SUBIECT: Studii de cercetare

Articole medicale si stiri publice, discutii libere.

Ai vazut o stire si vrei sa o impartasesti cu altii, sau pur si simplu vrei mai multe detalii sau explicatii?

Posteaza aici... poate vei primi raspuns

Omul bionic variata 2008

Deşi avântul cu care a debutat revoluţia tehnologică i-a făcut pe mulţi să creadă că viitorul urma să aducă optimizarea structurii fragile şi nevoiaşe a oamenilor cu dispozitive electronice fortifiante, ultimele descoperiri ştiinţifice au demonstrat că, cel mai probabil, membrele şi organele sintetice vor servi umanitatea doar ca rezerve. În schimb, dezvoltarea biotehnologiei promite să confere umanităţii o cvasiindustrictibilitate. Organe de rezervă, membre care se regenerează şi mijloace inovative de procreare sunt câteva dintre posibilităţi, unele dintre ele existente deja pe piaţă, altele programate pentru lansare în viitorul apropiat.

Implanturi cerebrale
Cea mai intuitivă interfaţă de control al gadgeturilor din prezent, tehnologia multi-touch (făcută faimoasă de iPhone), va căpăta nuanţe sisifice când vor apărea pe piaţă implanturile cerebrale care vor permite manevrarea dispozitivelor electronice cu ajutorul gândului. Publicitate

Tehnologia, care înregistrează activitatea undelor cerebrale şi o transformă în acţiuni concrete, a fost deja testată cu succes în cazul pacienţilor paralizaţi. De altfel, interacţiunea dintre creier şi calculator este deja disponibilă pentru publicul larg, sub forma căştii Epoc, comercializată de compania americană Emotiv Systems.

Soluţia video pentru orbi
Un sistem dezvoltat de compania americană Second Sight le va permite nevăzătorilor să distingă mediul care îi înconjoară. Tehnologia are la bază o cameră video montată pe o pereche de ochelari, care transmite un semnal wireless unor electrozi ataşaţi retinei, iar o serie de pacienţi au avut deja ocazia să o testeze. Chiar dacă imaginile obţinute nu au deocamdată o calitate ridicată, persoanele cu probleme de vedere au putut renunţa la bastoanele ajutătoare şi la câinii-ghizi.

Regenerarea dinţilor
Freza dentiştilor, responsabilă de frica de cabinetele stomatologice, va deveni istorie, promit cercetătorii britanici de la Institutul Dentar Leeds. Ei plănuiesc să folosească o substanţă inovativă care imită modul în care iau naştere dinţii, pentru a pune punct „cârpirii“ acestora cu plombe.

Adio, silicoane!
Pungile din silicon şi bisturiele folosite în prezent în chirurgia plastică vor fi înlocuite de injecţii cu celule stem, potrivit oamenilor de ştiinţă americani de la Universitatea de Medicină Pittsburg. Inovativa metodă va elimina aspectul artificial creat de metoda tradiţională de augmentare a sânilor, promit ei. Dresate în prima fază pentru a deprinde diferite roluri, precum cel de grăsime sau de cartilaj, celulele stem ar putea fi injectate în anumite zone din corpul unui pacient. Odată ajunse acolo, ele vor continua să crească şi să se multiplice.

Organe de rezervă
Institutul de Medicină Regenerativă al Forţelor Armate plănuieşte să producă la comandă ficaţi, rinichi şi chiar inimi, cu ajutorul unei „imprimante de organe“. Ea va funcţiona pe baza unor cartuşe încărcate cu celule specifice diferitelor tipuri de ţesuturi, în combinaţie cu un amestec de nutrienţi şi substanţe care accelerează dezvoltarea organelor, iar procesul de imprimare va presupune crearea unor straturi de material organic, aşezate unele peste altele.

Cea mai „simţitoare“ mână artificială
Proteza pentru braţ i-LIMB Hand este cel mai avansat dispozitiv de acest gen disponibil în prezent publicului larg. Ieşită din laboratoarele de cercetare ale companiei scoţiene Touch Bionics, a fost declarată invenţia inginerească numărul unu în Marea Britanie pe 2007, iar dezvoltarea ei a durat nu mai puţin de 40 de ani. Dispozitivul se ataşează la nivelul antebraţului, fiecare deget al mâinii artificiale fiind controlat de un motoraş independent, iar policarul mecanic imită perfect libertatea de mişcare a corespondentului său natural. Un tânăr bucureştean a devenit, în urmă cu câteva săptămâni, primul român care se bucură de îndemânarea celei mai avansate proteze pentru braţ din lume.

