SUBIECT: Stiinta si tehnologie

Batranii din aziluri, hraniti cu mancare imprimata 3D

Utilitatea imprimantelor 3D pare sa nu cunoasca limite. Batranii din azilurile din Germania vor fi hraniti cu mancare creata cu un astfel de dispozitiv, in cadrul unui proiect finantat de Comisia Europeana.

Ideea proiectului este de a produce mancare cu o textura usoara pentru persoanele care au dificultati in a mesteca si inghiti diverse alimente, scrie Vice.

Mancarea nu este preparata in bucatarie, ci intr-o fabrica din orasul olandez Nijmegen, din alimente proaspete. Cei de la azil fac comanda printr-un cod QR, iar felurile de mancare rezultate le sunt servite seniorilor pe farfurii din plastic.

Ai manca fructe tiparite cu o imprimanta 3D? Vezi cum arata

In mod normal, astfel de mancaruri sunt dificil de digerat de persoanele afectate de disfagie.



Sandra Forstner, manager de proiect la Biozoon, compania care coordoneaza acest proiect, a precizat ca sunt folosite in prezent sase alimente: conopida, mazare, pui, porc, cartofi si paste. Ulterior, vor fi analizate si alte alimente care pot fi reproduse cu ajutorul imprimantei.



In proiect sunt implicati 14 parteneri din cinci tari din Uniunea Europeana.

MagnetoSperm, microrobotul de tip spermatozoid, o noua sansa pentru medicina

MagnetoSperm, robotelul creat de catre cercetatorii de la Universitatea Twente (Olanda) in colaborare cu Universitatea Germana din Cairo, adaptat pentru a se deplasa in mediul lichid, ar putea servi la administrarea de medicamente in zone greu accesibile actualmente, cum ar fi, de exemplu, vasele sanguine.

Ineditul nume face referinta la campul magnetic de care microrobotul depinde pentru a se deplasa si la forma lui asemanatoare unui spermatozoid.

Surprinzatoarea inovatie este descrisa mai clar de catre cercetatori in revista Applied Physics Letters: "acest sistem este format dintr-o structura care seamana cu un spermatozoid cu un cap magnetic si o coada flexibila, avand dimensiuni de 42 si respectiv 280 de microni lungime. Cu cat frecventa campului magnetic creste in capul robotului, cu atat coada devine mai activa", noteaza [url]Francetv[/url]



Deocamdata, robotul de tip spermatozoid nu se afla decat in stadiul de experimentare, dar da nastere unor sperante viabile, asa cum precizeaza profesorul Sarthak Misra pentru IT World: "aplicatiile sale sunt multiple: administrarea de medicamente orientate precis spre o anumita afectiune, fecundarea in vitro, trierea celulelor sau chiar curatarea arterelor infundate".

Potrivit unui alt autor al studiului, cu ajutorul MagnetoSperm ar fi posibil si aplicarea un tratament vizand chimioterapia.

Tehnologiile indeplinite dupa 50 de ani



Scriitorul Isaac Asimov a scris un eseu in 1964 in care a incercat sa isi imagineze cum va fi lumea in urmatorii 50 de ani, adica in 2014

Cum downloadezi un film in 0,002 secunde

Un grup de cercetatori a reusit sa trimita informatii cu viteza de 255 terabiti pe secunda, adica 32 TBps, suficient pentru a transfera un film de 1GB in doua milisecunde. Oamenii de stiinta, din Olanda si Statele Unite ale Americii, au reusit astfel sa bata recordul de viteza intr-o retea dintr-o singura fibra optica, scrie extremetech.com.

Pana acum, cea mai rapida astfel de retea permitea transferul a 100Gb pe secunda, adica era de 2550 de ori mai inceata decat cea prezentata acum. 255Tb este similara cu suma intregului trafic de date prin Internet la orele de varf.

Pentru aceasta reusita merita felicitari cercetatorii de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven si de la Universitatea din Florida Centrala.

Oamenii de stiinta au reusit asta creand fibra optica multi-nucleica. Pana acum, asa ceva era dificil de construit, dar se pare ca cercetarea lor indica faptul ca bariera a fost depasita. Oamenii de stiinta au folosit fibra cu 7 nuclee individuale, aranjate in hexagon. Lungimea ei a fost de un kilometru.

