, ca și în cazul altor tehnologii noi, conținutul și aplicațiile vor fi esențiale pentru succesul realității augmentate.

Dezvoltatorii vor trebui să construiască interfețe grafice și modele 3D cu care utilizatorii să interacționeze în contextul potrivit. Așa-numitul strat virtual va trebui să aducă informații și conținut util și potrivit la un anumit moment și loc. Acest strat virtual va trebui redimensionat automat pentru a fi afișat corect în funcție de mediul real și distanța la care se află utilizatorul. Nu în ultimul rând, securitatea și intimitatea utilizatorilor vor reprezenta alte mari provocări pentru producători. Ca orice dispozitiv conectat la internet, și acest nou val de produse vor constitui potențiale ținte pentru hackeri și organizații guvernamentale. În plus, informațiile strânse de o pereche de ochelari cu funcții de realitate augmentată, de exemplu, vor reprezenta o adevărată mină de aur pentru Google, Facebook și companiile de publicitate în general, care vor ști pur și simplu la ce se uită utilizatorii și către ce își îndreaptă atenția efectivă, în mediul real.

Aflată încă la stadiu de promisiune, realitatea augmentată are potențialul de a îmbunătăți vieți și activități, dar și să modifice natura umană, așa cum a făcut-o și smartphone-ul. Totuși, spre deosebire de realitatea virtuală, unde alienarea este mult mai accentuată, realitatea augmentată poate ajuta omul, din contră, să fie mai informat și mai bine ancorat spațiul real și în relațiile interumane.

Realitatea augmentată va reflecta și va amplifica atât avantajele, cât și pericolele smartphone-urilor. Tot ce se poate face în prezent cu smartphone-ul, de la comunicare și amuzament, la învățare și productivitate, se va face mai rapid și cu mai puțin sau deloc efort printr-o realitate augmentată ajutată mai mult ca sigur de o inteligență artificială din ce în ce mai ageră.

La fel ca în cazul oricărei noi tehnologii sau descoperiri științifice, realitatea augmentată va depinde mult de om – creatorul și utilizatorul ei. Însă, poate mai mult ca niciodată, va fi o relație de dependență în ambele sensuri. Realitatea augmentată își va pune amprenta asupra comportamentului și acțiunii umane la fel cum omul, cu calitățile și motivațiile sale negative deopotrivă, se va reflecta în felul în care realitatea augmentată va exista și va fi folosită.

Cum arata viitorul in medicina? Senzori portabili, inteligenta artificiala si editare genetica

Medicii sunt ingrijorati pentru ca pacientii de multe ori cauta pe Google simptomele si tratamentele. Ce se va intampla cu doctorii cand pacientii vor face teste de sange si chiar analize genetice la domiciliu? Vom reusi sa-i convingem pe acesti pacienti sa se adreseze medicilor si sa aiba incredere si in algoritmi

Senzori medicali portabili

Dispozitivele tehnologice portabile, precum FitBit, masoara cu usurinta datele medicale in timp real. Senzorii digerabili, tatuajele biometrice si cititoarele RFID pot transmite informatiile medicale si servi drept dispozitive de identificare a pacientilor.

Acesti senzori pot masura toti parametrii importanti si semnele vitale ale pacientilor, de la temperatura, la biomarkeri sanguini, transmitand in timp real datele in cloud si alertand cadrele medicale atunci cand un pacient sufera un accident vascular cerebral. Anul acesta a aparut prima pilula digitala, o pastila care contine un senzor, cu ajutorul careia medicii pot afla ce se petrece in corpul pacientilor- daca acestia respecta medicatia recomandata sau nu.

Expertii au estimat ca pacientii care nu isi iau medicamentele atrag costuri de aproape 100 de miliarde de dolari pe an si asta pentru ca li se agraveaza starea de sanatate si necesita tratament aditional. Astfel, prin intermediul acestor aplicatii se schimba comportamentului pacientilor si se reduc costurile medicale.

Limitarile senzorilor medicali portabili

Noile tehnologii te ajuta sa dormi mai bine noaptea, sa mentii o tensiune arteriala optima si inima sanatoasa, iti masoara temperatura corpului, iti urmaresc greutatea corporala si promit ca te scapa de stres. Faptul ca tu singur iti poti monitoriza corpul te face mai responsabil pentru propria sanatate.

