SUBIECT: Intrebari persistente

Exista o serie de intrebari pe care fiecare om si le pe pune la un moment dat. La unele este posbil sa fi gast deja raspunsul, dar la fel de posbil este sa-l fi uitat deja, in timp ce la altele poate ca nu ati gast niciodata un raspuns multumitor. Imaginati-va cum ar fi ca la aceste intrebari sa va raspunda savantii intr-un limbaj lejer si usor de inteles. Acum, aveti ocazia de a gasi raspunsurile date de specialisti si personalitati din diferite domenii la o serie de intrebari pe cat de firesti, pe atat de complicate.

De ce avem o latura a creierului mai mare decat cealalta?

Cele doua jumatati ale creierului uman nu sunt smetrice. Acest dezechilibru, ce apare in cursul dezvoltarii creierului, ar putea fi o consecinta a capacitatii extraordinare de adaptare a creierului uman, arata un nou studiu.



Cercetatorii au comparat diferentele geometrice intre creierul uman si cel al cimpanzeilor folosind scanari cerebrale. Oamenii de stiinta au observat asimetrii atat in structura creierului uman, cat si in cea a creierului de cimpanzeu, insa creierul nostru era mult mai asimetric. Rezultatele studiului publicat in jurnalul stiintific Proceedings of the Royal Society B sugereaza ca atat cimpanzeii, cat si oamenii beneficiaza de creieri care au evoluat un grad mare de flexibilitate in cursul dezvoltarii.

Creierul uman este recunoscut pentru asimetria sa – latura stanga a creierului joaca un rol in procesarea limbajului, pe cand cea dreapta este insarcinata cu procesarea gandirii in spatiu. „Observam foarte des ca anumite zone din emisfera stanga sunt mai mari decat in emisfera dreapta”, a explicat Aida Gómez-Robles, antropolog la Universtatea George Washington si totodata autorul principal al acestui studiu.

Initial, oamenii de stiinta credeau ca asimetria si specializare emisferelor cerebrale sunt trasaturi exclusv umane, insa acestea sunt intalnite si la primate si la alte animale. Asimetriile au mai multe forme: o populatie poate avea un creier in care o jumatate este in mod constant mai mare decat cealalta, fenomen cunoscut sub numele de asimetrie directionala. De asemenea, intr-o populatie unii indivizi pot avea o jumatate de creier mai mare, iar alti indivizi cealalta jumatate, fenomen cunoscut sub numele de anti-simetrie. De asemenea, mai exista posbilitatea ca intr-o populatie indivizii sa manifeste deosebiri in ambele emisfere ce difera de forma medie, fenomen cunoscut sub numele de asimetrie fluctuanta.

Cercetatorii cred ca genele joaca un rol in cazul primelor doua tipuri de asimetrie. In schimb, oamenii de stiinta cred ca asimetria fluctuanta, in care indivizii dintr-o populatie poseda o varietate de diferente ale formei creierului, poate rezulta atunci cand factorii de mediu afecteaza dezvoltarea creierului.

In studiul efectuat de Gómez-Robles si colegii sai, cercetatorii au comparat diferentele dintre creierul uman si cel de cimpanzeu, asa cum reieseau in urma unor scanari RMN. Cercetatorii au procesat rezultatele scanarii pentru a obtine o reconstituire 3D a emisferelor drepte. Ulterior, cercetatorii au folost tehnici statistice pentru a cartografia si compara structurile cerebrale intre oameni si cimpanzei atat ca indivizi, cat si ca specii.

Atat oameni cat si cimpanzeii prezentau asimetrii cerebrale ce variau in cadrul populatiilor. Comparativ cu creierul de cimpanzeu, creierul uman prezenta mai multe variatii in dimensunile structurii intre indivizii din populatie.

Per total, creierul oamenilor prezenta lobi parietali si frontali mai mari decat lobii din creierul de cimpanzeu, asa cum era de asteptat. Cimpanzei prezentau proportii relativ scurte si late, pe cand oamenii prezentau proportii lungi si inguste.

Tiparul variatiilor cerebrale observate atat la oameni, cat si la cimpanzei, sugera ca aceasta variatie structurala a evoluat intr-un stramos comun, permitandu-le sa se adapteze la presiunile selective din mediul lor.