Premieră în istoria spaţială: Un robot s-a plasat pe o cometă. Philae nu este ancorat corespunzător. ESA va reactiva captatoarele

Robotul european Philae s-a plasat cu succes, miercuri, pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko, realizând astfel o premieră în istoria spaţială, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Robotul Philae nu este bine ancorat pe nucleul Cometei Ciurimov-Gherasimenko, iar echipa Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) va încerca reactivarea captatoarelor, pentru a se evita riscul desprinderii şi ajungerea în spaţiu, relatează Reuters.



Captatoarele destinate ancorării robotului Philae de solul cometei nu au funcţionat corespunzător, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană.

Agenţia Spaţială Europeană analizează opţiunile avute la dispoziţie pentru reactivarea captatoarelor, în încercarea de a se evita riscul alunecării robotului Philae în spaţiul cosmic.

"Avem semnale potrivit cărora captatoarele nu s-au activat corespunzător, ceea ce înseamnă că am aterizat pe un obiect aflat în mişcare dar nu suntem ancoraţi", a declarat Stephan Ulamec, coordonatorul departamentului responsabil de aterizarea robotului Philae.

"Analizăm situaţia. Nu ştim cu exactitate unde şi cum s-a plasat robotul. Peste câteva ore, vom avea mai multe date", a adăugat Ulamec, citat de AFP.

"Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiţi!", a declarat la câteva minute după ora 16.00 GMT (18.00 - ora României, n.r.) Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spaţiale al misiunii Rosetta de la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din cadrul ESA, aflat în oraşul german Darmstadt. Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra.

După o aşteptare de şapte ore, în timpul cărora Philae a coborât, în cădere liberă, spre cometă, plasarea robotului pe acest corp ceresc a fost realizată "cu delicateţe", a precizat ESA.

Semnalul radio care a confirmat plasarea robotului pe cometa Ciurimov-Gherasimenko a ajuns pe Terra la ora 16.03 GMT.

"Este un pas mare pentru civilizaţia umană", a declarat la rândul său Jean-Jacques Dordain, directorul general al ESA. "Suntem primii care am realizat această reuşită ştiinţifică şi acest merit va rămâne al nostru pentru totdeauna", a adăugat el.

Legătura dintre sonda Rosetta şi robotul Philae a fost restabilită aşa cum era prevăzut, miercuri, la aproximativ două ore după separarea lor.

Coordonatorii misiunii Rosetta, o sondă care călătoreşte de 10 ani în spaţiu, aflată la o distanţă de 511 milioane de kilometri de Terra, au aprobat miercuri dimineaţă demararea operaţiunii de desprindere a robotului-laborator Philae, care are o greutate de 100 kilograme.

Lansat la o distanţă de circa 20 de kilometri de cometă, Philae a avut nevoie de o cădere liberă de şapte ore pentru a se poziţiona pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko - o realizare tehnologică reuşită în premieră de un vehicul spaţial creat de oameni. Situl ales pentru această operaţiune periculoasă, denumit Agilka, este o zonă cu o suprafaţă de aproximativ 1 kilometru pătrat, aflată pe un mic lob al nucleului cometei.

Klim Ciurimov, unul dintre savanţii care au descoperit această cometă în 1969, a fost prezent la sediul ESOC pentru a asista în direct la acest eveniment. Cealaltă cercetătoare care a descoperit cometa, Svetlana Gherasimenko, s-a deplasat la Koln, la sediul ESA.

Robotul Philae s-a plasat pe cometă deplasându-se cu 3,5 kilometri pe oră, în timp ce cometa se deplasează prin spaţiu cu viteza de 18 kilometri pe secundă.

În timpul coborârii sale spre cometă, Philae nu a rămas inactiv: el a realizat mai întâi câteva fotografii cu însoţitoarea lui, sonda Rosetta, care l-a transportat vreme de 10 ani în această călătorie spaţială. Apoi, Philae a realizat câteva fotografii şi cu locul în care s-a plasat pe cometă.

Alte câteva instrumente de la bordul robotului Philae au fost activate în timpul coborârii sale.

Următoarele 60 de ore, în timpul cărora Philae va funcţiona pe baza bateriei sale, vor fi decisive pentru ştiinţă.