Insa, un dispozitiv care poate fi purtat poate afisa numai date, nu stii ce ar trebui sa schimbi. Gasirea unei solutii medicale si adoptarea unui stil de viata sanatos depinde de tine, dar interpretarea datelor necesita indrumarea unui medic.

Inteligenta artificiala

IBM Watson ofera asistenta in luarea deciziilor medicale la fiecare pas, poate sa citeasca 40 de milioane de documente in 15 secunde si sa identifice terapia potrivita fiecarui caz. Verifica inregistrarile medicale si literatura de specialitate pentru a face sugestiile de care medicii au nevoie pentru a stabili in timp record diagnosticul corect.

Atomwise reduce costurile de dezvoltare a medicamentelor prin intermediul utilizarii supercomputerelor ce anticipeaza potentialul fiecarui medicament.

Google Deepmind Health este folosit pentru a analiza date si inregistrari medicale, cu scopul de a oferi mult mai rapid servicii medicale la o calitate mai buna.

Bazandu-se pe recunoasterea imaginii, Google a folosit recent IA pentru a diagnostica cancerul mai rapid decat un om si il testeaza pentru a diagnostica orbirea diabetica.

Cercetatorii de la Houston Methodist Research Institute din Texas au dezvoltat un software AI care iti poate spune daca ai risc de cancer inainte de aparitia simptomelor. Programul AI interpreteaza in mod fiabil mamografiile si traduce datele pacientului in informatii de diagnosticare de 30 de ori mai rapid decât un medic, cu o precizie de 99%.

Tot anul acesta, Universitatea Stanford a prezentat un algoritm care poate sa analizeze ore de date privind ritmul cardiac, pentru a determina daca un pacient are o batai neregulate ale inimii sau aritmie. Algoritmul nu este doar la fel de bun ca un cardiolog in ceea ce priveste diagnosticul, dar adesea o face mai bine si poate detecta 13 tipuri de aritmii pe baza datelor de la electrocardiograma.



Cum functioneaza sistemele AI medicale?

Dezvoltarea acestor sisteme este alimentata de cresterea retelelor neuronale profunde, de sisteme complexe matematice care pot invata singure prin analizarea unor cantitati mari de date.

Oamenii si-au imaginat un viitor in care masinile inlocuiesc doctorii in procesul de diagnosticare inca din anii 1950, dar acum Google si Facebook au acces la cantitati enorme de date si putere de calcul, astfel ca retelele neuronale pot realiza mult mai mult decât ar fi putut in trecut. Printre altele, pot recunoaste cu exactitate fetele si obiectele din fotografii si pot identifica semne de boala in scanarile medicale.

Asa cum o retea neuronala poate identifica o pisica intr-o imagine, ea poate identifica anevrisme minuscule in urma scanarii ochilor sau noduli in scanarea CT a plamanilor. Practic, dupa ce analizeaza mii de imagini care contin astfel de noduli, poate invata sa ii identifice pe cont propriu.

Inainte ca o retea sa inceapa sa invete ce sa extraga dintr-o colectie de imagini, medicii trebuie sa le eticheteze - adica sa foloseasca inteligenta si cunostintele lor umane pentru a identifica imaginile care prezinta semne de cancer pulmonar.

Inteligenta artificiala in medicina MedLife

Limitarile inteligentei artificiale in medicina

Totusi, aceste tehnologii nu vor inlocui complet medicii. Aceasta este o mica parte din ceea ce fac radiologii sau doctorii. Noile sisteme AI vor examina scanarile mai rapid si cu o mai mare precizie inainte ca medicii sa exploreze situatia pacientului in detaliu. Vor reduce in mod ideal costurile de ingrijire a pacientului, deoarece scanarile necesita mult timp din partea medicilor, care pot face si greseli.

Genomul uman si editarea genetica

Pe masura ce proiectul genomului uman avanseaza, apar noi oportunitati de utilizare a analizei ADN. Genetica devine un domeniul medical folosit cu succes in prevenirea si vindecarea bolilor.

Accesul la informatii legate de genomul uman

Datorita progreselor inregistrate in ultima perioada, in prezent orice persoana ar putea avea acces la propriile secvente genomice.