Absenta simetriei in creierii ambelor animale, dar mai ales ale oamenilor, ar putea fi un semn al flexibilitatii (sau plasticitatii) creierului. „Stim ca plasticitatea este o trasatura importanta in functionarea creierului”, jucand un rol critic in evolutia cognitiva, a explicat Gómez-Robles. Aceasta flexibilitate permite creierului sa se adapteze la conditiile de mediu, iar aceasta adaptare duce la creieri mai putin simetrici.

Gómez-Robles afirma ca ar fi interesat de comparat rezultatele cu creierii altor primate in afara de oameni si cimpanzei, insa acest lucru nu este momentan posbil, deoarece nu exista scanari RMN ale creierului acestor animale.

Sursa: LiveScience
via

De ce este apa uda?

Roger Highfield-director al relatiilor externe in cadrul Science Museum Group ce reuneste cele mai importante muzee din Marea Britanie, ofera raspuns la acesta intrebare. Un prim raspuns ar fi acela ca atunci cand atingem apa o simtim uda deoarece degetele noastre ii spun creierului ca senzatia provocata de atingerea apei este de „ud”.

Impulsurile nervoase trimit tot timpul mesaje de la piele la creier comunicand lucruri despre mediul din jurul nostru. Acest fenomen este numit simtul tactil si tot el ne spune cand lucrurile pe care le atingem sunt uscate, fierbinti sau reci, moi sau tari. Simtim ca apa este uda deoarece ea este un lichid. Totusi, ea se afla in stare lichida doar atunci cand temperatura ei este cuprinsa intre 0 si 100 de grade celsius. La zero grade, sau mai putin, apa se transforma in gheata, iar la peste 100 de grade apa intra in stare gazoasa, transformandu-se in vapori de apa.

Daca am privi-o la un „super-microscop” am observa ca apa este este alcatuita din particule numite molecule. La randul ei, fiecare molecula este alcatuita din particule foarte mici, numite atomi. Mai exact, fiecare contine doi atomi de hidrogen legati de unul de oxigen. Moleculele se leaga unele de altele, dar moleculele de apa, „se lipesc” cu hidrogenul intr-un mod neobisnuit. Mai exact, legaturile de hidrogen leaga moleculele de apa mai puternic decat se intampla in cazul altor molecule care au dimensiuni similare cu acestea, dar care nu contin hidrogen si asta face ca apa sa se comporte destul de ciudat, uneori.

Iata cateva dintre aceste situatii mai putin obisnuite:

• Apa lichida are un „o piele” subtire la suprafata. Nu o putem vedea insa ea este destul de puternica incat sa le permita unor insecte sa mearga pe ea. Asta inseamna ca apa lichida ne ramane pe noi si pe obiecte dandu-ne senzatia de ud. Alte lichide, ca de exemplu mercurul, nu ne dau senzatia de umezeala la atingere atunci cand este pastrat la temperatura camerei, deoarece ele nu au aceasta vascozitate. Daca am turna mercur lichid in mana (lucru nerecomandat), el ar cadea pe podea ca niste margele.
• Apa fierbe si se topeste (cand e sub forma solida), la temperaturi mult mai mari decat alte substante care au molecule de dimensiuni similare.
• Majoritatea substantelor se contracta atunci cand sunt racite, dar apa se dilata atunci cand ingheata. Acest lucru se datoreaza legaturilor de hidrogen care isi tin moleculele la o departare mai mare una de alta. Asa se face ca gheata ocupa mai mult loc decat apa lichida. Mai mult, din acelasi motiv, gheata pluteste atunci cand este pusa intr-un pahar cu bautura.
• Experimente realizate de Rich Saykally de la Berkeley, California si calcule efectuate de David Clary de la Universitatea Oxford au demonstrat ca daca vrem sa devenim uzi, avem nevoie de cel putin 6 molecule de apa. Daca sunt mai putine de atat, moleculele formeaza membrane cu o grosime de doar o molecula si nu ii simtim proprietatile.

Sursa: Gemma Elwin Harris, „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds”
via

Daniele, am citit articolul despre creier/emisfere sale si-mi amintesc de un test de la o emisiune radiofonica pe teme de psihologie .

Ideia era urmatoarea; avem cifrele arabe (sau cum or fi ele ... 5, 10, 15 si 20.
Stim si cifrele romane V, X, XV, XX.
Omul are libertatea sa aleaga el asocierea ,sa le faca perechi. Logic cei mai multi imperecheau 5=V,X=10 ... sau V=5 , 10=X ... sau se admitea si o alta asociere,(numita alegere artistica, de alta parere), de pilda cineva poate sa asocieze ; V=10, X=5, XX=15,XV=20, astfel incat rezultau vreo 4,5 variante de raspuns.