Dincolo de această reuşită de ordin tehnologic, Philae are misiunea de a căuta pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko "Graalul astrofizicienilor": molecule organice care au putut să joace în trecut un anumit rol în apariţia vieţii pe Terra, întrucât cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar.

"Ne-am fixat ca obiectiv ca în următoarele 60 de ore fiecare instrument (de la bordul robotului Philae, n.r.) să lucreze cel puţin o dată la maximul posibilităţilor sale", a declarat Jean-Pierre Bibring, coordonatorul ştiinţific al misiunii.

După aceea, Philae va funcţiona pe baza unui sistem secundar de baterii, încărcabile cu ajutorul unor mici panouri solare.

După ce Philae se va ancora pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile şi jumătate, perioadă în care va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.

Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat "să moară de cald", atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri şi a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

UPDATE
"Philae a petrecut noaptea pe cometa si avem trei vesti bune", spune Jean-Yves Le Gall, presedinte al Centrului National de Studii Spatiale. Cele trei vesti bune erau ca Philae este pe nucleul cometei, ca primeste energie catre panourile solare si ca exista contact permanent cu robotul-laborator.

UPDATE 1 Totusi, o problema este faptul ca Phile se gaseste "pe o panta puternic inclinata, de 30%" "Philae functioneaza bine, bateriile merg si furnizeaza energie. Putem sa-i trimitem comenzi si ne raspunde trimitand date. Toate instrumentele carora le-am trimis comenzi noaptea trecuta functioneaza corect", spune Philippe Gaudon, seful proiectului Rosetta la Centrul National de Studii Spatiale din Toulouse. Fotografiile arata insa ca Phiale se gaseste pe o panta abrupta "Pare inconjurat de faleze si, in consecinta, "pare destul de blocat". Pentru ca au fost probleme la aterizare, Philae a ricosat de doua ori si se estimeaza ca este la circa un kilometru de locul la care trebuia sa aterizeze.

UPDATE 2 Dupa al doilea salt, Philae a ajuns intr-un loc accidentat, langa un perete stancos "un loc in care nu ne-am fi dorit sa ajunga fiindca nu e multa lumina, ci doar o ora jumatate de lumina la fiecare 12 ore", a spus Marc Pircher, director la CNES Toulouse. Acest lucru este o problema fiindca bateriile care dureaza 50-55 de ore au nevoie de Soare pentru a se incarca.



"A sarit ca un ied, dar nimic nu s-a stricat. Philae e momentan un pic dezechilibrat, sta se pare in doua picioare, in loc de trei, si e complet inclinat. Norocul e ca antenele sunt spre cer, ceea ce inseamna ca merge bine comunicarea cu Rosetta" a mai spus Pircher.

De la bun inceput imi cer scuze pentru o postare nereusita !

Insa aseara am ramas profund impresionat de o stire medicala difuzata in cadrul acestei emisiuni de stiinta.

Un medic americam,cu echipa lui de neurologi a operat un tanar. N-am inteles... probabil mai multe operatii. Ei bine, dintr-um om cu dizabilitate grava neurologica, mainile si picioarele foarte bolnave, plus multe handicapuri grave dupa aceste interventii chirungicale acest tanar a devenit un om aproape 100la suta valid.

Reportajul l-am vazut aseara (23 noiembrie) la ora 20 si ceva pe canalul de stiinta ;

13:40, Luni (24 noiembrie), Discovery Science Lumea de mâine (Nextworld)

Viitorul vieţii pe Pământ (Future Life on Earth), Lumea de mâine, 2008, serial documentar, sezonul 1, episodul 4 (AG)

Prezentarea episodului: De la creşterea speranţei de viaţă până la maşini ecologice care pot merge pe sub apă, acest program ne arattă ce ne-ar putea rezerva viitorul aici, pe Pământ.

