SUBIECT: Descoperiri Stiintifice

Razele X, cea mai importanta descoperire moderna



Descoperirea razelor X este cea mai importanta reusita a stiintei moderne in acceptiunea publicului britanic care a participat la sondajul de opinie organizat de catre Muzeul de Stiinta din Londra.

I-au urmat indeaproape penicilina cu avantajele sale si descoperirea spiralei duble a ADN-ului. Aproximativ 50.000 de vizitatori au votat cele mai importante inventii si reusite din stiinta, inginerie sau tehnologie dintr-o lista propusa de catre curatori. Aceasta este doar una dintre actiunile organizate de Muzeul de Stiinta din Londra cu ocazia aniversarii a 100 de ani de functionare.

Conform rezultatelor, aparatul Röntgen (sau Roentgen) este realizarea stiintifica cu cel mai mare impact. Radiatiile X, care au la baza raze X, constituie o forma de radiatii electromagnetice de inalta intensitate. Acestea pot penetra obiectele solide, ceea ce face ca plaja de utilizare sa fie foarte larga, de la medicina si arheologie pana la astronomie.

Fizicianul german Conrad Rontgen este cel care a descoperit noul tip de raze, pe care l-a denumit X, tocmai pentru a marca natura sa necunoscuta. Realizarile sale i-au adus premiul Nobel pentru Fizica in anul 1901.

Sursa: Daily Mail

Cele mai importante 10 descoperiri stiintifice din 2009

Ardi, cel mai batran stramos al nostru



Degete lungi si elegante, de pianist, o statura de hobbit (nu a fost mai inalta de 1,2 m) si un cap asemanator cu cel al unui babuin - micuta Ardi, cel mai vechi hominid preuman descoperit vreodata, este imposibil sa nu-ti starneasca simpatia. Scheletul ei a fost reconstituit din peste 100 de bucati identificate in Etiopia, incepand cu 1992. Ardipithecus ramidus (Ardi, pe scurt) a fost biped, a trait in zone impadurite, in urma cu 4,4 milioane de ani si a ramas in deplin anonimat pana cand o echipa de paleontologi, in frunte cu Tim D. White de la Universitatea Berkeley din California, a reconstituit fosila si si-a publicat descoperirea in revista Science.

Descifrarea epigenomului uman



Descifrarea genomului uman, in urma cu aproape 10 ani, i-a facut pe oamenii de stiinta sa se astepte ca, in viitorul foarte apropiat, sa inteleaga absolut toate influentele pe care ereditatea le poate avea asupra vietii noastre. Astfel, a aparut un nou domeniu de cercetare, epigenetica, care porneste de la ipoteza ca comportamentul genelor poate fi modificat de influente externe si ca aceste modificari sunt transmise generatiilor viitoare. De exemplu, oamenii care fumeaza de tineri produc schimbari la nivel epigenetic ce se transmit nepotilor. O echipa de cercetatori americani de la Institutul Salk a reusit sa demonstreze aceasta ipoteza de abia la sfarsitul acestui an, realizand prima harta detaliata a epigenomului uman. Utilitatea ei? Cancerul si o multime de alte boli isi pot afla leacul in anii care urmeaza.

Terapia genetica reda vederea



Stiinta moderna ofera deja moduri de a ne imbunatati dispozitia mentala, apetitul sexual, performantele atletice, nivelul de concentrare si, in mare, starea generala de sanatate, dar un studiu din luna septembrie sugereaza ca intensificarea diverselor atribute umane ar putea ajunge, in scurt timp, la un nivel demn de un roman SF. O echipa de oftalmologi de la Universitatea Washington a reusit, in cadrul unui experiment, sa injecteze in ochii unor maimute incapabile sa distinga culorile, gene care au produs proteine ce le-au facut pe primate sa perceapa culorile rosu si verde pentru prima data. Pe baza acestui tratament, oamenii de stiinta anunta disparitia ochelarilor, profetind ca, in viitorul apropiat, se va vindeca orice defect de vedere, inclusiv orbirea din nastere.

Robot, cercetator stiintific



Identificarea rolului catorva mii de gene dintr-o celula de drojdie nu este o operatiune chiar complicata - necesita studiu si timp, dar, in principiu, o poate realiza orice genetician. Cu toate acestea, cand aceasta operatiune este infaptuita de catre un robot, se schimba radical datele problemei. Adam, un robot-cercetor stiintific inventat la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie este primul sistem robotic care a reusit o asemenea performanta, si asta fara a fi controlat sau programat in acest sens de catre ciberneticieni. Robotii se folosesc de multa vreme in experimente stiintifice. Vasta lor capacitate computationala ii fac, de fapt, indispensabili in cercetare, dar Adam este primul care savarseste independent un ciclu de cercetare complet: formuleaza o ipoteza si o experimenteaza pentru a o dovedi, oamenii neintervenind nicaieri in acest parcurs. Ross King, inventatorul lui Adam, marturiseste ca, in viitorul nu foarte indepartat, inteligenta artificiala va avea un potential aproape nelimitat din punct de vedere stiintific, si ca intr-o zi un computer va fi in stare sa descopere o lege la fel de importanta precum teoria relativitatii a lui Albert Einstein.

Peste pe uscat



In Australia, intr-o pescarie aflata pe continent, un banc de pesti ton bluefin - pradatori pretuiti pentru carnea lor gustoasa - a inceput sa depuna icre, fenomen care a durat peste o luna. Majoritatea oamenilor de stiinta au fost initial sceptici, crezand ca este vorba despre o farsa: nici un peste marin nu s-a mai inmultit in captivitate si, mai ales, in bazine aflate in afara oceanelor. Datorita pescuitului industrial, populatia de ton bluefin a scazut cu peste 90% din 1950 pana in prezent. Pentru a mentine specia in viata, diversi biologi au incercat sa construiasca rezervatii artificiale in oceanul Pacific, dar nu au avut prea mult succes. Printr-o metoda revolutionara, cercetatorul Hagen Stehr a facut ca tonul sa se inmulteasca in bazine situate pe uscat, iar importanta descoperirii lui este aceea ca prin aceasta metoda, nu doar tonul bluefin, ci o multime de alte specii de pesti aflati pe cale de disparitie au o noua sansa la viata.

Apa pe Luna



Exista apa pe Luna!, declarau irevocabil oamenii de stiinta in luna noiembrie. Mii de litri de apa! Pe 9 octombrie, NASA a folosit o racheta - practic a bombardat Luna - pentru a crea o gaura cu un diametru de 30 de metri in suprafata selenara. Resturile exploziei au scos la iveala vapori de apa si gheata. Unii oameni de stiinta sustin ca pe Luna ar exista suficienta apa cat sa sustina o viitoare colonie de cercetatori si astronauti. Altii afirma ca depozitul de apa de pe Luna ofera indicii pretioase privind formarea sistemului solar. Una peste alta, in acest an, cand s-au implinit 40 de ani de la aselenizare, Luna si-a recapatat misterul: dupa ce agentiile spatiale NASA si ESA au ignorat-o in ultimii ani, planificand viitoare expeditii pe Marte, in urma acestei descoperiri, o revenire a omului pe Luna este o necesitate prioritara pentru orice viitor program spatial.

Lema fundamentala a fost rezolvata



In 1979, matematicianul canadian Robert Langlands a dezvoltat o ambitioasa si revolutionara teorema care conecta doua ramuri ale matematicii, teoria numerelor si teoria grupului. Apeland la conjecturi si presupuneri, teorema a surprins simetriile dintre ecuatiile cu numere intregi, expunand ceea ce este astazi cunoscut drept programul Langlands. Matematicianul stia ca sarcina de a demonstra ipotezele pe care se intemeia teoria sa va fi o munca de generatii. In acelasi timp, insa, era convins ca o confirmare preliminara a teoriei se va face printr-o asa numita lema fundamentala. Lema este un enunt preliminar a carui demonstrare ajuta la rezolvarea unei teoreme (ofera matematicianului siguranta ca teorema este corecta si demonstrabila, desi nu o demonstreaza ca atare). Cu toate acestea, 30 de ani a durat ca aceasta lema sa fie formulata si demonstrata, performanta apartinandu-i unui matematician vietnamez de la Princeton, Ngo Bao Chau, si fiind catalogata de comunitatea stiintifica drept cea mai importanta descoperire matematica din ultimii 5 ani.