Impotenţa, vindecată cu ajutorul şoarecilor
Soluţia pentru bărbaţii infertili o reprezintă propria dantură şi rozătoarele. Şoarecii de laborator au fost folosiţi în luna iulie pentru a produce spermă umană, într-un experiment al cercetătorilor brazilieni de la Centrul de cercetare „Roger Abdelmassih“ din Sao Paolo. Procesul este următorul: unui individ îi este prelevată dintr-un dinte o mostră de pulpă, extrem de bogată în celule stem, care sunt injectate apoi în testiculele mai multor şoareci. Lichidul seminal uman format ulterior poate fi folosit pentru a fertiliza un ovul.

Picioare inteligente
Dezvoltarea protezelor de picior pune la îndoială chiar eficacitatea membrelor inferioare omeneşti. Un exemplu faimos este cel al atletului sud-african Oscar Pistorius, lipsit de ambele picioare de la jumătatea gambelor în jos. Mulţumită unor proteze inteligente produse de compania islandeză Ossur, el este capabil să alerge umăr la umăr cu orice sprinter care concurează pe propriile picioare, ba chiar a fost la un pas să-i fie interzisă participarea la Jocurile Olimpice din China pe motiv că membrele sale artificiale ar constitui un avantaj faţă de ceilalţi alergători.

Degete care cresc la loc
Oamenii vor fi dotaţi cu abilităţi de şopârle mulţumită unei tehnici dezvoltate de cercetătorii americani. Astfel, degetele pierdute vor înceta să fie un capăt de ţară datorită faptului că organismul uman va fi programat să producă unele noi. În 2007, cercetătorul Stephen Badylak de la Universitatea din Pittsburg a uimit comunitatea medicală mondială când a reuşit să regenereze degetele retezate a doi pacienţi sexagenari, cu ajutorul unei pulberi obţinute din vezica urinară a porcului. Pulberea conţine o serie de molecule care atrag celulele şi proteinele cunoscute drept factori de creştere, iar astfel procesul de cicatrizare este anulat, degetele crescând la loc.

Nervi artificiali cu ajutorul electronicii organice

O echipă de chimişti de la universitatea Johns Hopkins din Statele Unite a creat componente electronice care se pot dizolva în apă şi apoi se autoasamblează în fire mai subţiri chiar decât un fir de păr, un prim pas spre construirea de nano-fire conducătoare de electricitate, adică nervi artificiali, care ar vindeca paraliziile. Cum acestea sunt formate pe bază de carbon, sunt foarte uşoare şi au dimensiuni comparabile cu cele din lumea celulelor, aceste materiale electronice "organice" pot fi tolerate foarte bine de organisme şi pot deschide o eră nouă în nanotehnologia pentru aplicaţii medicale. Descoperirea aceasta a fost publicată în ultimul număr al Journal of the American Chemical Society.

Pe lângă electronica clasică, obişnuită, unde unităţile de bază ale circuitelor electronice (tranzistorii) sunt formaţi din elemente chimice semiconductoare precum siliciul sau germaniul, mai există potenţialul pentru o nouă formă de electronică, una bazată pe carbon. Aşa cum viaţa se cunoaşte că este bazată pe carbon şi oamenii de ştiinţă se întreabă dacă nu este posibilă viaţa şi având la bază siliciu, tot astfel oamenii de ştiinţă construiseră electronica pe bază de siliciu şi acum s-a pus întrebarea dacă nu se poate construi o electronică şi sub formă de carbon. Este fascinant acest mod de a vedea lucrurile.

Răspunsul pare foarte promiţător, căci o echipă de la universitatea Johns Hopkins din Statele Unite chiar a construit materiale electronice pe bază de carbon. Acestea sunt uşoare şi solubile în apă, ceea ce le permite să fie transportate în organismul uman. La un moment dat, acestea se autoasamblează în fire lungi, dar foarte subţiri (chiar şi ca firul de păr). Numeroase aplicaţii biomedicale pot apărea prin controlarea acestui fenomen.

Spre nervi artificiali cu ajutorul electronicii organice

De exemplu, s-ar putea crea nervi artificiali pentru a oferi o nouă şansă persoanelor paralizate, adică impulsul nervos să treacă prin aceste materiale lungi şi subţiri tot aşa cum ar fi trecut prin un nerv. Desigur, studiile trebuie continuate până să se clarifice potenţialul real ca aceste nano-fire pe bază de carbon să poată transmite curentul electric la scala celulelor. Este promiţător, însă.