Accesul la analiza ADN-ului nostru ne ofera posibilitatea de a lua decizii mai bune cu privire la viitor. Astfel tehnologia se aliniaza in scopul dezvoltarii tratamentelor medicale personalizate, proiectate pentru propriul nostru genom.

Editarea genetica implica modificarea sau dezactivarea genelor existente, lucru care era extrem de dificil. A fost nevoie de multi ani pentru a dezvolta un instrument de editare genetica, dar datorita unei metode revolutionare cunoscuta sub numele de CRISPR, acest lucru poate fi facut acum in doar cateva saptamani.

Cum functioneaza CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazeaza editarea genelor

Pentru prima data, oamenii de stiinta au editat ADN-ul in corpul unui pacient, in incercarea de a vindeca o tulburare genetica prin schimbarea permanenta a genomului uman.

Anul acesta, FDA a aprobat o terapie genica inovatoare pentru leucemie si a produs o schimbare uriasa de paradigma in tratamentul cancerului.

Noua terapie transforma celulele pacientului intr-un "medicament viu" si le antreneaza sa recunoasca si sa atace boala.

200 de previziuni care vor zgudui lumea in anul 2020

Imposibil este, paradoxal, un cuvant pe care, de-a lungul timpului, l-au folosit cel mai des oamenii de stiinta. Istoria descoperirilor a demonstrat, totodata, ca Imposibil s-a dovedit de fiecare data un verdict perisabil. Astazi, golit de inteles, cuvantul Imposibil se odihneste in dictionare.

La limita imposibilului
Unul dintre pionierii aviatiei moderne, Orville Wright, afirma, la inceputul secolului XX, ca "nici o masina zburatoare nu va putea vreodata sa zboare de la Paris la New York, intrucat nici un motor nu va putea dezvolta viteza necesara; altfel, ar trebui sa se mentina in aer timp de patru zile fara oprire".

Jumatate de secol mai tarziu, in 1956, dr. Richard van der Riet Wooley, astronom regal si consultant spatial al guvernului britanic, declara transant: "Calatoria spatiala e o prostie!". In anul urmator, Sputnik-ul se inscria nonsalant pe orbita circumterestra.

Nici savantii optimisti nu au ratat ocazia de a se face de ras: "Peste doua-trei decenii, gratie progresului fizicii nucleare, energia nu va mai costa nimic si ne va sta la dispozitie precum aerul" (John von Neumann, membru al Comisiei pentru Energie Atomica, 1955) sau "Indata ce ultimul glont va fi tras la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, automobilele vor incepe sa dispara. Numele lui Igor Sikorsky va deveni la fel de cunoscut ca al lui Henry Ford, pentru ca elicopterul va fi cel mai popular mijloc de transport. In loc de masina, fiecare va tine un elicopter in garaj. Pentru adolescenti, vor exista modele mai mici, care vor putea fi lasate in fata scolii, in locul bicicletelor" (Harry Bruno, 1943).

Cum ar zice Niels Bohr, "previziunea stiintifica e al naibii de dificila, mai ales cand se refera la... viitor!"

Jules Verne nu a fost niciodata singur
Vizionarii nu au dat intotdeauna gres, desi, initial, multi i-au privit ca pe niste lunatici. In 1965, Gordon Moore, cofondatorul companiei Intel, prezicea ca densitatea de tranzistoare pe un microprocesor se va dubla la fiecare doi ani, in timp ce pretul se va injumatati. Azi, s-a ajuns ca dublarea de care vorbea Moore sa aiba loc nu la 24 de luni, ci la 18!

Totusi, fabricile care produc o noua generatie de cipuri au ajuns sa coste dublu fata de cele care produceau generatia precedenta, ceea ce - in conditiile recesiunii economiei mondiale - s-ar putea sa conduca la o incetinire a ritmului prezis. Oricum, dincolo de circumstantele financiar-economice, lucrurile nu vor sta pe loc.

200 de previziuni care vor zgudui lumea in anul 2020
Jules Gabriel Verne (1828 - 1905), marele scriitor de anticipatie care a intuit o multime de descoperiri si inventii tehnologice modere cu 100 de ani inainte ca acestea sa fie realizate.

In 1994, Ian Pearson si Peter Cochrane, doi futurologi angajati de British Telecom, demarau o cercetare interdisciplinara la capatul careia sperau sa afle ce se va intampla cu omenirea in viitorul relativ imediat. Dupa ce au considerat ca tind sa epuizeze subiectul, au ajuns la o serie de concluzii uimitoare, pe care le-au grupat pe domenii de activitate.