Teleportarea



In curand, realitatea va contine numeroase tehnologii si elemente pana nu demult fictionale din universuri SF precum Star Trek. Cercetatorii de la Institutul Joint Quantum din Maryland au reusit in acest an sa teleporteze cu succes un atom pozitionat intr-un container controlat si monitorizat in alt container, aflat la un metru departare. Totul s-a facut prin intermediul unui fenomen cunoscut drept procesarea informatiei la nivel cuantic. Experimentul de acest fel nu ar putea teleporta un corp intreg dintr-o dimensiune in alta; mai degraba, el presupune disparitia atomului dintr-un loc si clonarea acestuia in alt loc, atomul gazda preluand toate caracteristicile celui disparut. Cu toate ca pana la teleportarea gen Star Trek mai sunt multe descoperiri de facut, aplicatia cercetatorilor de la Maryland este totusi capitala pentru dezvoltarea unor super si ultra rapide computere.

LHC a inviat!



Cel mai amplu si mai costisitor experiment stiintific realizat vreodata, Large Hadron Collider de la CERN, a necesitat peste 25 de ani de planificari si constructii si a inghitit deja 15 milioane de euro. In ciuda teoriilor alarmiste de anul trecut, LHC nu a adus nicio apocalipsa, ba mai mult de atat - s-a stricat de nenumarate ori, iar lucrarile de reparatie si mentenanta ale masinariei care trebuie sa ne dezvaluie secretele formarii Universului ai ale expansiunii imediat de dupa Big Bang au mai supt cateva milioane. Pe 29 noiembrie, in acest an, LHC-ul - in sfarsit! - a inceput sa functioneze in parametri optimi, trimitand o unda cu protoni cu o energie de 1,05 trilioane de volti, depasind recordul detinut de laboratorul Femi din Illinois si devenind ceea ce trebuia sa fie: cel mai puternic accelerator de particule din lume. In 2010, daca LHC va avea norocul sa nu se defecteze din nou, oamenii de stiinta vor putea demonstra prin experimentele de aici existenta particulei ipotetice subatomice Higgs boson, responsabila pentru impartirea mesei tuturor corpurilor din Univers.

Un nou Pamant



A fost descoperit recent, in luna decembrie, se afla la 50 de ani lumina de Terra si orbiteaza in jurul unei stele foarte asemanatoare cu soarele nostru. Marea diferenta dintre noua exoplaneta si Pamant este aceea ca, in ciuda faptului ca din observatiile preliminare, planeta seamana destul de mult cu Terra, aici putand exista chiar si apa, corpul ei de 10 pana la 40 de ori mai mare decat acela al lui Jupiter. GJ 758 B - asa cum este denumita deocamdata noua planeta - a fost descoperita cu ajutorul telescopului Subaru din Hawaii.

Sursa: Descopera.ro

Descoperiri care nu ar fi fost posibile fara contributia unor oameni curiosi

1. Gregor Mendel: Intemeietorul geneticii moderne

Calugarul austriac Gregor Mendel a facut primele observatii si studii privind transmiterea particularitatilor genetice pe culturi de mazare la mijlocul secolului al XIX-lea. Nu avea abilitati de horticultor, insa dragostea de natura si curiozitatea l-au impins sa caute raspunsuri la o mare dilema: de ce mazarea pe care o cultiva avea cand pastai galbene, cand verzi, crescute din flori cand violete, cand albe, insa niciodata o mixtura din cele doua soiuri.

Fara microscop, inarmat doar cu multa rabdare si perseverenta, Mendel a reusit sa dovedeasca ca genele sunt responsabile pentru particularitatile fizice ale oricarei forme de viata. A incrucisat prin polenizare artificiala 22 de soiuri de mazare si a ajuns la concluzia ca perechi de gene dominante si recesive decid, in cazul boabelor de mazare, daca acestea vor avea culoarea verde sau galbena.

Din studiile sale, Mendel a scos mai multe legi de baza ale ereditatii. In termeni simpli, ele spun ca: factorii ereditari nu se combina, dar se transmit intacti, fiecare generatie de parinti transmite numai jumatate din informatia ereditara, urmasi diferiti ai acelorasi parinti primesc factori ereditari diferiti.

2. Alfred Wagener: Deriva continentelor

Un pasionat al istoriei Pamantului, Alfred Wegener, meteorolog, geofizician si astronom german, a fost intrigat sa afle cum fosile identice ale unor plante si animale au putut fi gasite pe continente separate de imensitatea oceanelor.

Trecand peste ironiile si scepticismul colegilor de breasla, Wagener a lansat, la inceputul secolului XX, asa-numita teorie a “derivei continentelor”, sugerand ca masele de uscat au fost unite intr-un trecut indepartat.

Potrivirea contururilor continentelor a fost doar unul dintre argumentele invocate de Wagener in favoarea teoriei sale: Coasta estica a Statelor Unite, spre exemplu, pare sa urmeze intocmai contururile coastei vestice a continentului African. Pornind de la aceste evidente, si multe altele, Wagener a avansat conceptul unui supercontinent originar – Pangaea.

Tectonica placilor, care a urmat supozitiilor lui Wegener, este astazi principala teorie care explica geneza, structura si dinamica Pamantului.

3. Louis Pasteur: Teoria germenilor

Chimistul Louis Pasteur este cunoscut ca fiind primul care a descoperit teoria germenilor, in anul 1860, desi au existat si inca mai exista voci care atribuie acest merit biologului Antoine Bechamp, un contemporan al sau. Curiozitatea l-a impins sa afle de ce berea si vinul tind sa fermenteze, iar ‘vinovata’ s-a dovedit a fi o bacterie.

Aceasta descoperire a stat la baza muncii sale de-o viata. Intr-un final, el a pus la punct procesul de pasteurizare, prin care bacteriile prezente in unele bauturi sunt anihilate prin fierberea si apoi racirea brusca a acestora. Aceasta metoda a contribuit la eliminarea laptelui contaminat dintre sursele de infectie.

Teoria germenilor pe care a formulat-o analizand rolul bacteriilor si tendinta acestora de a genera boli sta la baza medicinei moderne chiar si astazi. Pasteur era convins ca microorganismele din mediul exterior sunt principalele surse de boala, si nu cele existente in corpul uman, cum se credea la acea vreme.

4. George de Mestral: Scaiul

Pe cand se intorcea dintr-o drumetie pe care o facuse in Alpii Elvetieni, in 1948, George de Mestral a privit, pentru prima data, cu alti ochi scaietii care i se lipisera de ciorapi. In loc sa-i indeparteze, pur si simplu, cum facea de obicei, a incercat sa vada ce anume ii tinea atat de ferm lipiti de material.

De Mestral a descoperit ca textura sosetelor lui oferea ‘ochiuri’in care protuberantele de pe tepii scaiului se prindeau ca un carlig. Pornind de la aceasta revelatie, elvetianul a creat Velcro – cunoscutul sistem de prindere de tip scai, folosit in prezent de la industria vestimentara pana in statiile spatiale.

5. Crawford Long: Descoperirea anestezicului

Undeva in secolul 19, medicul american Crawford Long a descoperit la una dintre petrecerile unde mergea cu gasca de prieteni oxidul de azot si eterul sulfuric folosite ocazional ca droguri, pentru inducerea unei stari de relaxare. Long cunostea deja efectul euforizant si hipnotic al celor doua substante, de aceasta data, insa, l-a surprins faptul ca prietenii sai aflati sub influenta lor nu simteau durerea.

Pe 30 martie 1842, doctorul a realizat prima operatie de extirpare a unei tumori la gat folosind eterul ca anestezic. De atunci, a continuat sa experimenteze pana cand a vazut ca anestezicul pe care-l folosea a functionat cu adevarat, in pofida faptului ca, la acea vreme, anestezia era aproape inexistenta in practicile medicale.

Acceleratoarele de particule au fost din nou saptamana aceasta in atentia presei si a publicului. De data aceasta Tevatron, acceleratorul de la FermiLab, din Statele Unite, de unde a inceput povestea aparitiei unei particule misterioase. O noua particula, nevazuta de nimeni niciodata, ba chiar una care sa arunce in aer fizica cunoscuta, sa contrazica Modelul Standard si sa relanseze epoca acceleratoarelor. Despre ce este vorba ?
O serie de evenimente misterioase par sa fi avut loc in interiorul acceleratorului de particule de la FermiLab. La prima vedere, pare sa fie vorba despre o noua particula. "Semnatura" ei pare sa fi aparut suficient de frecvent pentru a spune ca este vorba de ceva mai mult decat de o fluctuatie statistica.