Mai multe despre electronica organică

Electronica organică este o ramură a electronicii care studiază marialele conductoare din punct de vedere electric şi care sunt formate din substanţe studiate de chimia organică, adică substanţe ce au la bază carbonul, precum polimeri, plastice sau chiar molecule mici. Această ramură a electronicii se deosebeşte de electronica clasică care se bazează pe substante anorganice, precum metale şi semiconductori precum siliciul şi germaniul.

Sursa StiintaAzi.ro

daniel a scris:Probabil ca inca e nevoie de ea pt. a inlatura caria in sine.... Nu cred eu ca scapam prea curand de freza...Multa sanatate si.... Doamne-ajuta!

Mariuse daca esti precum Toma... uite cum navigam eu pe internet...am dat peste un filmulet... sa zicem interesant, cam lung el... dar merge

Glande prostatice din celule stem

Cercetatorii din San Francisco au reusit, in urma unor experimente efectuate pe soareci, sa creasca noi glande prostatice prin izolarea celulelor.

Acesta reprezinta un nou pas in avansarea tehnologiei bazate pe celule stem. Tehnica ar putea sa elucideze misterul aparitiei si dezvoltarii de tumori la nivelul acestei glande, scrie publicatia Nature.

Pana acum, orice incercare de a transplanta la barbatii, care au suferit o interventie chirurgicala pentru a indeparta prostata afectata de cancer, a esuat.

Prostata este o glanda aflata la intersectia aparatului urinar cu cel genital si produce 25-30% din lichidul seminal. La 20 de ani, prostata are un volum de 15 cm cubi si seamana cu o castana ca volum si forma. Cancerul la prostata este cea mai intalnita forma de cancer, mai ales la barbatii in varsta.

Un sfert din toate formele de cancer semnalate la barbati afecteaza prostata si cauzeaza moartea a peste 10.000 de barbati din Marea Britanie. Cercetatorii din Statele Unite ale Americii au reusit sa identifice un tip de celule stem, care formeaza diferite celule din glanda.

Cand celulele stem prelevate de la soareci au fost transplantate inapoi, ele au produs aparitia unei noi glande.

Profesorul Robin Lovell - Badge de la Institutul National pentru Cercetari Medicale a declarat: "Desigur, principala problema clinica in ceea ce priveste prostata nu e nevoia de glande aditionale, ci cresterea prea mare a acesteia, care faciliteaza aparitia cancerului la prostata", adaugand: "Totusi, identificarea acestor celule stem ar putea permite dezvoltarea terapiilor, care afecteaza aceste celule intr-un mod in care le-ar putea tine sub control."

daniel a scris:Mersi, prietene!...Ai tinut neaparat sa nu mai dorm la noapte de greata.... Cu acest filmulet ajung sa cred ca intentionat nu inventeaza astia ceva in locul de acelei freze...ca sa ne chinuie...In alta ordine de idei...filmul, scabros-comic .....cu final ....foarte neasteptat! Josh M....duce o intreaga campanie impotriva relatiilor in afara cuplului...Multa sanatate si ... Doamne-ajuta!

Japonezii au obtinut in premiera tesuturi cerebrale din celule stem

Tesuturile reconstituite ar putea fi folosite pentru studierea in laborator a cauzelor care declanseaza maladia Alzheimer si pot fi utile in crearea anumitor vaccinuri. Cercetatorii japonezi au anuntat, ca au obtinut in premiera mondiala tesuturi cerebrale din celule stem embrionare, ceea ce deschide calea pentru noi metode de terapie, potrivit unui comunicat al institutului Riken, informeaza MEDIAFAX.

Cercetatorii de la institutul public de cercetare Riken din Japonia au obtinut tesuturi de cortex cerebral, "turnul de control" al creierului uman, din celule stem care au fost anterior prelevate dintr-un embrion.

Acest lucru a fost posibil la scurt timp dupa ce aceeasi echipa de cercetatori reusise sa stimuleze transformarea celulelor stem in mai multe tipuri de celule, dar acestea nu au format niciodata tesuturi.

Cercetatorii niponi au inviat prin clonare soareci inghetati

O duzina de soareci perfect sanatosi au fost clonati cu ajutorul celulelor prelevate de la exemplare moarte, inghetate in urma cu 16 ani. Experimentul sugereaza posibilitatea ca speciile pe cale de disparitie sa fie clonate cu ajutorul unor cadavre congelate, alternativa mult mai comoda la tehnologia din prezent, care implica inghetarea celulelor vii, intr-un proces complex.