Desigur, asemenea scenarii de viitor sunt realizate permanent. Ne-au atras atentia si o serie de materiale publicate recent de The Wall Street Journal. Comparand rezultatele celor doua seturi de previziuni, iata la ce ne putem astepta in anul de gratie divina/tehnologica 2020.

Biotehnologie, Sanatate, Medicina: dictatura ingineriei genetice
1. Identificarea genomului pentru fiecare specie de plante sau animale va fi posibila, ca si controlul strict al numarului de exemplare pentru fiecare specie.

2. Ingineria genetica va aduce pe lume microorganisme apte sa produca o serie de compusi chimici foarte rari.

3. Manipularile genetice vor fi aplicabile si organismelor complexe, cum ar fi cainele si pisica.

4. Tipuri complet noi de plante si animale vor fi obtinute prin inginerie genetica.

5. Alimentele manipulate genetic se vor regasi in dieta diverselor categorii de bolnavi (carne cu principii medicale active, care poate inlocui diferite medicamente; iaurt cu nivelurile aminoacizilor corespunzatoare etapelor diferite ale sarcinii si lactatiei etc.).

6. Prevenirea cancerului, prin identificarea mecanismelor enzimatice prin care se declanseaza maladia.

7. Identificarea tuturor mecanismelor biochimice si a interactiunilor cu mediul inconjurator care produc bolile va desfiinta notiunea de epidemie.

8. Aparitia vaccinului anti-HIV si campanie reusita de vaccinare a Africii.

9. Apa potabila tratata va deveni norma obligatorie pentru tarile avansate si va preveni aparitia unui spectru larg de boli (de la dereglarile hormonale, la osteoporoza).

10. "Scanarea" genetica a oricarui tip de organism va permite identificarea si prevenirea majoritatii maladiilor.

11. Descifrarea bazelor genetice, chimice si fiziologice ale comportamentului uman ar putea conduce la vindecarea maladiilor psihice, dar si la controlul creierelor (emotivitatea, invatarea, memoria).

12.Stimularea artificiala a placerii sexuale, ca terapie de substitutie pentru depresie si majoritatea afectiunilor psihiatrice.

13. Ameliorarea performantelor umane, atat fizice cat si mentale, prin intermediul ingineriei genetice.

14. Descompunerea genelor si a microsecventelor de ADN.

15. Introducerea datelor privind structura genomului va fi obligatorie in dosarul medical individual.

16. Sanatatea perfecta se va putea mentine pana la varsta de 80 de ani.

17. Proteze si inlocuitori pentru majoritatea organelor si a partilor corpului. Organe noi, clonate din celule sanatoase.

18. Sisteme de diagnosticare a starii de sanatate - la domiciliu.

19. Sisteme alternative si dispozitive pentru asigurarea maximului de confort pentru persoanele handicapate.

20. Dispozitive miniaturale pentru imbunatatirea activitatii vaselor de sange, aflate sub controlul fiecarui bolnav.

21. Nervii artificiali si senzorii conectati direct la sistemul nervos vor deveni un loc comun al neurologiei.

22. "Simturi" noi, dezvoltate artificial, precum perceptia la distanta si telepatia.

23. Producerea sangelui artificial va duce la inlocuirea transfuziilor clasice.

24. Fisa medicala completa pentru fiecare individ va fi posibila prin stocarea datelor pe o cartela magnetica minuscula.

25. Plasturi cu microcip vor determina dozele de medicamente administrate electronic.

26. Pentru astronauti, soldati sau cei care lucreaza in locuri izolate, vor exista alimente concentrate, pe baza de enzime.

27. 60% din populatia globului se va hrani conform dietelor elaborate de computer.

28. Alimentele vor avea coduri de bare care sa indice caloriile, grasimile, colesterolul etc.

Mediu & Energie: pagini de roman SF
29. Managementul global al mediului (operatiuni de ingineria mediului pe suprafate uriase: oceane, paduri, deserturi etc.).