In functie de raspunsul dat,alegerea facuta de fiecare ,psihologul ii confirma fiecaruia felul sau de gandire . Persoana are o gandire logica, sau una artistica. Introvertita/extravertita .

Exactitatea raspunsurilor,a concluziilor am uitat-o, insa reiesea clar care emisfera cerebrala , stanga sau dreapta este mai dezvoltata la fiecare .

ioanahope a scris:Mai bine "cap patrat" si gata... nu ne mai gandim la ce n-avem

Oamenii sunt controlati de creier?

Cand suntem nou nascuti, creierele noastre au dimensiunea unui creier de pui de cimpanzeu. Dar apoi, are loc ceva uimitor: celulele din creier incep sa realizeze conexiuni intre ele si pe masura ce conexiunile cresc, creierul se dezvolta si se mareste, explica Susan Greenfield, specialist in neurostiinte.

De ce este acest lucru important?

Pentru ca noi, oamenii, nu alergam foarte repede, comparativ cu multe animale, si nici nu suntem prea puternici. Cu toate acestea noi putem trai in mai toate colturile lumii, comparativ cu multe specii de animal si asta pentru ca noi suntem capabili sa facem ceva special: noi invatam.
Datorita capacitatii de a invata din experiente ne adaptam la mediul in care ne nastem. Mai mult, pentru ca celulele noastre creaza conexiuni in fiecare moment al vietii, noi devenim foarte priceputi la invatat.

Asadar chiar daca sa zicem ca ai fi o clona, un geaman identic al unui individ, tot ai avea un model unic de conexiuni ale celulelor cerebrale deoarece ai detine un set de experiente traite doar de tine. Chiar daca traiesti in aceeasi casa, cu aceeasi familie, tu vei fi expus la evenimente individuale si unice pe care le vei trai diferit de restul lumii. De fiecare data cand faci ceva obisnuit, cum ar fi sa vorbesti cu cineva, sa mananci, sau sa privesti pe fereastra, celulele tale cerebrale se vor adapta intr-o maniera unica pentru a te face pe tine sa fii un individ unic.

Prin urmare, daca intrebarea ar fi formulata astfel: "Eu sunt controlat de creierul meu?", raspunsul la intrebare este acela ca "eu" si "creierul meu" se refera la acelasi lucru. Prin urmare nu putem spune ca eu sunt controlat de creierul meu, deoarece suntem una si aceeasi entitate.

Sursa: Gemma Elwin Harris, "Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds"

OK !
Concluzia mea este urmatoarea; Fiecare om are una din emisferele creierului mai dezvoltata, mai activa.
In functie de acest fapt omul are o gandire mai pragmatica, mai analitica sau are o gandire mai artistica . Adica ,unii dintre noi suntem buni in profesii tehnice ; ingineri, medici etc,etc ,iar altii sunt buni in activitati artistice precum ; actorie, pictura,literatura, cunosc mai multe limbi ... ,asta e tot ce-am vrut sa spun .

Cum am arata daca n-am avea oase?

Fara de schelet poate ca ne-am putea intinde bratele ca elasticele sau ne-am putea strecura pe sub usi insa, insa lipsa scheletului ar impune cateva probleme in ceea ce priveste pastrarea unei forme, explica anatomistul Joy S. Gaylinn Reidenberg.

Exact ca o gelatina, din cauza fortei gravitationale, in cea mai mare parte a timpului am lua forma cutiei sau recipientului in care ne-am afla. Fara a fi asezati intr-un vas, in schimb, probabil ca am arata ca o mare "balta" de jeleu cazut pe podea.

Scheletul ne da forma, el fiind un fel de schela interioara care ne permite sa aratam in modul nostru caracteristic, prin asigurarea unor suprafete de care se pot atasa muschii si articulatiile care actioneaza precum scripetii.

In lipsa acestor parti dure din corp, care pot ajuta la sustinerea muschilor si fara avantajul mecanic adus de articulatii am fi mereu nevoiti sa ne canalizam toata energia pentru a ne misca membrele. In consecinta, in lipsa scheletului am fi intotdeauna slabiti si obositi.