Tinereţe fără bătrâneţe, deocamdată doar pentru câini

Varianta canină a terapiei genice e pe cale să intre pe piaţă, sub forma unor injecţii cu substanţe care opresc funcţionarea genelor responsabile cu reglarea creşterii musculare. În spatele noii tehnologii se află profesorul Lee Sweeney de la Universitatea Pennsylvania, un pionier în domeniul tehnologiei de transfer de gene. Domeniul presupune manipularea, anihilarea sau înlocuirea genelor anormale sau parţial funcţionale, informează telegraph.co.uk.

Inovativa tehnologie a trecut deja cu succes etapa testelor de laborator, aşteptând în prezent undă verde din partea autorităţilor de reglementare. “Suntem pe cale să obţinem aprobările pentru a aduce tehnologia în spitalele veterinare, ca tratament pentru sporirea capacităţii de efort a câinilor”, a declarat Sweeney, precizând că se aşteaptă ca produsul să intre în vânzare în 2009.

Oamenii de ştiinţă speră că tehnologia va putea fi folosită şi în cazul oamenilor, pentru tratarea unor afecţiuni genetice, precum distrofia musculară. Mai mult, doparea cu gene reprezintă spaima forurilor sportive internaţionale, deoarece injectarea anumitor gene direct în muşchi ar fi aproape imposibil de detectat. În ciuda pericolului unor complicaţii grave, Sweeney este contactat frecvent de sportivi care sunt dispuşi să-şi sacrifice sănătatea pentru un plus de performanţă.

Organizatia Mondiala a Sanatatii accepta oamenii cu organe de porc

Xenotransplantul, procesul de înlocuire a organelor defectuoase ale oamenilor cu altele provenite de la alte specii, va deveni în curând o practică clinică, spun reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Doctori, cercetători şi reprezentanţi ai instituţiilor de reglementare în domeniul medical s-au întâlnit în oraşul chinezesc Changsha, în cadrul unei conferinţe organizate de OMS, iar rezultatul a fost întocmirea raportului Changsha Communiqué, care îşi propune să ofere cadrul necesar apariţiei normelor globale privind xenotransplantele. De asemenea, cei prezenţi la conferinţă s-au pus de acord asupra paşilor care trebuie parcurşi pentru derularea primelor teste clinice privind dotarea oamenilor cu organe de animale. Porcii reprezintă candidaţi excelenţi pentru acest demers, deoarece organele lor interne sunt foarte aproape ca fiziologie de cele ale oamenilor.

Raportul reflectă evoluţia cercetării în domeniul transplanturilor, în condiţiile în care, în urmă cu un deceniu, problemele asociate xenotransplanturilor păreau de netrecut, informează newscientist.com .

Spre exemplu, una dintre dificultăţi a fost reprezentată de retrovirusurile prezente în stare latentă în genomul porcilor, despre care cercetătorii au crezut că vor deveni active în organele transplantate la om.

Între timp, cu ajutorul ingineriei genetice, porcilor fie că le-au fost eliminate retrovirusurile, fie că au fost dotaţi cu molecule care nu le permit ieşirea din stare latentă. “Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de părere că acest risc poate fi ţinut sub control”, a declarat unul dintre medicii prezenţi la conferinţă, Megan Sykes, de la Spitalul Massachusetts din Boston.

Prima componentă porcină care va ajunge în interiorul oamenilor nu va fi însă un organ, ci mai degrabă celulele insulare pancreatice, care, datorită abilităţii lor de a produce insulină, vor fi folosite pentru tratarea diabeticilor. Cu doi ani în urmă, o echipă de cercetători de la Universitatea Minnesota a injectat celule insulare pancreatice prelevate de la porci în ficaţii unor maimuţe bolnave de diabet, iar acestea au supravieţuit fără injecţii cu insulină timp de 100 de zile, cât a durat experimentul. Oamenii de ştiinţă americani poartă în prezent negocieri pentru a demara experimentele pe oameni.

Genul acesta de teste pe oameni au fost efectuate deja în unele ţări cu legislaţie mai permisivă. Astfel, în Rusia, compania neo-zeelandeză LCT afirmă că a tratat cinci pacienţi cu ajutorul celulelor insulare prelevate de la porci. Pentru a nu stârni mânia sistemului imunitar uman, celulele au fost îmbrăcate într-un înveliş dintr-o substanţă extrasă din alge, care permite trecerea substanţelor nutritive şi a hormonilor, dar împiedică orice contact cu celulele imunitare. De asemenea, LCT a obţinut autorizaţiile necesare începerii testelor în ţara de origine.

Succesele injecţiilor cu celule insulare pancreatice vor duce la o acceptare pe scară largă a xenotransplanturilor, crede Megan Sykes, iar asta înseamnă că transplantarea organelor va deveni o practică frecventă. Până aici vor trebui găsite modalităţi de a convinge organismul uman să le accepte, dat fiind că sistemul imunitar luptă împotriva lor cu mai multă îndârjire, din cauza necesităţii racordării lor la sistemul vascular.