30. Eficientizarea managementului resurselor, cu accent pe reciclarea 100% a deseurilor.

31. Combaterea in timp real a cataclismelor naturale: inundatii, cutremure, alunecari de pamant s.a.

32. Responsabilizarea si dirijarea individului in sensul conservarii mediului, prin programe la nivel mondial.

33. Aparitia unor contaminari radioactive cu valori superioare celor de la Cernobil.

34. Controlul nivelului dioxidului de carbon la scara planetara.

35. Orase subterane, poluare zero.

36. Producerea curenta a ploilor artificiale.

37. Aparitia corporatiilor globale de management al mediului.

38. Panouri solare multistratificate si de mari dimensiuni, cu randament mai mare de 50%.

39. Conversia si stocarea energiei solare sub forma de energie biochimica.

40. Generalizarea folosirii energiei solare in locuinte.

41. Descompunerea si filtrarea apei cu ajutorul luminii solare.

42. Centrale solare spatiale.

43. Eficientizarea serviciilor, prin monitorizarea centralizata a tuturor consumurilor si eliminarea pierderilor de retea.

Materiale: polimerii inteligenti
44. Imbunatatirea materialelor prin interventia la nivelul atomilor componenti.

45. Polimeri cu o conductibilitate mai mare ca a cuprului, la temperatura camerei.

46. Materiale cu un indice de refractie in camp electromagnetic mai mic de 0,1.

47. Haine din materiale "inteligente", care isi modifica forma si dimensiunile in functie de temperatura si intemperii.

48. Materiale "inteligente", cu senzori si capacitate de a stoca informatia.

49. Textile bune conducatoare de electricitate, ca premisa pentru noi sisteme de comunicare.

50. Membrane cu receptori, apte sa transporte informatia.

51. Materiale textile care vindeca pielea, elimina mirosurile, previn depresia.

52. Geluri polimerice ca inlocuitori ai muschilor.

53. Fibre sintetice de diamant, de mare lungime, pentru industria de telecomunicatii.

Tehnologie: masini tot mai inteligente
54. Sisteme de multiprocesoare capabile sa se monitorizeze singure.

55. Sisteme tridimensionale cu cel putin zece niveluri de complexitate.

56. Conexiunea optica a microprocesoarelor.

57. Folosirea efectului cuantic in masurarea fluxului de energie.

58. Sisteme logice integrate in care informatia circula cu viteza de o picosecunda.

59. Retele multidimensionale de semiconductori.

60. Noi tipuri de lasere cu semiconductori.

61. Lasere cu lungimi de unda de cativa + (angstromi).

Transporturi: du-ma acasa, hidrogen!
62. Sisteme de autostrazi integrate, sisteme de monitorizare transfrontaliera a traficului, de taxare si de prevenire a criminalitatii rutiere.

63. Vehiculele vor circula preponderent cu energie generata de bateriile solare sau cu ajutorul hidrogenului.

64. Sisteme de propulsie nucleara pentru diverse vehicule.

65. Automobilele vor avea functii "inteligente": actionare si control vocal, reglare automata a mediului din habitaclu in functie de starea de sanatate a soferului, memorarea unor trasee si reproducerea lor in sistemul de pilot automat.

66. Trenurile pe perna de aer vor atinge viteze mai mari de 500 km/h.

67. Cargouri complet automatizate, apte sa navigheze (cu propulsie electromagnetica), sa acosteze si sa efectueze toate operatiunile portuare numai cu ajutorul unui computer.

68. Avioane de pasageri cu viteze mai mari de 4 mach si capacitate de peste 300 de calatori. Spatiul: a doua casa

69. Numeroase statii spatiale vor fi plasate pe orbita Terrei.

70. Misiunile umane spre Marte vor fi regulate, iar pe Planeta Rosie va incepe construirea de laboratoare de cercetare.

71. Vehiculele spatiale vor deveni o realitate curenta.

72. Fabricile situate in spatiul cosmic vor fi rentabile.

73. Pe Luna, va exista cel putin o baza umana de dimensiunea unui orasel.

Robotica: si ei ne sunt frati!
74. Robotii vor deveni o realitate cotidiana: acasa, in fabrici, in agricultura, in constructii, in apa, in spatiu, in spitale, in industria de divertisment.

75. Vor aparea creiere artificiale cu mai mult de 10.000 celule.

76. Nanotehnologia va fi o aplicatie curenta a roboticii (roboti microscopici vor fi folositi in medicina, in laboratoare, in industria de prelucrare a materialelor rare).