In schimb, daca am trai fara schelet si am alege sa locuim in apa, datele problemei s-ar schimba un pic deoarece in acest mediu nu am mai obosi atat de mult. Probabil ca am arata ca niste meduze sau caracatite.

Am disecat un calmar urias candva si am avut ocazia sa vad cat de neobisnuite sunt aceste animale. Ele nu au oase, dar au o flexibilitate uimitoare astfel incat se pot strecura chiar si prin crapaturi. Bratul unui calmar se indoaie atunci cand muschii se incordeaza pe o singura parte a membrului, se scurteaza atunci cand toti muschii se contracta simultan si se lungeste cand un inel muscular coboara de-a lungul bratului. Aceasta ultima actiune impinge fluidul in interior prin varful bratului, asa cum mana unui om strange un tub de pasta de dinti, si impinge bratul spre inainte.

Sursa: Gemma Elwin Harris, "Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Mind"
via

De ce nu ne putem gadila singuri?

Este ciudat, nu-i asa? Indiferent cat de mult ne-am stradui, nu putem sa ne gadilam singuri. Din fericire, David Eagleman, specialist in neurostiinte, ne explica intr-un mod usor de inteles care este motivul pentru care nu putem face asta.

Pentru a intelege de ce se intampla acest lucru, trebuie sa intelegem cum functioneaza creierul. Una dintre principalele sale sarcini este aceea de a incerca sa ghiceasca actiunile ce urmeaza sa se desfasoare. In timp ce noi suntem ocupati sa ne ducem viata de zi cu zi, parti din creier sunt mereu ocupa incercand sa prezica viitorul.

Va amintiti cum a fost cand ati invatat sa mergeti pe bicicleta? La inceput, a fost nevoie de multa concentrare pentru a putea tine ghidonul drept in timpul mersului. Dupa un timp, insa, activitatea a devenit mai simpla si placuta. Din experienta, creierul stie exact la ce sa se astepte iar datorita acestui lucru corpul poate pedala automat. Iata, deci, un exemplu in care creierul prezice toate miscarile pe care trebuie sa le efectuam in timpul unei activitatii.

In cazul in care se produce un eveniment neasteptat, precum vantul puternic sau taierea unui cauciuc, creierul este fortat sa isi schimbe factorii predictivi legati de ceea ce se va intampla in continuare. Daca el isi face treaba bine, tot ceea ce va trebui sa facem in cazul vantului puternic va fi sa ne aplecam in asa fel incat sa nu cadem de pe bicicleta.

De ce este atat de important pentru creierele noastre sa prezica ce se va intampla? Pentru ca ne ajuta sa facem mai putine greseli, lucru care in unele situatii ne-ar putea salva viata.

De exemplu, atunci cand un pompier sef vede un incendiu, el ia imediat decizii legate de modul in care sa isi pozitioneaza oamenii din subordine. Experientele sale anterioare il ajuta sa prevada ce s-ar putea intampla si astfel el alege cel mai bun plan pentru stingerea incendiului. Creierul lui poate prezice imediat cum ar functiona alte planuri si astfel isi poate da seama care dintre ele este bun si care nu.

Ce legatura au aceste exemple cu gadilatul? Ei bine, ele ne ajuta sa intelegem ca creierele noastre prezic mereu atat actiunile pe care urmeaza sa le realizam, cat si modul in care corpul nostru se simte ca raspuns la aceste actiuni. Tocmai de aceea nu ne putem gadila singuri. In schimb, alti oameni ne pot gadila pentru ca ne iau prin surprindere.

Totusi daca am construi un dispozitiv dotat cu o pana, pe care l-am activa astfel incat sa miste pana o secunda dupa activare, miscarea ne-ar lua prin surprindere si atunci, da, ne-am putea gadila singuri.

Corpul uman ramane o enigma: 10 intrebari carora nu li s-a gasit inca raspuns stiintific

In ultimii ani, stiinta a evoluat aproape in mod miraculos, astfel ca am ajuns sa cunoastem mult mai multe lucruri decat odinioara despre corpul uman.

Chiar si asa, raman intrebari despre noi carora nu le putem raspunde pe deplin si mistere pe care oamenii de stiinta nu le-au descifrat inca, noteaza Listverse.

De ce avem amprente?

Cu toate ca stim cat sunt de utile in prinderea infractorilor sau in indentificarea persoanelor, nu a fost formulata inca o teorie stiintifica menita sa explice formarea lor. Totusi, oamenii de stiinta spera sa dezvolte o teorie prin studierea cazurilor de adermatografie, o boala genetica intalnita la un numar foarte mic de persoane si care presupune lipsa totala a cutelor care dau amprentele.