Terapia viitorului: „chirurgia“ genetică

Noua ramură a geneticii se bazează pe înlocuirea bucăţii de genă bolnavă cu o porţiune sănătoasă

Genetica face din nou paşi mari pentru a atinge “visul” oricărui bolnav: vindecarea printr-o simplă injecţie a unor boli genetice sau a unor maladii grave, incurabile la această oră. După apariţia tratamentului genetic (ce se bazează în principal pe “eliminarea” unor gene), a apărut un nou domeniu de cercetare genetică, încă şi mai avansat: chirurgia genetică. Această ramură a geneticii, începută în urmă cu mai puţin de zece ani, se bazează aşadar pe înlocuirea “bucăţii” de gene bolnave, şi nu a întregii gene cu una sănătoasă, aşa cum se întâmplă în terapia genetică “tradiţională”.
Ceea ce înseamnă, simpli¬ficând la maximum, că cerce¬tătorii trimit în interiorul geno¬mului nostru substanţe microscopice, care se comportă precum nişte chirurgi ai moleculelor şi depistează fără greşeală mutaţiile genetice. Uneltele vor ajuta nu numai la refacerea completă a copiilor născuţi cu boli genetice, dar şi la un viitor tratament împotriva
Tratamentul a dat deja rezultate extrem de bune în cazul unei maladii genetice ce afectează un copil din 3.500 născuţi: mucoviscidoză sau fibroză chistică, ce măreşte consistenţa secreţiilor mucoase ale organismului şi afectează atât sistemul respirator, cât şi cel digestiv.

Secretele naturii, “furate” şi aplicate în laborator

Obiectivul pe care şi-l propun oamenii de ştiinţă francezi de la centrul de cercetări Cellectis este să repare gena responsabilă de această maladie, punându-i în etapa iniţială un fel de proteză chimică: molecula PTC124, care constrânge gena responsabilă de această maladie – CFTR – să producă proteinele corect. Porţiunea bolnavă de genă este înlocuită cu aceeaşi secvenţă de ADN, căreia îi lipseşte însă mutaţia genetică. Totul a devenit posibil după evoluţia geneticii şi “furând” din natură două procedee deja existente: meganucleazele (enzime capabile să “taie” o porţiune de cromozom cu o precizie chirurgicală) şi recombinările genetice (care permit substituirea bucăţii bolnave cu una sănătoasă). Aşa că, odată cunoscută secvenţa genetică, ambele pot fi recreate. Întregul procedeu de laborator a fost denumit MRS – sistem de recombinare prin meganucleaze. El are aplicaţii nu doar în chirurgia genetică umană, ci şi în agricultură.
Dincolo de repararea bucăţii de cromozon bolnave în cazul maladiilor congenitale, MRS va putea fi utilizat pentru a îndrepta mutaţiile celulelor canceroase, dar şi în cazul transplantului, pentru a preveni respingerea unei grefe de către organism (scopul este de a pregăti organul donat, de a-l determina, înainte de operaţie, să îşi piardă “personalitatea”, ceea ce îl face incompatibil cu cel care îl primeşte).
Noul tip de terapie evită astfel şi complicaţiile ce apar în cazul terapiei genetice clasice, mai exact, apariţia unor cazuri de leucemie. Efectul colateral se creează de multe ori în cazul terapiei sus-numite deoarece gena terapeutică este inserată de multe ori în proximitatea genelor declanşatoare de cancer (proto-oncogene). În cazul chirurgiei genetice, riscul este îndepărtat. Peste câteva luni, se va efectua un test internaţional, promit cercetătorii, având ca obiect de studiu câteva zeci de copii trataţi, timp de un an, cu această metodă, împotriva fibrozei chistice. (E.F.)

Spinal cord injury treatment maker InVivo Therapeutics Corp. has successfully wrapped up preliminary primate studies and is now looking to secure funds to go prime time.

During the summer, InVivo completed a primate and rodent study that demonstrated InVivo’s polymer-based technologies to be 100 percent effective, said Frank Reynolds, CEO of the Cambridge-based company.

“In the history of spinal cord injury research, no one has ever had any success in treating a spinal cord injury in a primate,” Reynolds said.

Reynolds claims that InVivo, which uses technologies co-developed by Robert Langer of MIT, is unique. “We’ve taken a completely different approach,” said Reynolds. First, said Reynolds, most of the damage to a spine starts at about 24 hours after an initial accident. “We need to take advantage of the therapeutic window of opportunity between the time injury occurs and the time when the patient is in the wheelchair for life,” said Reynolds. InVivo does this by injecting or implanting a biocompatible polymer into the lesion, which reduces the secondary damage and protects the unaffected areas. The polymer eventually disintegrates inside the body, eliminating the need for surgical removal.