77. Incendiile vor fi detectate cu ajutorul vibratiilor si vor fi stinse de roboti autonomi.

78. Majoritatea robotilor vor capata aspect uman.

Computere & IT: universul 3D
79. Inlocuirea scenelor cu videowall-uri de dimensiuni gigantice.

80. Monitoare color de perete, imense, de mare claritate.

81. Monitoare color cu rezolutie mai mare de 2000x2000 pixeli.

82. Monitoare cu diagonala de 51 cm, cu ecran plat de mare rezolutie.

83. Ecrane panoramice cu diagonala mai mare de 254 cm si contrast de 10:1.

84. Agende electronice cu contrast comparabil cu al celor de hartie, care-si pastreaza contrastul si dupa deconectarea de la sursa de energie.

85. Transmisiuni video in retea cu o viteza de 10 ori mai mare decat cea in timp real.

86. Pozitionarea corecta a sunetului oriunde in spatiu.

87. Dezvoltarea interfetelor audio-video individuale.

88. Televiziune tridimensionala fara utilizarea ochelarilor speciali.

89. Conectarea computerului la diferite organe si senzori biologici va fi o practica obisnuita.

90. Videoconferinte in regim tridimensional.

91. Imaginile 3D transmise prin intermediul hologramelor vor reprezenta un canal de comunicare foarte popular si ieftin.

92. Integrarea totala a echipamentelor audio, video si de procesare a informatiei.

93. Generalizarea accesului populatiei la computere pentru majoritatea natiunilor.

94. Alocarea individuala a spatiului virtual va fi principala problema a Internetului, care se va confrunta cu veritabile "ambuteiaje".

Interfata om-masina: Live Matrix
95. Folosirea mainilor ca parte a interactiunii cu monitorul va fi un procedeu mai popular decat clasicul keyboard.

96. Senzori biologici integrati ca solutie de comunicare intre om si computer.

97. Comanda vocala a majoritatii echipamentelor, cu recunoasterea amprentei vocale.

98. Microprocesor care distinge diferitele amprente vocale intr-o conversatie multipla.

99. Senzori artificiali tactili, de gust si miros, comparabili in finete cu cei umani, folositi in zonele de risc maxim (centrale nucleare, centre spatiale, aeroporturi etc.).

100. Identificarea omului de catre masina fara contact direct, prin recunoasterea gesturilor si a limbajului trupului.

101. Dispozitiv portabil de traducere/retroversiune si conversie simultana a limbajului analogic.

Memoria electronica: scoruri astronomice
102. Cipul de memorie de 100 TB.

103. Stocarea informatiei cu o viteza mai mare de 1 GB/s.

104. Holografie cu raze X.

105. Accesarea memoriei computerului intr-o nanosecunda.

106. RAM de 100 GB de dimensiuni infime.

107. Memorie moleculara cu densitatea de 1 TB/cm2.

108. Accesul la o baza de date de 1 TB in 10 secunde.

109. Carduri optice de stocare a imaginilor.

110. Stocarea tuturor tipurilor de date pe acelasi suport.

Procesarea informatiei: creierul electronic
111. Suporturi electronice sensibile la caldura, lumina, sunet si campuri electromagnetice.

112. Computere cu viteza de 10 TFLOPS (TFLOPS: Trillion Operations per Second - un trilion de operatii pe secunda).

113. Procesarea tridimensionala a imaginilor la o rezolutie de 500x500 pixeli.

114. Alarme bazate pe identificarea erorilor umane.

115. Noi limbaje analogice.

116. Tehnologii care imita procesele creierului.

117. Neurocomputere optice.

118. Computere cu 1.000 de milioane de procesoare.

119. PC-uri cu frecventa de ceas mai mare de 100 GHz.

120. Computere care isi scriu singure programele de software.

121. Viteza de procesare inca va constitui o problema pentru unele aplicatii.

Marea conversiune: fibra optica
122. Conexiuni optice simultane pentru 10.000 de terminale video tridimensionale interactive.