Doar ca descoperirea, inca neconfirmata, este extrem de controversata. Mai mult de o treime din cei peste 600 de cercetatori care participa la experiment au refuzat sa semneze lucrarea care anunta descoperirea si care a fost trimisa spre publicare. Stirea a explodat in presa inainte ca descoperirea sa fie confirmata de comunitatea stiintifica.

E un bun prilej pentru a arunca o privire in modul in care se lucreaza si se fac descoperiri in fizica contemporana.

Cum se lucreaza in fizica particulelor

Adrian Buzatu este doctorand la McGill University si lucreaza, impreuna cu colegii sai, la experimentul de detectie care pare sa fi facut descoperirea. Si tot impreuna cu colegii sai de la McGill, s-a retras de pe lista celor 600 de autori care urmau sa semneze lucrarea prin care descoperirea era anuntata. Motivatia este simpla : o descoperire nu se face asa.

De fapt, cum functioneaza un astfel de experiment ?

Collider Detector de la Fermilab (CDF) este unul dintre cele doua detectoare de particule ale Tevatronului. Cum functioneaza acceleratorul

* Produce protoni si antiprotoni pe care-i accelereaza pana la energii foarte mari (1 Tev)
* Particulele astfel accelerate ajung la viteze de 99.99% din viteza luminii
* Un fascicul de protoni contine aproximativ 100 de miliarde de protoni
* Fasciculele astfel accelerate sunt puse sa se ciocneasca : au loc aproximativ 2 milioane de ciocniri pe secunda
* La fiecare ciocnire interactioneaza in medie doar cate una-doua perechi de particule (protoni si antiprotoni)
* Fiecare proton/antiproton este format din cuarci si gluoni, astfel incat putem spune ca la o astfel de ciocnire are loc o interactie intre un cuarc si un anti-cuarc sau o pereche de gluoni
* Prin astfel de ciocniri apar noi particule elementare care nu pot fi produse/observate decat la energii foarte mari si care se dezintegreaza rapid
* Aceste noi particule ajung sa fie captate sau sa lase « urme » in diferitele tipuri de detectori


Detectarea particulelor

Principiul de detectare este simplu : particulele elementare sunt puse in situatia de a crea « urme » in detectori : asta inseamna ca trec printr-un gaz, ciocnesc in drumul lor atomi, producand fenomene de ionizare sau modificari ale energiei care sunt apoi masurate cu tot felul de dispozitive sofisticate.
"Pentru fiecare coliziune in parte, programe dezvoltate reconstruiesc toti candidatii de muoni, electroni, neutrino, jerbe (sau jeturi) provenidn din cuarci. Apoi, cei aproape 600 de cercetatori la CDF se organizeaza in grupuri si subgrupuri si studiaza datele experimentale colectate pentru anumite tipuri de evenimente, ce lasa anumite urme in detector. In cazul de fata, cercetatorii s-au uitat la cazurile in care se detecta doi candidati de muoni, dar de sarcini electrice opuse. Se cautau astfel cazuri de producere de perechi de materie si antimatere (muon, antimuon). Aceste particule par sa se iveasca chiar pe locul coliziunii, sau la cativa milimetri distanta"

Aici incep si problemele. In evenimentele nou masurate, pe langa particulele aparent « noi » care apar, unele din particulele « vechi » si deja cunoscute par sa se comporte ciudat. Astfel, unele perechi de muoni si antimuoni par sa « izvorasca » de la o distanta de aproape 50 de ori mai mare, o distanta de aproape 10 cm de locul coliziunii. Ce inseamna acest lucru?

"Daca ar fi cu adevarat asa, ar putea fi o fluctutatie statistica (adica exista cateva cazuri rale cand hadronii se dezintegreaza si dupa distante lungi). Dar ar mai putea fi o posibilitate, anume ca o particula noua, inca nedescoperita, masiva, sa se descopuna in aceasta pereche muon-antimuon. Aceasta ar fi o prima indicatie pentru existenta unor procese inca noi in fizica. Intrebarea este insa, cat de siguri suntem ca acei muoni si antimuoni sunt de fapt chiar asa si nu sunt alte particule care par a fi muoni?"

Exista, in fizica particulelor, si astfel de «false » evenimente. Ele provin din faptul ca un jet de mare energie trece de pragurile detectorului de particule obisnuit si ajunge in detectorul care cauta muoni.

"Niciodata in fizica particulelor nu vorbesti de muoni (si aceasta e valabil oricarei particule) ci de candidati de muoni. Caci poate este, poate nu. De cele mai multe ori este, dar cateodata nu, iar masurarea precisa a raportului dintre ele vine din o intelegere buna a detectorului, ceea ce ia ani sa se dezvolte."

Intrebarea este, desigur, daca evenimentele nou descoperite au fost « bine masurate » sau nu. De masurarea aceasta s-a ocupat un grup mic de cercetatori. Descoperirea, insa, daca este vorba de o descoperire, le apartine prin conventie tuturor celor 600 de cercetatori care au lucrat la experiment. Acesta este, sustine Adrian Buzatu, specificul fizicii particulelor : se considera ca fiecare membru al colaborarii contribuie la procesul de colectare de date, datele culese se folosesc apoi in comun, iar rezultatele obtinute sunt ale tuturor. Aici, insa, lucrurile incep sa se complice :

"Deoarece articolul exprima opinia si raspunderea stiintifica a autorului, este recomandat ca toti sa citeasca fiecare articol trimis spre publicare. Cum colaborarea CDF produce aproxiativ 50 de articole de an, adica aproximativ unul pe saptamana, un singur om nu poate tine pasul cu toate.

De aceea prin tragere la sorti sunt alese cateva institutii care trebuie sa citeasca atent si sa trimita comentarii la un anumit articol. Exista doua runde de corectura, exista niste cercetatori ce supravegheaza articolul in curs spre publicare in mod constant si interactioneaza cu autorii. Aceasta este in mod normal. (Foto : Wilson Hall, cladirea principala de la FermiLab a fost construita in forma de H, de la Higgs (bosonul Higgs, misterioasa particula pe care o cauta toti)


De data aceasta, datorita potentialului de a descoperi cu adevarat pentru prima data un semnal clar de fizica dincolo de Modelul Standard, conducerea CDF a decis ca fiecare instututie trebuie sa citeasca articolul si sa urmareasca aceasta analiza.

La inceput, autorii doreau sa spuna clar in articol ca s-ar fi gasit o fizica noua si chiar propuneau un model teoretic simplificat care reproducea acele rezultate. Majoritatea colaboratorilor insa s-au opus, nefiind convinsi ca aceia erau cu adevarat muoni, cerand o analiza mai detaliata. S-au efectuat noi studii si s-a propus din nou articolul, fara a se mai pretinde in articol ca se observa fenomene de fizica noua (o mare schimbare!).

Se spunea insa pe buna dreptate ca aceste evenimente explica unele neconcordate ce existau in masuratori precedente de la CDF care implicau hadroni continand cuarci bottom care se dezintegrau in muoni. Se spunea tot corect ca aceste evenimente nu pot fi explicate la nivelul pe care il avem in prezent de intelegere a detectorului

CDF si a teoriei Modelului Standard. Se spunea tot corect ca studiile vor continua. Insa ceea ce nu se accentua este faptul ca este vorba de candidati de muoni, iar nu muoni. Adica aici mai mult ca niciodata trebuia accentuat si mai clar ca prin definitie nu tot ce vedem in detector este ceea ce pare sa fie."

Ca urmare, o treime din cercetatorii implicati in experiment au decis sa nu semneze articolul. Ceea ce nu inseamna, insa, ca ei n-ar spera intr-o mare descoperire, ci doar ca nu sunt de acord cu anuntarea ei in acest moment. Ce se intampla insa mai departe ?

Autorii articolului au trimis articolul spre publicare unei reviste stiintifice. In acelasi timp, urmand practica curenta, l-au pus si pe un site specializat pe internet, ArXIv, site-ul pe care fizicienii publica articolele pe care le-au trimis la reviste stiintifice. Pentru a fi publicat de o revista stiintifica serioasa, orice articol trece printr-un proces de evaluare care ia cam jumatate de an.