Prezentarea filmului: Viitorul promite o multitudine de tehnologii care ne vor face viaţa mai uşoară, mai distractivă, mai bună, mai sigură şi mai bestială. Acest program, vă conduce şi mai departe în secolul 21, dar nu se opreşte aici.
"Lumea de mâine" prezintă minţile vizionare, ştiinţa, constructorii şi inovaţiile care acum par imposibile, dar vor deveni realitate chiar în timpul vieţii noastre: oraşe în oceane, costume bionice, turism spaţial, trenuri super-rapide, biciclete pe pernă de aer şi substanţe chimice experimentale, care ar putea prelungi viaţa omului până la 150 de ani.
Pătrundeţi în interiorul reţelelor inteligente ale sistemelor urbane de transport din viitor, cu mijloace personale de tranzit rapid, automobile care se pot "clădi" în teancuri şi autostrăzi subterane automatizate; sau avântaţi-vă în văzduhul viitorului, pentru a afla cele mai recente secrete ale aviaţiei militare.

Un program de referinţă despre ideile măreţe de azi, care vor deveni tehnologia de mâine.

Probabil, va place !

ONLINE AICI

Stephen Hawking: Dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea atrage sfârşitul omenirii



Cel mai cunoscut astrofizician contemporan, Stephen Hawking, a afirmat recent că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea constitui o ameninţare la adresa omenirii, scrie BBC News. "Dezvoltarea completă a inteligenţei artificiale ar putea însemna sfârşitul rasei umane", a declarat savantul răspunzând unei întrebări legate de avansul tehnologic înregistrat de sistemele de comunicare pentru persoanele cu dizabilităţi. În vârstă de 72 de ani, astrofizicianul suferă de scleroză laterală amiotrofică (SLA) şi este nevoit să folosească un sistem electronic special, conectat la creier, pentru a putea comunica. Mai mulţi experţi din domeniu consideră însă că dezvoltarea acestei tehnologii este una benefică. De exemplu, programatorii de la Swiftkey au creat de curând un sistem care poate învăţa modul în care un utilizator gândeşte şi care poate sugera în cele din urmă cuvintele pe care persoana ar vrea să le folosească. Stephen Hawking consideră că formele "primitive" de inteligenţă artificială, dezvoltate până acum, şi-au dovedit în numeroase rânduri utilitatea, însă se arată îngrijorat că noile tehnologii ar putea ajunge din urmă inteligenţa umană şi chiar ar depăşi-o. "Oamenii sunt limitaţi în dezvoltarea lor din cauza evoluţiei biologice lente. Astfel, ei nu ar avea capacitatea să ţină pasul cu inteligenţa artificială. La un moment dat, roboţii ar putea să se autodezvolte singuri, într-un ritm tot mai rapid", a mai spus Stephen Hawking, pentru BBC. Tot în acest an, Stephen Hawking a mai făcut o afirmaţie controversată declarând că nu crede în existenţa lui Dumnezeu, deoarece există numeroase explicaţii de natură ştiinţifică, mult mai convingătoare, asupra originii Universului.

Românii l-au creat primii: dispozitivul care permite orbilor “să vadă” cu ajutorul limbii

Oamenii de ştiinţă au prezentat o procedură care durează opt minute și este total lipsită de durere, prin care ai putea obține o vedere de trei ori mai bună decât a unui om normal.



Procedura despre care vorbim reprezintă o metodă prin care cei cu probleme de vedere le pot ameliora considerabil. Acum, însă, a fost prezentat un dispozitiv special pentru nevăzători, care le-ar putea permite acestora să perceapă realitatea înconjurătoare cu ajutorul limbii. Conceptul nu este nou, acesta a fost prezentat de Ionuţ Budişteanu, un tânăr geniu român, în urmă cu trei ani.

„Am creat o interfaţă om-calculator care să ajute persoanele nevăzătoare să vadă cu ajutorul limbii. Softul ia o imagine de la camera web, o procesează cu inteligenţa artificială şi generează un curent electric direct proporţional pe o matrice-senzor care este pusă pe limbă. Deci, pe limbă va primi o matrice electrică, în foarte scurt timp nevăzătorul se obişnuieşte şi reuşeşte să înţeleagă informaţia primită pe limbă şi să o asocieze lumii înconjurătoare”, a explicat Ionuţ despre softul său.