123. Retea broadband globala pe baza de fibre optice.

124. Sistemele optice se vor putea interconecta in mai putin de 1 picosecunda.

125. Transmisii audio cu viteza de 2,4 kB/s si o calitate analoga unei convorbiri telefonice.

126. Canale multiple de peste 100 GB/s incorporate unei singure fibre optice.

127. Bancomatele electronice vor fi inlocuite cu versiuni fotonice.

128. Bateriile din litiu vor fi inlocuite cu "celule de energie" de zece ori mai puternice.

129. Transmisii la distanta mare, cu valori de peste 1 TB/s.

130. Noi tehnologii de comunicare, dezvoltate pe baze analogice, cu ajutorul fibrelor optice.

131. Detectarea undelor gravitationale cu ajutorul interferometrului cu laser.

Afaceri: banii electronici
132. Utilizarea banilor electronici la nivel global va insemna inlocuirea in proportie covarsitoare a bancnotelor si monedelor.

133. Banii de hartie se vor folosi in special in tranzactiile de pe piata neagra.

134. Numarul companiilor virtuale il va depasi pe cel al celor organizate traditional.

135. Folosirea intensiva a unor modele alternative in managementul afacerilor.

136. Existenta unor companii virtuale cu minima implicare umana.

137. Monitorizarea universala a tranzactiilor comerciale.

Educatie: invatarea subliminala
138. Generalizarea conceptului de invatare permanenta.

139. Invatarea la distanta va constitui principala forma de invatamant la nivel global.

140. Interactiunea cu sisteme de invatamant universale va fi posibila la domiciliu, in limba naturala.

141. Echivalarea in limbajul comun a cunostintelor din domeniile stiintifice cele mai avansate (fizica nucleara, cuantica etc.) va face posibila introducerea acestora ca materii in clasele primare.

142. Sistemele noi de invatare si de dobandire a feluritelor abilitati intelectuale vor fi aplicate diferentiat elevilor. Vor exista scoli cu un singur elev si scoli in care fiecarui elev ii va corespunde un (grup de) profesor(i).

143. Vor exista scoli virtuale, in care vor invata elevi ce se afla in locuri diferite pe glob.

144. Sistemele avansate de decriptare a textelor si imaginilor vor fi eficiente indiferent de sursa care le genereaza.

145. Bibliotecile electronice in retea broadband vor fi principala sursa de documentare pentru elevi si studenti.

146. Scolile vor avea "profesori" electronici.

147. Invatarea subliminala va progresa semnificativ si va fi folosita de guverne in scopuri propagandistice.

Societatea, re-creata pe web
148. Toate produsele vor fi standardizate electronic.

149. Locuintele vor fi personalizate si vor fi construite separat, in fabrici speciale.

150. Echipamentele electronice vor fi disimulate in pereti.

151. Televizoarele si radiourile se vor seta singure conform optiunilor proprietarului.

152. Oglinda din baie va scana fata si va recomanda tratamentele cosmetice corespunzatoare.

153. Baile vor decide singure temperatura apei si gradul de umplere a cazii.

154. Bucatariile vor functiona fara interventia omului, oferind meniuri complet procesate.

155. Comertul electronic va tinde sa inlocuiasca toate tipurile traditionale de cumparaturi.

156. Supermarketurile nu vor mai avea case de marcat; fiecarui cumparator i se vor contoriza articolele achizitionate, prin intermediul unui dispozitiv integrat ceasului de mana.

157. Deciziile la nivel national se vor lua pe baza unor referendumuri electronice.

Clone & senectute
158. Persoanele in viata de la care s-au prelevat celule pentru clonare vor putea solicita pana la jumatate din drepturile si avantajele financiare ale clonelor lor.

159. Va exista sistem juridic alternativ pentru clone.

160. Drepturile de proprietate intelectuala vor fi prelungite la 100 ani dupa decesul titularului.

161. Varsta medie, in tarile avansate, va fi de 41 ani.

162. 20% din populatie va avea peste 65 ani.

163. Varsta de pensionare va ajunge la 75 ani.

164. Cheltuielile pentru sanatate vor reprezenta 9% din buget, jumatate din suma fiind alocata pensionarilor.

165. Pensiile de stat vor fi acordate numai persoanelor care necesita asistenta sociala.

166. Fondurile private de pensii vor investi banii in afaceri globale, beneficiarii fiind informati zilnic despre rentabilitatea investitiilor.

167. Clasa de mijloc va munci mai putine ore pe saptamana si va beneficia de mai multe facilitati de petrecere a timpului liber.