Varianta unui site cu articole online inca nepublicate pune, in principiu, la dispozitia colegilor, rezultatele descoperirii. Pe de alta parte, pana cand nu apare intr-o revista stiintifica serioasa, o descoperire nu poate fi validata. Ea e doar o propunere care isi asteapta confirmarea sau infirmarea, iar aceasta va veni, probabil, abia peste cateva luni.

“Pe de alta parte, la doar cateva zile distanta a aparut pe acelasi site si un articol teoretic care explica ce particula ar putea produce in dezintegrarea ei acei muoni. Acei "teoreticieni" care au produs articolul sunt de fapt autorii intiali ai analizei din CDF. Calaborarea nu le-a dat voie sa lege teoria lor de numele colaborarii, asa ca au trimis-o spre publicare pe cont propriu.

Presa din intreaga lume imediat s-a aruncat asupra stirii, accentuand desigur ca este necar daca este vorba de fizica noua sau de o neintelegere a detectorului nostru. Merita sa fim entuziasmati, dar trebuie sa fim precauti. Ia mult timp pentru ca experimentul sa isi confirme propriile rezultate. Ideal ar fi ca si alt experiment sa incearca sa reproduca aceasta si sa vada daca observa sau nu acelasi efect."

Ce a adus 2010: Primul seropozitiv vindecat si primul organism viu creat in laborator

Vindecarea primului om infectat cu virusul HIV, crearea primului organism viu din elemente chimice si a primei punti de legatura intre universul cuantic si cel vizibil, dar si o gaura neagra veche de mii de ani, sunt doar cateva dintre descoperirile anului 2010.

Medicina si-a continuat si in acest an expansiunea. Un laborator american a creat, in premiera mondiala, in organismul unor soareci, perechi de plamani.

Cercetatorii de la Universitatea americana Yale au prelevat tesut pulmonar de la soareci adulti din care au extras diversi compusi celulari. Cercetatorii au pastrat matricea pulmonara, caile respiratorii si sistemul vascular, care au fost folosite ulterior ca structura de baza pe care au crescut noile celule pulmonare.
Acestia au cultivat o combinatie de celule susa si pulmonare pe aceasta matrice, intr-un incubator care reproducea anumite conditii din mediul intrauterin. In acest fel, ei au obtinut celule pulmonare perfect functionale. Dupa ce au fost transplantati pe soareci, acesti noi plamani au functionat in regim normal, pentru perioade de timp cuprinse intre 45 si 120 de minute.

Primul pacient din lume vindecat de HIV

Timothy Ray Brown, un american in varsta de 40 de ani, este primul om vindecat de HIV, dupa un transplant de maduva osoasa pe care barbatul l-a efectuat in 2007 pentru leucemie. Rezultatul a fost anuntat in luna decembrie de catre medicii de la Universitatea Medicala din Berlin, care au efectuat transplantul. Potrivit acestora, testarile la care a fost supus in tot acest timp sugereaza faptul ca virusul a fost anihilat. In lipsa unui vaccin impotriva virusului imunodeficientei umane (HIV), cazul lui Timothy Ray Brown reprezinta un pas extrem de important pentru cercetare, in conditiile in care peste 30 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV la nivel mondial.



Totodata, in acest an testele medicale au relevat o reducere cu 44% a riscului de infectare cu HIV - virusul care declanseaza maladia SIDA, prin administrarea de antiretrovirale barbatilor homosexuali seronegativi, si cu 39% a riscului de infectare cu HIV in cazul femeilor care folosesc un anumit gel vaginal.

Punte de legatura intre universul cuantic si cel vizibil

Cercetatorii americani au prezentat in luna martie o noua descoperire stiintifica: crearea primei punti de legatura intre universul cuantic (microcosmos) si cel vizibil. Fizicienii Andrew Cleland si John Martinis de la Universitatea California au relevat in premiera faptul ca universul vizibil se poate afla si el sub influenta mecanicii cuantice, deschizand astfel calea catre punerea la punct a unor aplicatii revolutionare.

Savantii americani au reusit sa obtina un efect cuantic care s-a manifestat intr-o bucata de metal, suficient de mare pentru a putea fi vazuta cu ochiul liber, alcatuita dintr-un strat de nitrat de aluminiu aplicat intre doua straturi de aluminiu pur.



In timpul acestui experiment, cei doi au reusit, cu ajutorul unui microcircuit electric supraconductor, ce nu ofera nicio rezistenta la temperaturi foarte joase, sa creeze o "instalatie" care are capacitatea de a oscila si de a nu oscila in acelasi timp, acest fenomen fiind "o stare suprapusa" a universului cuantic in universul vizibil.

Primul organism viu creat in laborator

O alte descoperire remarcabila a anului 2010 apartine tot cercetatorilor americani: crearea unui organism viu din elemente chimice.

In luna mai, omul de stiinta american Craig Venter, un pionier in genomica, a anuntat ca expertii de la laboratoarele Maryland din California, au reusit sa creeze primele "celule sintetice" din lume - o bacterie numita Mycoplasma mycoides.
Genele bacteriei au fost construite in totalitate in laborator, "din patru sticle cu substante chimice pe un sintetizator chimic, pornind de la informatii din calculator", a explicat expertul.



Experimentul, rezultatul unui proiect ce dureaza de 15 ani, reprezinta un pas inainte in crearea de “organisme vii, cu capacitati si trasaturi care nu s-ar fi putut dezvolta niciodata natural", potrivit lui Julian Savulescu, profesor de origine romana, considerat o autoritate in bioetica.

Un nou sistem solar si o noua forma de viata pe Pamant

NASA a anuntat in 2010 o serie de descoperiri importante: viata pe planeta Titan si faptul ca ar aceasta ar semana cel mai mult Terra, fiind acoperita cu forme de relief ca lacuri, rauri si munti, sau un nou sistem solar aflat la "doar" 127 de ani lumina de Pamant. El este format din sapte planete ce se rotesc in jurul unui fel de Soare.

In noiembrie, oficialii agentiei spatiale americane au afirmat ca au descoperit un "obiect exceptional in vecinatatea noastra cosmica” - o supernova, a carei activitate a fost descoperita prima data acum 30 de ani, care ar putea deveni o stea neutronica sau s-ar putea transforma intr-o gaura neagra. Cercetatorii cred ca descoperirea este foarte importanta pentru a intelege ce se intampla imediat dupa formarea unei gauri negre.

Cea mai recenta descoperire NASA a fost anuntata la inceputul lunii decembrie: o noua forma de viata pe Pamant, ascunsa pe fundul unui lac din California. Noua forma de viata este o bacterie capabila sa se dezvolte pornind de la arsenic. Reprezentantii NASA au spus ca descoperirea este una importanta in "programele de cautare a dovezilor referitoare la existenta vietii extraterestre".



Descoperirile NASA in 2010 au starnit insa si controverse, un exemplu fiind publicarea in luna martie a celor mai detaliate fotografii ale Pamantului, punand cap la cap observatii de luni intregi facute prin satelit. Claritatea extraordinara a fotografiilor a iscat multe discutii in legatura cu veridicitatea lor.

Un nou monument circular langa Stonehenge

In luna iulie, arheologii britanici si austrieci au descoperit o structura circulara la o distanta de aproximativ 900 de metri de celebrul Stonehenge. A fost dezgropat un sant circular care inconjoara un cerc mai mic de gropi late de aproximativ un metru. Arheologii cred ca in respectivele gropi erau stalpi de lemn.
Descoperirea este considerata cea mai importanta din ultimii 50 de ani, in domeniul arheologiei. Totodata, cercetatorii spera ca noua descoperire sa elucideze care a fost motivul pentru care a fost construit Stonehenge.

Un nou element in Tabelul lui Mendeleev

Dupa cinci ani de pregatiri si milioane de dolari cheltuiti, cercetatorii rusi si americani au descoperit in aprilie un nou element in Tabelul lui Mendeleev: unuseptium sau elemental 117. “Descoperirea elementului 117 reprezinta punctul culminant al unei calatorii lungi de un deceniu pentru imbogatirea tabelului periodic si scrierea unui nou capitol in cercetarea elementelor grele", potrivit academicianul rus Yuri Oganessian, seful Laboratorului pentru Reactii Nucleare Flerov, din Rusia.

