Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Descoperiri Stiintifice

Rasp: Descoperiri Stiintifice #47668

Descoperirea unei molecule pe o exoplanetă-gigant ar putea fi cheia pentru găsirea unui „al doilea Pământ” locuibil

OGZkMzdjYzU0NTVlYjdiZTI3OWJjMmU5YWI.thumb.jpg


Există viață dincolo de sistemul nostru solar? O echipă internațională de astronomi s-a apropiat cu încă un pas de răspunsul la această întrebare, relatează Euronews.

Noile cercetări publicate marți vin cu un indiciu important care să ne ajute să înțelegem dacă există planete necunoscute care ar putea fi locuibile pentru generațiile viitoare.

Echipa, condusă de oamenii de știință de la Queen’s University din Belfast, a descoperit prezența unei molecule purtătoare de oxigen în atmosfera WASP-33b, o exoplanetă mare care orbitează în jurul unei stele.

Rezultatele studiului s-ar putea dovedi de neprețuit pentru oamenii de știință ai viitorului care vor explora atmosfera unor planete mici și stâncoase nedetectate încă, asemănătoare cu Pământul.

„Chiar dacă WASP-33b este o planetă gigant, aceste observații sunt baza pentru instrumentele din generația următoare, cum ar fi Thirty Meter Telescope and the European Extremely Large Telescope, în căutarea biosemnăturilor în lumi mai mici care ar putea oferi indicii pentru una din cele mai vechi întrebări ale omenirii: „Suntem singuri?””, a explicat profesorul Chris Watson, coautor al studiului.

Pentru acest studiu, echipa a folosit Telescopul Subaru de mare putere din Hawaii și un nou instrument numit Doppler InfraRed (IRD) pentru a identifica „amprentele spectrale” ale atomilor și moleculelor emise de WASP-33b.

Echipa a reușit să detecteze radicalul hidroxil (OH), una dintre moleculele dominante purtătoare de oxigen găsite la temperaturi ridicate, pentru prima dată în atmosfera unei exoplanete.

Această moleculă se găsește în atmosfera Pământului atunci când vaporii de apă reacționează cu oxigenul atomic, o formă mult mai pură și mai volatilă a aerului pe care îl respirăm, care reprezintă 96% din orbita inferioară a Pământului.

Pe Pământ, OH joacă un rol crucial în minimizarea schimbărilor climatice, acționând ca un „detergent” care descompune acumularea de gaze nocive cu efect de seră în atmosferă.

Deși WASP-33b este mult mai mare decât Pământul, cu o atmosferă mult mai caldă, descoperirea va ajuta la perfecționarea tehnicilor care pot detecta OH în atmosfera unor planete mult mai mici, similare cu a noastră.

„Știința planetelor extrasolare este relativ nouă și un obiectiv cheie al astronomiei moderne este explorarea în detaliu a atmosferelor acestor planete și, în cele din urmă, căutarea exoplanetelor asemănătoare Pământului - planete similare cu a noastră”, a spus dr. Neale Gibson, coautor al cercetării.

„Fiecare nouă specie atmosferică descoperită ne îmbunătățește și mai mult înțelegerea exoplanetelor și a tehnicilor necesare pentru a studia atmosfera lor și ne duce mai aproape de acest obiectiv”, a adăugat el.

„Aceste tehnici pentru caracterizarea atmosferică a exoplanetelor sunt încă aplicabile doar planetelor foarte fierbinți, dar am dori să dezvoltăm în continuare instrumente și tehnici care să ne permită să aplicăm aceste metode pe planete mai reci și, în cele din urmă, pe un al doilea Pământ”, a spus dr. Hajime Kawahara, coautor al cercetării.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6769
  • Thank you received: 732
  • Karma: 15
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Descoperiri Stiintifice #47845

Oamenii de ştiinţă au publicat primul genom uman complet

ADNMARE.jpg


Oamenii de ştiinţă au publicat primul genom uman complet, acoperind golurile rămase în cercetările anterioare şi, în acelaşi timp, oferind o perspectivă promiţătoare în căutarea indiciilor cu privire la mutaţiile cauzatoare de boli şi la diversitatea genetică în rândul celor 7,9 miliarde de oameni din lume, informează Reuters.

Cercetătorii au dezvăluit în 2003 ceea ce a fost descris la acea vreme drept secvenţierea completă a genomului uman.

Însă, aproximativ 8% din acesta nu fusese complet descifrat, în principal deoarece consta din fragmente de ADN foarte repetitive, greu de unit cu restul.

Un consorţiu de oameni de ştiinţă a rezolvat acest lucru în studiul publicat în jurnalul Science.

Cercetarea a fost anunţată iniţial anul trecut, înainte de procesul oficial de evaluare de către experţi în domeniu.

"Generarea unei secvenţe cu adevărat complete a genomului uman reprezintă o realizare ştiinţifică incredibilă, oferind prima imagine cuprinzătoare a amprentei noastre ADN", a declarat Eric Green, director al Institutului Naţional de Cercetare a Genomului Uman (NHGRI) din cadrul Institutelor Naţionale de Sănătate din Statele Unite, citat într-un comunicat.

"Această informaţie fundamentală va consolida numeroasele eforturi în curs de a înţelege toate nuanţele funcţionale ale genomului uman, care, la rândul lor, vor stimula studii genetice ale afecţiunilor umane", a adăugat Eric Green.

Versiunea completă a consorţiului constă din 3,055 miliarde de perechi de baze, unităţile din care sunt construiţi cromozomii şi genele noastre şi 19.669 gene care codifică proteine.

Dintre aceste gene, cercetătorii au identificat aproximativ 2.000 de gene noi.

Cele mai multe dintre acestea sunt dezactivate, însă 115 pot fi încă active.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, circa 2 milioane de variante genetice suplimentare, 622 dintre acestea fiind prezente în gene relevante din punct de vedere medical.

Consorţiul a fost denumit Telomere-to-Telomere (T2T), după structurile descoperite la capetele tuturor cromozomilor, cu aspect filiform, din nucleul majorităţii celulelor vii, care conţine informaţii genetice.


"În viitor, când unei persoane i se va secvenţia genomul, vom putea identifica toate variantele din ADN-ul său şi vom putea utiliza acele informaţii pentru o direcţionare mai eficientă a asistenţei medicale", a declarat Adam Philip, unul dintre liderii T2T şi cercetător-şef la NHGRI, citat într-un document.

Printre altele, noile secvenţe ADN au oferit detalii proaspete despre regiunea aşa-numitului centromer, unde cromozomii sunt prinşi şi separaţi când celulele se divid pentru a asigura faptul că fiecare celulă "fiică" moşteneşte numărul corespunzător de cromozomi, notează Agerpres.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6769
  • Thank you received: 732
  • Karma: 15
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.