168. Ziarele electronice le vor inlocui pe cele de hartie.

169. Presa va fi accesibila pe ecranul ceasului si pe videofon.

Noile megatendinte
170. Populatia globului va depasi 7,5 miliarde oameni.

171. Toate fiintele, produsele sau activitatile vor avea coduri numerice. 172. Toate transmisiile de date vor fi codificate.

173. Engleza va deveni limba universala, fiind vorbita de 70% din populatia planetei.

174. Cultura populara se va dezvolta pe internet si nu va fi influentata de deciziile guvernelor.

175. Dependenta de computer va constitui o problema sociala importanta.

176. In majoritatea tarilor, alegerile se vor desfasura online.

177. Inlocuirea muncitorilor de catre masini va conduce la aparitia unei culturi protestatare antitehnologice.

178. Corporatiile vor avea putere mai mare decat guvernele.

179. Comunitatile virtuale cu raspandire planetara se vor inmulti.

180. Unele comunitati cibernetice (cibernatiuni) vor avea o putere economica semnificativa, amenintand sa inlocuiasca sau sa concureze comunitatile statale traditionale.

181. Multi oameni vor avea dubla nationalitate: naturala si cibernetica.

182. Internetul se va imbogati cu noi domenii, aparand adrese transnationale precum: .san (sanatate), .safe (asigurari).

183. Publicitatea si industria de divertisment vor genera un unic produs de comunicare, a carui difuzare se va reorienta spre web.

184. Religia va tinde sa fie inlocuita de schimburile de idei ale comunitatilor de pe web, in chip de forme ale unei spiritualitati ecumenice.

185. Uniunea Europeana va fi formata din 37 de state, inclusiv din afara Europei (Israel, Asia Centrala).

186. Economia europeana o va depasi pe cea a Statelor Unite.

187. Prin admiterea Turciei si a altor tari, Uniunea Europeana va numara 100 de milioane de musulmani.

188. Africa va deveni un continent preponderent islamic.

189. Problema refugiatilor si a migratiilor va fi rezolvata pe plan global.

190. Tehnologia tarilor din lumea a treia va fi tot mai vulnerabila la atacurile hackerilor din tarile avansate.

191. Lumea a treia va suferi inca de foamete.

192. In ciuda progreselor civilizatiei, in lume vor exista 800 de milioane de analfabeti (11% din total).

193. Cresterea costului energiei conventionale si scaderea dramatica a resurselor vor conduce la reorientarea spre noi surse de energie.

194. Conflictele interstatale conventionale vor incepe sa fie inlocuite de razboaie informatice.

195. Accesul la informatiile publice va fi generalizat.

196. Fiecare membru al unei comunitati va putea - teoretic - sa monitorizeze comunitatea din care face parte. In schimb, la randul ei, comunitatea il va monitoriza, cu siguranta.

197. Documentul unic de identitate va fi cartea de identitate universala (continand date despre nationalitate, afectiuni medicale, educatie, asigurari sociale, loc de munca, conturi bancare, organizatii la care e afiliat posesorul etc.).

198. Criminalitatea si terorismul vor avea ca baza de plecare computerul.

199. Aurul nu va mai fi folosit deloc in calitate de etalon financiar-bancar.

200. Omenirea va deveni o uriasa baza de date, la granita dintre o democratie cibernetica si o dictatura informatica.

In loc de epilog: ce va fi in 2050
O recenta intrunire a The World Futurist Society lanseaza previziuni si mai spectaculoase pentru urmatoarea jumatate de secol. S-ar parea ca, in 2050, nici una din afirmatiile urmatoare nu va soca:

• milioane de mame vor naste la varsta de 100 de ani
• copiii lor vor manca de doua ori mai multa carne decat cei de azi
• criminalitatea va fi eradicata, manifestarile considerate antisociale fiind prevenite prin programe de inginerie genetica realizate la nivelul marilor comunitati
• numarul animalelor de companie il va depasi pe cel al stapanilor
• automobilele vor avea tot patru roti dar vor fi complet automatizate, vor circula pe autostrazi situate la mare inaltime si se vor putea cupla in mers precum vagoanele de tren, pentru evitarea ambuteiajelor
• agentiile de turism vor rezerva bilete pentru excursii pe Cometa Halley