La ce ne ajuta probioticele?

Cu toate ca vedem mereu reclame la iaurturi ce contin probiotice, substante promovate ca fiind benefice corpului uman, in realitate ele nu prea explica efectele punctuale ale acestor substante.

De fapt, ele se afla in mod natural in corpurile noastre si exista sute de tipuri de probiotice, iar ceea ce incearca cercetatorii sa afle este cum le putem amplifica efectele.

De ce avem grupe de sange diferite?

Omul a inceput sa evolueze inca de acum 20 de milioane de ani, timp in care grupele de sange s-au definitivat si s-au impartit dupa cum le stim astazi. Fiecare grupa in parte contine anticorpi care ataca anumite bacterii sau substante ce intra in corp.

Totusi, cercetatorii nu au reusit nici pana acum sa stabileasca rolurile exacte ale antigenilor, dar au descoperit ca persoane cu anumite grupe de sange sunt mai predispuse la o serie de boli decat altele.

Mai functioneaza creierul uman dupa o decapitare?

Cu toate ca exista legende urbane si povesti de groaza in care capetele retezate continua sa scoata sunete, sa clipeasca din ochi, nu exista dovezi certe ca si creierul mai este activ dupa o decapitare.

Totusi, un experiment realizat in Franta a scos la iveala ca ochii continua sa se miste pentru scurt timp chiar si dupa o decapitare, iar creierul ar continua sa fie functional timp de circa 30 de secunde.

Exista sau nu feromoni in corpul uman?

Daca animalele se simt atrase unele de altele gratie mirosurilor, se pare ca si interactiunile umane ar fi favorizate de feromoni, o serie de molecule care au rolul de a transmite mirosuri atragatoare intre indivizi.

Cu toate ca oamenii nu detin un organ vomeronasal (Organul lui Jacobson), se pare ca exista o oarecare atractie generata de mirosuri, cum ar fi in cazul bebelusilor care isi recunosc mama gratie simtului olfactiv.

Ce se intampla atunci cand cineva este lovit de trasnet?

Chiar daca sunt considerate a fi periculoase, trasnet nu sunt intotdeauna mortale. Cercetatorii au mers pana in Africa de Sud, acolo unde furtunile sunt mai violente, si au studiat fenomenul indeaproape, astfel ca au ajuns la concluzia ca totul depinde de intensitatea si de suma de energii cu care un trasnet strabate corpul unui om.

Cum percepe o femeie cele 9 luni de sarcina?

Exista femei care, la scurt timp dupa ce nasc, sustin ca nici nu isi dau seama cum au trecut lunile de sarcina, chiar daca acest fenomen produce schimbaril radicale in corpul lor.

Dupa numeroase studii, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca acest lucru se intampla mai mult in cazul femeilor care nu au menstruatii regulate si nici nu iau prea mult in greutate in timpul sarcinii.

Ce fac mitocondriile?

Mitocondriile sunt molecule continute de celulele eucariotate, iar multa vreme nu s-a stiut ca unul dintre rolurile lor il reprezinta transferul de energie. Spre exemplu, acestea atrag calciul, ceea ce poate distruge anumite celule si poate genera boli precum diabetul.

De ce urechea umana are trei oase?

Mamiferele sunt singurele specii care au trei oase in urechea interna - ciocanelul, scarita si nicovala. Spre exemplu, pasarile si reptilele au cate doua.

Acest lucru face ca oamenii sa perceapa in mod diferit sunetele. Un cercetator de la Universitatea din Stanford sustine ca existenta celui de-al treilea os intrauricular ar avea rolul de a evita declansarea unei boli extrem de rare, care produce inflamantii la nivelul organului auditiv si care ne-ar permite sa auzim chiar si bataile propriei inimi.

Ce fel de bacterii zac pe limba noastra?

Desi pare a fi o parte a corpului destul de usor de inteles, gura continua sa le ridice semne de intrebare specialistilor. Asta se intampla din cauza bacteriilor care se dezvolta in interiorul ei.

Pentru a intelege mai bine acest lucru, oamenii de stiinta au ajuns chiar sa analizeze ADN-ul acestor substante, astfel incat sa isi dea seama ce boli pot fi prevenite.