Mini Big Bang, recreat la CERN

Acceleratorul de particule de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) din Geneva, care incearca sa reconstituie momentul facerii lumii, a creat in 7 noiembrie un mini Big Bang, prin coliziunea ionilor de plumb, in loc de cea a protonilor. Experimentul a generat temperaturi de un milion de ori mai mari decat temperatura existenta in centrul Soarelui. Pana acum, in incercarea de a descoperi tainele formarii Universului, cea mai mare energie inregistrata a fost in momentul ciocnirii protonilor.



Dinozaur cu 15 coarne

Alte doua descoperiri importante ale anului 2010 sunt fosilele a doua noi specii de dinozaur cu coarne, de talie mare, rude apropiate ale celebrului erbivor Triceratops. Cele doua fosile au fost descoperite, in septembrie, in vestul Statelor Unite ale Americii. Cei doi noi dinozauri patrupezi erbivori, Utahceratops si Kosmoceratops , al doilea avand 15 coarne, au trait in urma cu circa 76 de milioane de ani, la sfarsitul cretacicului. Acestia erau cei mai mari si mai numerosi dinozauri care traiau in America de Nord in cretacicul superior.

Adevarul

Cele mai asteptate descoperiri medicale ale lui 2011

Anul care sta sa inceapa ar putea veni cu descoperiri extrem de folositoare pentru sanatatea oamenilor, in domeniul medicinei si nu numai. Unele dintre acestea sunt acum in faza de testare.

Aparatul care detecteaza cancerul

In Danemarca, cercetatorii au creat un aparat care poate detecta cancerul. O camera video a fost echipata cu un bec in infrarosu.

Conform editiei in limba engleza a revistei Men's Health, astfel ar putea fi descoperite tesuturile maligne.

Aceasta ar fi o metoda mai putin invaziva decat cele actuale.

Spray-ul cu celule stem

Cu cateva luni in urma, doctorii au folosit o metoda inedita de tratare a unei rani la picior.

Ei au vindecat rana grava prin aplicarea unei solutii dintr-un spray. Aceasta continea celulele stem ale pacientei.

Metoda ar putea fi o metoda revolutionara in vindecarea arsurilor.

Sfarsitul cariilor

Crearea unei enzime care poate face ca placa dentara sa nu se mai lipeasca de dinti ar fi o alta inventie foarte importanta a lui 2011.

Prin aceasta metoda am putea scapa de carii. Cercetatorii olandezi Bauke Dijkstra si Lubbert Dijkhuizen au descifrat structura si mecanismul de functionare ale enzimei care duce la aparitia cariilor dentare.

Nu vom mai imbatrani

Suna ca in filmele SF, dar cercetatorii de la Harvard au reusit sa inverseze procesul imbatranirii, la soareci, prin manipularea cromozomilor numiti telomeri.

Deocamdata, solutia este inca in teste, deoarece s-a constatat ca ea creste riscul de cancer.

Medicamentul contra SIDA

Un nou medicament, numit Truvada, ar putea sa scada numarul persoanelor care contracteaza aceasta boala.

Conform studiilor, in cazul barbatilor care au luat pastila zilnic, riscul de a contracta virusul HIV a scazut cu 70%.

Detectarea cancerului la prostata

3 din 4 barbati care sufera o biposie pentru a se vedea daca au cancer la prostata nu sufera de aceasta afectiune.

Un nou test genetic i-ar putea scapa de acest chin. El a fost creat de cercetatorii islandezi.

Medicina: Cele mai importante inovatii in 2011


Ca in fiecare an, si la finele celui trecut, o echipa compusa din 60 de medici si cercetatori de la Cleveland Clinic a realizat un Top 10 al celor mai importante inovatii din medicina. Si, in timp ce locul intai este dedicat Alzheimer-ului, mai exact unui compus radioactiv care permite obtinerea de imagini moleculare ale creierului, pentru diagnosticarea precoce a maladiei, cel de-al doilea si cel de-al treilea loc sunt ambele "rezervate" luptei cu tipuri de cancer pana acum fara speranta.

Prima inovatie care promite sa nu treaca neobservata in 2011 este anticorpul monoclonal "ipilimumab", despre care anul trecut s-a spus ca ar fi prima terapie din ultimii 30 de ani in masura sa imbunatateasca rata de supravietuire a bolnavilor cu cancer aflat in stadiu avansat; medicamentul functioneaza deblocand, la nivel molecular, anumite limfocite (celulele T) ale sistemului imunitar si facandu-le capabile sa agreseze tumora.

A doua noutate celebrata de expertii de la Cleveland Clinic este primul vaccin terapeutic aprobat de FDA impotriva cancerului de prostata. Denumit Provenge, vaccinul actioneaza inducand un raspuns al sistemului imunitar contra cancerului si s-a dovedit in masura sa reduca cu 24% riscul de moarte la pacientii cu boala deja raspandita in organism.
In top mai figureaza si doua noi medicamente pentru tratamentul hepatitei C si o micro-capsula care le va permite medicilor pediatri sa realizeze endoscopii ale tractului digestiv mult mai putin invazive pentru micii pacienti.

Sunt semnalate si un tratament pentru scleroza multipla, un test pentru astm, o noua tehnica de chirurgie pentru tratamentul obezitatii morbide si o noua tehnologie care permite monitorizarea la distanta a pacientilor cu risc crescut de infarct.

Tot la finele anului trecut, expertii Societatii Americane de Oncologie au compilat si ei o lista a principalilor pasi inainte facuti in cercetarea anti-cancer sau, mai bine spus, a rezultatelor care au avut cel mai mare impact in ceea ce priveste tratamentul pacientilor. In cadrul raportului 2010 sunt citate 53 de studii semnificative, dintre care 12 sunt recunoscute ca fiind de maxima importanta; patru dintre ele privesc tratamentul tumorilor asa-numite "dificile", precum cele la plamani la persoanele in etate, cele la pancreas in stadiu avansat, tumorile la ovare si melanoamele. Mai exact, radioterapia hipofractionata permite reducerea riscului de recidiva la tumorele la san, cu un ciclu de sedinte de doar trei saptamani fata de cele sase standard. Au fost scoase in evidenta noi terapii targetate pentru bolnavii de melanom si cancer la plamani, precum si terapii recent aprobate pentru tumorile la prostata.

Pacientul 2.0
Pe net, site-urile unde utilizatorii au posibilitatea de a schimba intre ei informatii despre boli, de a cere si a furniza sfaturi cu privire la tratamente sau chiar pe aceea de a da "note" spitalelor si institutiilor sanitare, s-au transformat, de cativa ani incoace, intr-un fenomen in toata puterea cuvantului. Unul cu nenumarate implicatii, potrivit unui articol aparut anul trecut in revista italiana L'Espresso, intrucat Internetul a reusit sa cutremure din temelii vechea relatie dintre bolnavi si medici. Unii cred ca in bine, altii ca in rau.

"Faza cea mai rea a tratamentului a trecut, dar voi avea oricum nevoie sa vorbesc despre terapie. Si-atunci, va spun: bine ati venit!". Asa suna primul post de pe un blog unde subiectul principal il reprezinta tumorele. Se numeste "On the widepeak" si este jurnalul online al lui Mj, care din 2007 se lupta cu un cancer la san. Nu este nici pe departe unica autoare a unui blog pe aceasta tema: in ultimii ani, netul s-a umplut de persoane care "se trateaza" cu ajutorul World Wide Web-ului si al resurselor furnizate de acesta.

Mothers with cancer
Este considerat cel mai faimos blog colectiv al pacientilor din lume si este actualizat zilnic de femei si mame care lupta cu cancerul. "Fie ca ati venit aici pentru a citi, a scrie sau a discuta despre diagnostice, terapii, radiatii, supravietuire, chirurgie, efecte secundare sau despre orice altceva din viata unei mame sau a unei femei care a supravietuit cancerului, sunteti binevenite".

Rare Disease Day 2010
In sectiunea "Tell Your Story" a acestui portal dedicat bolilor rare se pot publica fotografii si materiale video. In acest mod, cei implicati isi pot spune povestea celorlalti, bolnavi sau simpli vizitatori, pot face apeluri umanitare sau pot furniza informatii despre aceste patologii "uitate".

Sermo
Este cea mai mare comunitate a medicilor de pe web, alcatuita din 115.000 doctori proveniti de pe intreg teritoriul Statelor Unite si care acopera 68 de specializari diferite.

Society for Participatory Medicine
Misiunea declarata a acestui site este sa-i aduca impreuna pe e-pacienti si pe profesionistii din sistemul sanitar.