Şi americanii au creat un astfel de dispozitiv, numit BrainPort V100. Acesta captează imagini cu o cameră montată pe ochelarii de soare şi transmite informaţiile unui dispozitiv cu 400 de puncte de stimulare electrică montat pe limba utilizatorului. Astfel, oamenii ar putea interpreta modelele stimulaţiilor de pe limbă pentru a şti ce obiect se află în faţa lor, potrivit lui Robert Beckman, unul dintre experţii implicaţi în proiect pentru Mashable.

“Nu vrem să setăm aşteptări false. Oamenii ar trebui să înveţe tehnologia şi să exerseze mult. Practic, ar învăţa un nou limbaj, mai degrabă decât să recapete percepţia obişnuită”, a explicat acesta în continuare. Cei care au folosit BrainPort pentru prima dată s-au putut orienta fără ajutor în spaţiu.

Cu antrenament adiţional, au putut citi cuvinte scurte, face diferenţa între o minge şi o banana şi chiar juca darts. Dispozitivul a fost aprobat în 2013 în Europa, iar studiile arată că oamenii orbi primesc stimularea electrică în cortextul vizual, partea creierului responsabilă pentru vedere.

Google Inc. şi U.S. Department of Defense au ajutat la sponsorizarea dezvoltării dispozitivului. Cel mai mare dezavantaj este reprezentat de preţul mare, care se ridică la 10.000 de dolari.

Primul creier uman aproape complet format, obţinut în laborator, în Statele Unite ale Americii


Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio, din oraşul american Columbus, au anunţat că au obţinut primul creier uman aproape complet format, în condiţii de laborator, în cadrul unui studiu care ar putea să ducă la o accelerare spectaculoasă a cercetărilor din domeniul maladiei Alzheimer.

Dacă savanţii americani vor obţine licenţa pentru a putea să comercializeze acest tip de creier în scopul ca şi alţi cercetători din lumea întreagă să poată să efectueze teste de laborator, cercetările ştiinţifice din domeniul unor boli şi afecţiuni neurologice precum Alzheimer şi autism vor fi considerabil accelerate, a declarat, marţi, Rene Anand, profesor la Universitatea de Stat din Ohio, participant la acest proiect medical, informează huffingtonpost.com.

"Puterea acestui model de creier constă în faptul că se potriveşte foarte bine cu sănătatea umană, deoarece ne oferă opţiuni mai bune şi mai relevante în ceea ce priveşte testarea şi dezvoltarea unor medicamente şi terapii, în comparaţie cu testele pe rozătoare", a precizat profesorul Anand.

Creierul uman, creat pe baza unor celule epiteliale adulte prelevate de la un om şi cultivate apoi în eprubetă timp de 15 săptămâni, are în prezent o mărime comparabilă cu aceea a unei gume de şters din extremitatea unui creion, au precizat reprezentanţii universităţii americane. El are aceeaşi maturitate ca aceea a creierului unui fetus de 5 săptămâni şi conţine 99% din genele existente în creierul unui fetus uman complet dezvoltat.

"Dacă îl vom lăsa să crească până la 16 sau 20 de săptămâni, ar putea să devină complet, să genereze şi acel 1% din genele care îi lipsesc", a spus profesorul Anand. "Nu ştim deocamdată ce va fi", a adăugat el.

Profesorul Anand a dezvăluit, de asemenea, în declaraţia dată publicităţii de Universitatea de Stat din Ohio că "alte grupuri de cercetare încearcă să obţină astfel de rezultate".

În 2013, cercetătorii de la Institutul de Biotehnologie Moleculară din cadrul Academiei de Ştiinţe din Austria au obţinut în laborator un creier care avea acelaşi nivel de dezvoltare ca un creier al unui fetus de 9 săptămâni, dar care nu era capabil de gândire, potrivit BBC.

Profesorul Anand a declarat pentru The Guardian că, spre deosebire de "organoidul" creat în Austria, care conţinea doar anumite aspecte specifice creierului uman, modelul său are toate caracteristicile cerebrale, cu excepţia unui sistem vascular. "Avem măduva spinării, toate regiunile majore ale creierului, multiple tipuri de celule, un circuit neuronal şi chiar o retină". Problemele de ordin etic nu se aplică în cazul experimentului său, afirmă cercetătorul american: "Nu avem niciun senzor care să fie introdus în creier pentru a-l stimula. Acest creier nu gândeşte în niciun fel".