The company has already raised $3 million, and in the next 90 days, it expects to close on a $15 million Series A round. That will fund a proposed human study to be conducted in the summer of 2009. After the anticipated U.S. Food & Drug Administration (FDA) approval, the company will be generating a profit, said Reynolds. The CEO has special insight into the problem, having at age 28 been in a car accident that injured his spine and left him in a body brace for five years.

InVivo appears to have done some promising animal work, but it hasn’t disclosed its exact details, so it’s difficult to make a complete assessment about what makes that work novel, noted Amar Sawhney. Sawhney is president and CEO of I-Therapeutix Inc., a Waltham-based startup that is developing products to seal surgical wounds. InVivo’s overall approach, addressing the underlying factors that cause spinal injury, seems a sound one, he said. It may, however, take years before the company can fully solve spinal cord problems and that may make investors wary. Overall, Sawhney noted that spinal cord injuries represent a “huge unmet need.”

Nevertheless, Reynolds said that this month he plans to start primate tests for technologies that will range from acute to chronic spine injuries, or the “whole gamut.”


Translation: English » Romanian
Spinal cord injury treatment maker InVivo Therapeutics Corp. has successfully wrapped up preliminary primate studies and is now looking to secure funds to go prime time. During the summer, InVivo completed a primate and rodent study that demonstrated InVivo’s polymer-based technologies to be 100 percent effective, said Frank Reynolds, CEO of the Cambridge-based company. “In the history of spinal cord injury research, no one has ever had any success in treating a spinal cord injury in a primate,” Reynolds said. Reynolds claims that InVivo, which uses technologies co-developed by Robert Langer of MIT, is unique. “We’ve taken a completely different approach,” said Reynolds. First, said Reynolds, most of the damage to a spine starts at about 24 hours after an initial accident. “We need to take advantage of the therapeutic window of opportunity between the time injury occurs and the time when the patient is in the wheelchair for life,” said Reynolds. InVivo does this by injecting or implanting a biocompatible polymer into the lesion, which reduces the secondary damage and protects the unaffected areas. The polymer eventually disintegrates inside the body, eliminating the need for surgical removal. The company has already raised $3 million, and in the next 90 days, it expects to close on a $15 million Series A round. That will fund a proposed human study to be conducted in the summer of 2009. After the anticipated U.S. Food & Drug Administration (FDA) approval, the company will be generating a profit, said Reynolds. The CEO has special insight into the problem, having at age 28 been in a car accident that injured his spine and left him in a body brace for five years. InVivo appears to have done some promising animal work, but it hasn’t disclosed its exact details, so it’s difficult to make a complete assessment about what makes that work novel, noted Amar Sawhney. Sawhney is president and CEO of I-Therapeutix Inc., a Waltham-based startup that is developing products to seal surgical wounds. InVivo’s overall approach, addressing the underlying factors that cause spinal injury, seems a sound one, he said. It may, however, take years before the company can fully solve spinal cord problems and that may make investors wary. Overall, Sawhney noted that spinal cord injuries represent a “huge unmet need.” Nevertheless, Reynolds said that this month he plans to start primate tests for technologies that will range from acute to chronic spine injuries, or the “whole gamut.”




Măduva spinării prejudiciu de tratament de decizie în InVivo Therapeutics Corp a încheiat cu succes depinde primat studii preliminare şi este acum în căutarea de a asigura fonduri pentru a ajunge prim timp.

În timpul verii, InVivo finalizat un primat şi rozătoare, studiu care a demonstrat InVivo de polimer pe bază de tehnologii pentru a fi de 100 la sută eficace, a spus Frank Reynolds, Director General de la Cambridge pe bază de companie.

"În istoria de măduva spinării prejudiciu de cercetare, nimeni nu a mai avut nici un succes în tratarea măduva spinării prejudiciului într-un primat", a spus Reynolds.

Susţine că InVivo Reynolds, care utilizează tehnologii de co-dezvoltat de Robert Langer de MIT, este unic. "Ne-am luat o abordare total diferită", a spus Reynolds. În primul rând, a spus Reynolds, de cele mai multe daune de la o coloanei vertebrale incepe de la aproximativ 24 de ore după un prim accident. "Avem nevoie pentru a profita de posibilitatea de a ferestrei terapeutice între timp se produce un prejudiciu şi de momentul în care pacientul este în scaun cu rotile pentru viaţă", a spus Reynolds. InVivo face acest lucru prin injectare sau implantează un polimer biocompatible în leziune, care reduce daunele secundar şi protejează zonele neafectate. În cele din urmă de polimer disintegrates in interiorul corpului, elimina nevoia de îndepărtarea chirurgicală.