Health 2.0
Site-ul unei conferinte pe tema sanatatii, Health 2.0 studiaza utilizarea de catre pacienti si medici a noilor generatii de tehnologii online - de la comunitati la instrumente de cautare - si cum schimba ele modul in care lucreaza operatorii sanitari.

Computerul controlat cu puterea gandului a devenit realitate!

Cercetatorii au creat un calculator controlat de gandurile oamenilor, descoperire care ar putea ajuta oamenii care se afla in imposibilitatea de a vorbi sau a se misca.



In testele realizate de oamenii de stiinta, voluntarii au fost capabili sa miste un cursor pe ecran, prin simpla 'pronuntie' a unor cuvinte in minte.

Studiul ar putea ajuta semnificativ pacientii care si-au pierdut capacitatea de a vorbi, sau pe cei care nu se pot misca si care se misca cu ajutorul scaunului cu rotile. De asemenea, aceasta tehnologie ar putea revolutiona industria jocurilor pe calculator.

Doctorul Eric Leuthardt de la Washington University School of Medicine din St Louis, Missouri, a utilizta o tehnica numita electrocortiografie (ECoG) pentru a conecta creierul voluntarilor ce sufera de epilepsie direct la un calculator. Electrozii eu fost introdusi prin craniu, pana la contactul direct cu creierul, pentru a putea inregistra activitatea electrica a acestuia.

Studiul a fost efectuat pe pacienti cu varste cuprinse intre 36 si 48 de ani. Semnalele emise de electrozi in timpul testelor au fost adunate si inregistrate in baza de date a unui calculator.
Experimentul a constat in asezarea volunatrilor in fata unui ecran si mutarea cursorului prin rostirea in gand a unor cuvinte prestabilite. De exemplu, "ah" muta cursorul in partea dreapta a ecranului, "ee" in partea de sus, "oo" in jos si "eh" in partea stanga.

Toti voluntarii au reusit sa stapaneasca tehnica foarte rapid, fara o pregatire mare in prealabil. Cercetatorii spera ca in viitor acest implant sa fie unul permanent, care sa permita pacientilor sa comunice si chiar sa se deplaseze sau sa permita unui computer sa le citeasca gandurile.

In ultimii zece ani, oamenii de stiinta au dezvoltat o serie impresionanta de gadget-uri care pot fi controlate cu puterea mintii. De asemenea, tehnologia a fost folosita si pentru a controla scaune cu rotile, sau pentru a schimba canalele televizorului de la distanta.
In urma cu putin timp, medicii americani au prezentat cea mai recenta versiune a unui brat bionic ce functioneaza pe baza impulsurilor electrice transmise de creier. Cei care folosesc acest brat bionic pot sa apropie degetul aratator de cel mare si chiar sa ridice antebratul.

Sursa: Daily Mail

Fluidul care "te trezeste din morti"

Victimele unor agresiuni violente sau ale unor accidente rutiere grave ar putea fi mentinute in viata prin aplicarea unui tratament revolutionar. Deseori, chirurgii au la dispozitie doar cateva minute pentru a salva persoane care au supravietuit unor impuscaturi, lovituri de cutit sau accidente auto. Oamenii de stiinta sunt de parere ca medicii ar putea castiga timp pretios pentru efectuarea unor interventii chirurgicale vitale pompand un fluid foarte rece in venele pacientilor.



INCETINIRE. Medicul Hasan Alam, seful colectivului de cercetatori de la Massachusetts General Hospital, din Boston, sustine ca procedeul mentionat ar putea salva vietile a 90% dintre victimele unor rani considerate, in prezent, fatale. Scaderea brusca si substantiala a temperaturii corporale incetineste instalarea mortii fizice, impiedicand oprirea activitatii cerebrale inainte ca inima sa inceteze sa bata. Savantul considera ca o racire rapida a corpului poate transforma un deces iminent intr-o supravietuire foarte probabila. Sansele de supravietuire sporesc cu 90%, permitand restabilirea functiilor cognitive, a activitatii cerebrale si a functiilor organelor. Metoda chirugicala presupune pomparea unui lichid numit "extensor plasmatic", care contine nutrimente si compusi chimici destinati pastrarii in functiune a organelor, in vasele sangvine ale victimei.

In conditii normale, oamenii sufera leziuni cerebrale daca sunt lipsiti de oxigen 5 minute, iar 15 minute mai tarziu se poate produce moartea acestora. Racirea brusca a corpului reduce activitatea metabolica si implicit nevoia de oxigen a organismului. Dupa finalizarea interventiilor chirurgicale destinate vindecarii ranilor, corpul pacientului este incalzit treptat prin reintroducerea propriului sange in vasele sangvine. Medicul Kevin Fong, anestezist la University College London Hospital, este de parere ca recenta descoperire poate revolutiona chirurgia. El sustine ca moartea nu este o reactie instantanee, ci reprezinta un proces complex, pe care specialistii il pot prelungi, oferind chirurgilor ocazia de a interveni. Fong crede ca procedeul ii poate ajuta pe specialisti sa redefineasca granita dintre viata si moarte, putand revolutiona totul, de la chirurgia posttraumatica pana la tehnicile de resuscitare.

Marea Moartă nu este moartă
Zeci de cratere gigantice din care ţâşneşte apă proaspătă care conţine bacterii, au fost descoperite pe fundul Mării Moarte, un ecosistem despre care se credea până în prezent că nu poate susţine nicio formă de viaţă.

Uluitoarea descoperire care este o dovadă în plus asupra puterii vieţii, a fost făcută de un cercetător de origine română, Danny Ionescu, actualmente un eminent microbiolog marin în cadrul prestigiosului Institut Max Planck din Germania... continuare Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Numele a trei noi elemente chimice au fost recent aprobate de către forurile ştiinţifice competente: elementele se numesc acum coperniciu, roentgeniu şi darmstadtiu.

Toate trei sunt aşa-numite elemente super-grele sau transuraniene; ele nu există în natură, ci au fost create pe cale artificială, în laborator, în acceleratoare de particule, obţinându-se doar un mic număr de atomi din fiecare. Ele sunt foarte instabile şi se dezintegrează rapid, dând naştere altor elemente chimice.

Datorită numărului mic de atomi şi instabilităţii lor, durează, de obicei, mulţi ani până când existenţa unui astfel de element să fie recunoscută oficial, astfel încât elementul să poată fi inclus în tabelul periodic.

Includerea se face numai după verificări atente ale rezultatelor experimentelor, de către comisii speciale ale Uniunii Internaţionale pentru Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP) şi Uniunii Internaţionale pentru Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC).

Numele sunt alese în urma unor propuneri, după consultări cu specialişti din domeniu, şi trebuie aprobate în adunările generale ale celor două organisme internaţionale.

Darmstadtiul (Ds), elementul cu numărul atomic 110, a fost obţinut în 1994, de către cercetătorii de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări asupra Ionilor Grei (mai cunoscut sub numele de GSI - foto) din Germania. Bombardând un izotop greu de plumb cu atomi de nichel, specialiştii au obţinut în total 13 atomi de darmstadtiu. Numele vine de la oraşul german Darmstadt, unde se află laboratorul GSI.

Roentgeniul (Rg) - numărul atomic 111 - a fost obţinut pentru prima dată în 1994 (trei atomi); ulterior, pentru a valida rezultatele, cercetătorii au repetat experimentul în 2002, obţinînd alţi trei atomi. Numele elementului a fost dat în onoarea fizicianului german Wilhelm Conrad Roentgen (1845 - 1923), laureat al premiului Nobel pentru fizică, cel care a descoperit razele X, în 1895.

Coperniciul (Cn) - elementul cu numărul atomic 112 - a fost fabricat pentru prima dată în 1996, prin ciocnirea atomilor de zinc cu cei de plumb. De atunci, au fost obţinuţi, în total, 75 de atomi ai acestui element. Numele său vine de la celebrul astronom Nicolaus Copernicus (1473-1543), primul care a emis teoria că Pământul se roteşte în jurul Soarelui, contrazicând astfel ideile greşite ale vremii sale şi schimbând pentru totdeauna viziunea oamenilor asupra lumii.

Sursa: Live Science
Sursa: Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Evenimentele care au zguduit lumea stiintifica in 2011

Stiinta evolueaza cu pasi rapizi. Lucuri care, in urma cu putin timp, erau de neconceput au devenit, in 2011, realitate.

Presa a devenit din ce in ce mai receptiva la evenimentele de acest gen, iar Live Science a realizat un clasament al celor mai ample evenimente si povesti stiintifice din acest an.

10. Pepenii galbeni ucigasi

Va ganditi ca alergia la pepeni galbeni este un lucru rau? Listerioza, o infectie cauzata de bacteria Listeria monocytogenes, aflata in mii de pepeni galbeni contaminati, a infectat 146 de oameni.

Nu mai putin de 30 perosoane si-au pierdut viata din cauza acestor pepeni, potrivit rapoartelor prezentate de Centrele americane pentru Controlul si Prevenirea Bolilor.

9. Adio Space Shuttle

La trei decenii dupa lansarea primei navete spatiale din programul Space Shuttle, NASA a trimis in spatiu naveta Atlantis.

Programul spatial care a facut istorie s-a incheiat insa in acest an, iar programele spatiale private ale miliardarilor occidentali vor lua locul navetelor NASA.

8. Gripa aviara din laborator

Gripa aviara nu este contagioasa in randul oamenilor, dar poate deveni foarte periculoasa dupa ce a infectat organismul uman.

Doi cercetatori au modificat virusul in laborator, transformandu-l intr-o potentiala sursa a unei pandemii. Acestia si-au dorit sa vada cum functioneaza virusul, odata ce ajunge contagios pentru oameni.

7. Cutremur, tsunami si criza nucleara din Japonia

Un cutremur devastator a zguduit, pe 11 martie, coastele Japoniei. Cutremurul a fost urmat de un tsunami, iar cele doua evenimente au declansat, la Fukushima, cea mai mare criza nucleara de dupa Cernobil.

6. Degradarea regiunilor inghetate

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii nu reprezinta o noutate. Expertii insa se asteapta ca ea sa dispara pana la sfarsitul secolului. Totusi, in acest an, o noua gaura in stratul de ozon a aparut in zona Arcticii, cauzand topirea accelerata a ghetii.

5. Viteaza luminii, ceva depasit

Rapoartele potrivit carora particulele subatomice - neutrinii - au depasit viteza luminii au starnit suparari printre fizicienii moderni.

Viteza luminii se bucura de un statut special in cadrul teoriei relativitatii a lui Einstein. Cine (sau ce) depaseste aceasta viteza poate calatori inapoi in timp, interferand cu regulile cauzalitatii.

Exista, chiar si asa, dovezi conform carora neutrinii nu au calatorit niciodata atat de repede, iar problema se afla, inca, in plina dezbatere. Deci nimeni nu poate spune, cert, daca viteza luminii a fost depasita sau nu.

4. Planeta noua, sora cu Pamantul

Astronomii sunt cu un pas mai aproape de a gasi planete locuite de extraterestri. Asta dupa ce au descoperit doua planete foarte asemanatoare Terrei, care graviteaza in jurul unei stele, la o distanta de 950 de ani lumina de planeta noastra.

3. Misterele stramosilor

Populatiile din Asia de est au gene comune cu o specie preistorica - Denisovan - care a trait cu aproximativ 40.000 de ani in urma si este cunoscuta dupa cateva fragmente de oase si dinti.

2. Particula lui Dumnezeu

Fizicienii sustin ca s-au apropiat si mai mult de "bosonul Higgs".

Acest element se regaseste in mecanismul care confera masa celorlalte particule elementare. Particula este cautata, momentan, cu ajutorul acceleratorului LHC de langa Geneva, Elvetia.

1. Dezastrele si schimbari climatice

Seceta, incendii, tornade, inundatii catastofale, uragane, un cutremur devastator si un tsunami care a maturat coastele Japoniei sunt doar cateva din dezastrele care au zguduit lumea, in anul care se apropie de sfarsit.

Pericolul nu a trecut, pentru ca, spun oamenii de stiinta, ne putem astepta la evenimente similare si in 2012.

Fizicienii americani au inventat o MAŞINĂ CARE "SE ASCUNDE" ÎN TIMP
Fizicienii americani finanţaţi de Pentagon au anunţat, miercuri, că au conceput un sistem de "invizibilitate temporală", care are capacitatea de a face ca un eveniment să devină complet nedetectabil timp de o fracţiune de secundă, informează AFP.

Acest dispozitiv experimental este inspirat din cercetările efectuate pentru realizarea celebrei "pelerine a invizibilităţii", promovată de filmele din seria "Harry Potter". Însă, în loc să încerce să mascheze un obiect în spaţiu, ea îl ascunde în timp, potrivit unui studiu publicat în revista britanică Nature.
"Rezultatele noastre reprezintă un pas important spre obţinerea unei pelerine spaţio-temporale complete", a declarat Moti Fridman, profesor la Universitatea Cornell din New York, coordonatorul acestui studiu.

Dispozitivul fizicienilor americani foloseşte proprietăţile spectrului luminos vizibil şi faptul că diversele culori care îl compun se deplasează cu viteze uşor diferite.

Această pelerină a invizibilităţii "temporale" începe prin a difuza o rază de lumină verde într-un cablu de fibră optică. Această rază traversează apoi o lentilă care o împarte în două frecvenţe distincte: o lumină albastră, care se propagă puţin mai repede decât raza verde de origine, şi o lumină roşie, care este puţin mai lentă.

Diferenţa de viteză dintre cele două raze astfel obţinute este accentuată şi mai mult prin interpunerea unui obstacol transparent.

La final, se obţine un fel de "decalaj temporal" între raza roşie şi cea albastră care "călătoresc" prin fibra optică.

Este vorba de o diferenţă minusculă, de doar 50 picosecunde, dar suficientă pentru a intercala o descărcare a unei raze laser cu o frecvenţă diferită de lumina care trece prin fibra optică.

După această scurtă descărcare a laserului, raza roşie şi albastră vor suporta un tratament invers: un nou obstacol va accelera de această dată raza roşie şi o va încetini pe cea albastră, iar o lentilă va reuni cele două fascicule pentru a produce o singură rază, de culoare verde.

Descărcarea de laser, cu o durată de 40 de picosecunde, este încă prezentă, dar cum ea nu face parte din fluxul de fotoni din lumina reconstituită, ea rămâne total nedetectabilă.

Procedeul seamănă cu trecerea la nivel cu calea ferată, au declarat Robert Boyd şi Zhimin Shi de la Universitatea Rochester din New York. Atunci când trece un tren, maşinile se opresc în faţa barierei, generând astfel "o gaură" în fluxul ce reprezintă traficul auto. După trecerea trenului, maşinile accelerează, până le prind din urmă pe celelalte. Pentru un observator exterior, fluxul circulaţiei pare absolut normal şi nu există nicio dovadă a trecerii trenului prin intersecţie.

Cercetătorii doresc, în următoarea etapă, să crească suficient de mult "falia temporală" care maschează un eveniment.

Ei consideră însă că această invizibilitate temporală ar putea avea deja aplicaţii imediate, în domeniul securizării comunicaţiilor.

Acest procedeu permite fracţionarea semnalelor optice şi le face să călătorească cu viteze diferite, înainte de a le reasambla, fapt care face ca datele să fie extrem de greu de interceptat.

Testele efectuate de echipa coordonată de Moti Fridman sunt finanţate în parte de DARPA, o agenţie din Ministerul Apărării american, specializată în punerea la punct a tehnologiilor futuriste, care par că ţin de domeniul science-fiction, şi care vor putea fi utilizate în scopuri militare.

Această agenţie a pus la punct în anii 1960 un sistem de transmisie de date între computere, punând astfel bazele unui sistem care urma să devină ulterior reţeaua de internet actuală.
Sursa: Gandul.info

A fost realizata prima filmare in interiorul unui neuron din creierul uman

Oamenii de stiinta au reusit sa inregistreze imagini video in interiorul creierului uman, ce arata modul in care acesta functioneaza.

Folosind o noua tehnica de imagistica, ce foloseste proteine bioluminescente obtinute de la meduze, cercetatorii pot lumina in interiorul unui neuron uman, capturnd imagini video ce arata cum se deplaseaza proteinele in interiorul acestuia, pentru a reinnoi structura sa.

„Creierul nostru este dezasamblat si reasamblat in fiecare zi”, explica Don Arnold, profesor de biologie moleculara si computationala la University of Southern California.