Compania are deja ridicate de milioane de $ 3, şi în următoarele 90 de zile, să-l aşteaptă pe un aproape 15 de milioane de $ Seria A rotund. Asta va fondul unui proiect de studiu uman de a fi efectuate în vara anului 2009. După ce a anticipat US Food & Drug Administration (FDA) aprobarea, compania va fi generatoare de profit, a spus Reynolds. Director General de a introspectivă în special de problema, având vârsta de la 28 a fost într-un accident de maşină care sa accidentat coloanei vertebrale şi de stânga-l într-un organism de proteză pentru cinci ani.

InVivo pare să fi făcut unele animale promiţătoare de lucru, dar nu a dezvăluit detalii exacte sale, asa ca este dificil de a face o evaluare completa despre ceea ce face ca munca de roman, a observat Amar Sawhney. Sawhney este preşedinte şi CEO al I-Therapeutix Inc, o Waltham pe bază de pornire, care este în curs de dezvoltare de produse pentru a sigila plăgi chirurgicale. InVivo de abordare de ansamblu, de abordare a factorilor care stau la baza măduva cauza un prejudiciu, pare un sunet una, a spus el. Se pot, totuşi, să ia ani înainte de companie complet poate rezolva problemele de măduva spinării şi că poate face investitorii precaut. În general, Sawhney remarcat faptul că măduva spinării leziuni reprezinta o "imensa unmet nevoie."

Totuşi, Reynolds a spus că în această lună el planuri pentru a începe să primat teste pentru tehnologii, care vor varia de la acută de a coloanei vertebrale leziuni cronice, sau de "gamă întreagă."

Artrita ar putea fi vindecată cu o injecţie de 30.000 de euro

Oamenii de ştiinţă britanici au dezvoltat un tratament pentru artrita reumatoidă, care ar putea fi vindecată definitiv peste cinci ani.

Artrita reumatoidă este dificil de tratat, pentru că e cauzată de funcţionarea greşită a sistemului imunitar. Cercetătorii de la Universitatea Newcastle au descoperit însă un tratament care funcţionează ca un vaccin şi care va apărea pe piaţă în cinci ani, anunţă telegraph.co.uk.

Tehnica presupune preluarea de celule din corpul pacienţilor, modificarea acestora şi injectarea lor în partea afectată. Folosind substanţe chimice, steroizi şi vitamina D, oamenii de ştiinţă au reuşit „să păcălească“ celulele albe ale pacienţilor, astfel încât să nu mai activeze sistemul imunitar. Acestea vor acţiona ca o barieră şi vor împiedica sistemul imunitar să îşi atace propriul corp.

Echipa din Newcastle va testa în curând vaccinul pe opt bolnavi voluntari, ca primă parte a unui studiu mai amplu. Echipa mai are de aflat dacă vaccinul va rezolva doar partea corpului care a fost injectată sau dacă celulele noi se vor răspândi în tot organismul.

Practici similare sunt folosite în tratarea cancerului, dar e prima dată când ele au fost adaptate la această boală. John Isaacs, profesor la Clinica de Reumatologie din cadrul Universităţii Newcastle şi coordonatorul grupului de cercetare, spune că, deşi experimentul este într-o stare incipientă, are foarte mari şanse de reuşită. „Dacă ne luăm după cercetarea de laborator, ar trebui ca tratamentul să reglementeze răspunsul autoimun“, declară acesta pentru telegraph.co.uk.

Silman adaugă şi partea negativă a lucrurilor: tratamentul ar putea fi destul de scump, pentru că el trebuie realizat pentru fiecare pacient în parte, spre deosebire de medicamentele obişnuite, care se fabrică în masă. El nu crede că acest vaccin va putea fi oferit de spitalele obişnuite, pentru că necesită expertiza de laborator a cercetătorilor.

Dacă tratamentul va funcţiona de la o singură injecţie şi preţul ar trebui să devină acceptabil. Profesorul crede că ar costa în jur de 30.000 de euro.

Un medicament încetineşte progresul bolii Alzheimer

Cercetătorii britanici au pus la punct un medicament care încetineşte dramatic progresul bolii Alzheimer aflată în primele stagii. Testele au relevat că medicamentul denumit Rember a încetinit declinul funcţiilor mintale cu 81%. Experţii spun că este o descoperire importantă dar au spus că mai trebuie făcute cercetări.