„De astazi intr-o saptamâna, creierul fiecaruia dintre noi va fi compus din proteine total diferite de cele care-l compun astazi”, afirma Arnold. „Clipul video pe care l-am realizat arata acest proces in desfasurare. Stiam ca acest lucru se intâmpla, dar acum il putem observa pentru prima data”, a mai spus specialistul.

Cu ajutorul acestei filmari, oamenii de stiinta au inteles modul in care proteinele sunt directionate in cele doua tipuri de compartimente aflate in interiorul unui neuron, axonul si dendritele. Axonul este partea celulei responsabila cu transferul unui semnal electric catre alte celule, in timp ce dendritele sunt insarcinate cu receptionarea semnalelor electrice lansate de celelalte celule.

„Se stia de câteva decenii faptul ca proteinele au ca destinatie un compartiment sau altul. Pâna acum, când am putut observa in mod direct procesul, nu stiam exact cum functioneaza procesul ce stabileste destinatia fiecarei proteine”, a explicat Sarmad Al-Bassam, cercetatorul care a coordonat acest studiu.

Iata imaginile surprinse de cercetatori in interiorul unui neuron din creierul uman:

Top 9 inovatii medicale pentru 2013



Cleveland Clinic a anuntat un top al inovatiilor medicale care vor avea un impact major asupra îmbunatatirilor legate de ingrijirea pacientului în cursul anului urmator. Lista este alcatuita din diferite dispozitive medicale cum ar fi un scaner portabil pentru melanom, dar si din medicamente si teste de diagnostic, cum ar fi mamografia 3D.

1. Chirurgia bariatrica pentru controlul diabetului

Exercitiile si dieta în sine nu sunt eficiente pentru tratarea obezitatii severe sau a diabetului de tip 2. Odata ce o persoana ajunge la o anumita greutate si devine obez, scaderea in greutate si mentinerea greutatii la un nivel fara riscuri timp de mai multi ani nu se întampla aproape niciodata.

În timp ce medicamentele disponibile pentru diabet sunt bune, aproximativ jumatate dintre cei care le iau nu sunt în masura sa-si controleze boala. Acest lucru poate duce de multe ori la atac de cord, orbire, accident vascular cerebral si insuficienta renala.

Chirurgia pentru obezitate micsoreaza stomacul si rearanjeaza tractul digestiv.De-a lungul anilor, multi medici care efectueaza astfel de operatii au constatat ca procedura chirurgicala ar scapa pacientii de diabet de tip 2, de multe ori înainte ca pacientul sa fi plecat din spital.

Multi experti in diabet cred ca interventiile chirurgicale ar trebui sa fie oferite mult mai devreme ca o optiune de tratament pentru pacientii care nu isi pot controla eficient diabetul si nu ca o ultima solutie.

2. Dispozitiv neuromodulator pentru dureri de cap si migrena

Nervii gannglionului sfenopalatin – situat in spatele nasului – au fost un obiectiv specific pentru tratamentul durerii de cap severe pentru multi ani.

Cercetatorii au inventat un neurostimulator miniaturizat implantabil, de dimensiunea unei migdale. Acesta este plasat printr-o incizie chirurgicala minim invaziva, in gingie deasupra celui de-al doilea molar. Ori de cate ori un pacient simte o durere de cap acest dispozitiv o blocheaza în aproximativ cinci pana la 10 minute.

3. Spectrometrie de masa pentru identificarea bacteriilor

Chiar si în aceasta era a tehnologiei medicale avansate, identificarea bacteriilor poate necesita în continuare zile sau saptamani. Cu toate acestea, laboratoarele de microbiologie clinica din întreaga lume implementeaza noi tehnologii de spectrometrie de masa pentru a furniza o identificare rapida a organismelor, care este mai precisa si mai putin costisitoare decat metodele actuale biochimice.

In Statele Unite sunt disponibile doua sisteme de spectrometrie MALDI-TOF ce permit identificarea mai exacta a bacteriilor în cateva minute. Identificarea rapida permite medicilor prescrierea unui tratament adecvat mai devreme si nu se mai apeleaza la o terapie cu spectru larg care conduce la rezistenta antimicrobiana.

4. Medicamente pentru tratamentul cancerului de prostata in stadiu avansat

În ultimii doi ani, cinci noi medicamente au fost aprobate pentru cancerul de prostata avansat: sipuleucel-T, denosumab, abiraterone, cabazitaxel si enzalutamide. Un al saselea, radium-223 dichloride, este asteptat sa fie aprobat in cursul acestui an.
Au fost realizate progrese semnificative in tratarea cancerului de prostata avansat, nu numai prin cresterea ratei de supravietuire a pacientilor, dar si prin oprirea progresului acestei boli.
Multi cercetatori din domeniul cancerului de prostata cred ca aceste medicamente, si altele care vor fi aprobate, vor face cancerul de prostata o boala cronica, care este gestionata cu succes prin administrarea de medicamente, modificarea stilului de viata si controale regulate .

5. Dispozitiv portabil de scanare pentru melanom

Un nou dispozitiv portabil aprobat de FDA ajuta medicii dermatologi la identificarea leziunilor cutanate, care au caracteristici de melanom. Acesta utilizeaza o tehnologia creata de armata pentru rachete si lumini speciale de 10 lungimi de unda specifice, iar sistemul computerizat vizualizeaza rapid structura leziunii chiar sub suprafata pielii.

Dispozitivul foloseste apoi algoritmi sofisticati care analizeaza în mod obiectiv leziunea si compara rezultatele cu o baza de date de 10.000 de imagini arhivate de melanom si alte boli de piele. În mai putin de un minut, se realizeaza o evaluare a leziunilor pielii si dermatologul poate decide cu privire la masurile posibile.

Într-un studiu clinic realizat pe 1.300 de pacienti, cel mai mare studiu realizat vreodata in detectarea melanomului, aparatul a detectat 98% dintre melanoame.

6. Laser femtosecond in chirurgia cataractei

Spre deosebire de o lama chirurgicala care taie, un laser femtosecond desparte tesutul prin ablatie si clivare. Noua procedura pentru cataracta permite chirurgilor sa faca incizii mici, mai precise. Aceasta cauzeaza mai putina inflamatie si ofera mai multa stabilitate atunci cand se implanteaza un cristalin nou.

7. Perfuzie pulmonara ex vivo

Expertii cred ca 40 la suta dintre plamanii respinsi anterior pot fi acum potriviti pentru transplant, datorita unei abordari noi numite perfuzie pulmonara ex vivo – in afara corpului. Plamanii deteriorati sunt scosi de la un donator, plasati într-o camera transparenta si conectati la o pompa cardiopulmonara si un ventilator.

Pe o perioada de 4 pana la 6 ore plamanii sunt apoi reparati si evaluati, sunt pompate fluide cu proprietati speciale prin vasele de sange si sunt folosite substante nutritive pentru a-i hrani. Atunci cand este necesar, sunt introduse medicamente specifice pentru infectii clare. Odata ce se determina ca plamanii sunt viabili, acestia sunt gata pentru transplant imediat.

Perfuzia pulmonara ex vivo este aprobata in Europa si Canada, si este in curs de aprobare in Statele Unite.

8. Aparate modulare pentru tratarea anevrismelor complexe

Intre 20-40% dintre persoanele cu anevrisme aortice au o anatomie care nu este potrivita pentru grefele care sunt comercializate in prezent si nici nu sunt candidati pentru procedura chirurgicala deschisa de reparatie.
Cu toate acestea, datorita unui nou sistem inovator, chirurgii pot trata acum pacientii cu aceste anevrisme complexe cu ajutorul unui stent modular, fara a fi nevoie sa faca masuratori detaliate si apoi sa astepte saptamani, uneori luni, pentru dispozitivele personalizate care urmeaza sa fie livrate.

9. Tomosinteza digitala a sanilor

Tomosinteza sau mamografia 3D este o tehnologie de diagnosticare, care a fost aprobata de FDA în 2011. Aceasta nu substituie testarea traditionala bidimensionala, dar atunci cand este efectuata împreuna cu mamografia conventionala ofera o imagine mai exacta a sanilor.

Tehnologia 3D ofera medicilor o oportunitate mult mai mare de a descoperi celulele canceroase mici, ascunse de tesuturile înconjuratoare, care nu pot fi vizibile la mamografiile standard.

Atunci cand cazurile de cancer sunt gasite in stadiu incipient, optiunile de tratament sunt, în general, mai putin traumatizante si sansa de vindecare este mai mare.