Boala Alzheimer este extrem de gravă iar testele făcute de oamenii de ştiinţă britanici arată că noul medicament încetineşte şi chiar poate opri progresul bolii la persoanele aflate în primele stagii ale bolii.

Medicamentul luptă împotriva efectelor pe care boala Alzheimer le are asupra celulelor nervoase legate de memorie şi de alte părţi ale creierului.

La pacienţii pe care a fost testat medicamentul, declinul funcţiilor mintale a fost încetinit cu 81% spre deosebire de pacienţii care nu au fost supuşi testelor.

Autorul studiului, profesorul Claude Wischik a declarat că în cazul pacienţilor care au luat medicamentul vreme de 19 ani, boala pare să fi fost oprită.

Societatea Alzheimer din Marea Britanie a spus că testele cu medicamentul Rember sunt un progres semnificativ în lupta împotriva demenţei dar a insistat că acum trebuie făcute cercetători la scală mai largă.

Anul viitor urmează să fie făcute teste noi şi dacă acestea vor da rezultate bune, e posibil ca medicamentul să apară pe piaţă până în anul 2012.
Multa sanatate si...Doamne-ajuta!

Roboti chirurgicali alimentati de motorase cat firul de par

O cercetare publicata in ''Jurnalul de micromecanics si microinginerie'' anunta dezvoltarea unui motoras cat doua fire capilare ce ar putea alimenta miniroboti care sa ''zboare'' prin corpul uman, informeaza BBC News .

Si asta pentru ca unele interventii chirurgicale sunt impiedicate de dimensiunea si de rigiditatea ustensilelor medicale folosite in prezent. De exemplu, reteaua labirintica de vase de sange ce traverseaza creierul nu lasa cateterele (instrument medical tubular cu care se examineaza un canal sau o cavitate) sa patrunda in vasele de sange mai mari.

Pentru a asigura miscarea in interiorul corpului, asemenea motorase trebuie sa se poata rasuci. Solutia la aceasta problema vine din lumea bacteriilor care, majoritatea, au cozi asemenea unui filament, numite flageluri. Rotindu-si flagelurile, ele sunt propulsate intr-o structura elicoidala ce le da avant prin apa.

Noua cercetare a aplicat acest sistem motoarelor liniare, pe care le-a cuplat la o structura cu un decupaj in forma de arc spiral. Prototipul are o latime de un sfert de milimetru, cat doua fire de par puse unul langa altul, fiind cu 70% mai mic decat predecesorul sau care detinea recordul.

Ochi umani in laborator

In timp ce studiau dezvoltarea motilitatii la broaste, o echipa de cercetatori de la Universitatea din Warwick – Anglia, au descoperit ca o ectoenzima (proteina de la suprafata celulei), injectata intr-un embrion de mormoloc, a generat dezvoltarea de tesuturi, care mai apoi au format ochi.

O descoperire intamplatoare ar putea “pava” drumul spre gasirea unor celule stem care mai apoi sa dezvolte ochi umani, in laborator.Anglia, au descoperit o ectoenzima E-NTPDase2 (ectonucleozid-trifosfat-difosfohidrolaza) implicata in dezvoltarea ochilor. Deasemnea se pare ca ATP-ul si mai ales ADP-ul (purine primare), pe langa rolul de furnizor de energie la nivel celular, un rol important il au si in dezvoltarea ochilor. Descoperirea ar putea avea aplicatii importante in dezvoltarea studiului asupra celulelor stem.

Cercetarea mai in amanunt a acestui proces, a determinat cercetatorii sa ajunga la concluzia ca aceasta proteina “de suprafata” este, de fapt, un jucator timpuriu in procesele celulare, care duc la formarea ochilor. Cercetatorii spun ca descoperirea ar putea duce, pe viitor, la posibilitatea dezvoltarii de tesut ocular din celule stem.

“Studiul nostru prevede o descoperire clara a unor semnale, ce controleaza o carare stiuta anterior, controlul dezvoltarii ochiului, si deci ne aduce cu o treapta mai aproape de a putea sa manipulam dezvoltarea ochiului,” explica Elizabeth A. Jones, profesor la Facultatea de Biologie si co-autor al studiului publicat in Nature.

Jones si colegii sai cred ca drumul dezvoltarii ochilor la broaste si oameni este asemanator. Erori la nivelul cromozomului 9 unde se afla gena care codifica E-NTPDase2, duce la aparitia de probleme la nivelul ochilor si al creierului, cum ar fi microftalmia – ochi mici. Asta inseamna ca acest drum ar putea duce la creerea “unui ochi intr-o farfurie.”