Alţi cercetători din acest domeniu şi-au exprimat scepticismul. Studiul coordonat de profesorul Anand nu a fost deocamdată citit şi recenzat de colegii lui de breaslă. În schimb, rezultatele cercetării au fost anunţate la ediţia din 2015 a Simpozionului Military Health System Research care a avut loc de curând în oraşul Fort Lauderdale din Florida. Cercetătorii din echipa profesorului Anand spun că astfel de creiere obţinute în laborator ar putea avea implicaţii benefice în domeniul cercetărilor militare ce vizează tratarea leziunilor cerebrale şi a sindromului de stres posttraumatic.

Super-bateriile care vor revoluţiona tehnologia. Automobilele electrice vor avea autonomie precum cele pe benzină, iar smartphone-urile le vom încărca foarte rar

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au descoperit o tehnică prin care ar putea creşte substanţial fiabilitatea bateriilor litiu-aer. Cu ajutorul acestora, maşinile electrice ar putea avea o autonomie echivalentă cu cea a autoturismelor pe benzină.
După ani de cercetări, savanţii din Marea Britanie au găsit modalitatea prin care această super-baterie să aibă o putere de 10 ori mai mare decât bateriile actuale litiu-ion, potrivit unui studiu publicat joi în revista americană ''Science''.

În această etapă de dezvoltare în laborator, super-bateria poate să fie reîncărcată de mai mult de două mii de ori. Totodată, ar permite maşinilor electrice să circule cu peste 600 de km până la următoarea încărcare, fiind comparabile astfel cu cele pe benzină. În prezent, puţine automobile electrice pot circula cu mai mult de 150 de kilometri fără să aibă nevoie de o reîncărcare a bateriei.

Principiul chimic din spatele bateriilor litiu-aer este unul simplu. Electricitatea este produsă la contactul litiului cu oxigenul. În mod normal, reacţia dă naştere peroxidului de litiu, însă, cercetătorii de la Cambridge au ajustat-o astfel încât peroxidul să fie convertit în hidroxid de litiu, mult mai uşor de controlat. Totodată, au adăugat în amestecul chimic producător de energie şi iodură de litiu, iar electrodul bateriei a fost realizat din grafen, o formă de carbon descoperită în urmă cu doar 12 ani la universitatea din Manchester.


Grafenul este considerat cel mai subţire material descoperit vreodată, putând fi tras în foi bidimensionale, de grosimea unui atom. Inventatorii lui au fost recompensaţi cu premiul Nobel.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge afirmă că aceste baterii cântăresc o cincime din greutatea celor care sunt actualmente pe piaţă, iar preţul lor ar fi de cinci ori mai mic.
Până la comercializarea lor va mai dura cel puţin 10 ani, pentru că savanţii trebuie să rezolve problemele de eficienţă, de performanţă, de reacţie chimică, de potenţial de siguranţă şi de limitare la consumul de oxigen pur, mai degrabă decât de aer obişnuit.

"Am reuşit un progres semnificativ pentru această tehnologie, care ar putea deschide un ansamblu de noi domenii de cercetare", a afirmat profesorul Clare Grey de la departamentul de chimie al Universităţii Cambridge, autorul principal al acestei lucrări.

După dezvoltarea lor, aceste baterii nu vor fi importante doar pentru automobilele electrice, ci şi pentru smartphone-uri, tablete, laptopuri, precum şi pentru încălzirea locuinţei cu baterii casnice.

Cleopi

Savanţii au iniţiat un studiu, în anul 1965, despre efectele psihologice şi fiziologice ale izolării asupra oamenilor.

Pentru acest studiu au fost selectaţi doi voluntari - o moaşă, pe numele Josie Laures, şi un producător de mobilă, Antoine Senni, care au fost lăsaţi în două peşteri separate din Alpii francezi, timp de mai multe luni.

Când, în cele din urmă, Laures a ieşit din izolare, după 88 de zile de stat în peşteră , a crezut că era data de 25 februarie. Înn realitate, era 12 martie. Această durată de stat în izolare a fost un record mondial.

Când Senni a ieşit din peşteră , înregistrând şi el recordul de 126 de zile, el a crezut că era 4 feb, când, de fapt, era 5 aprilie.
După câteva luni, aflaţi într-o izolare completă, fără nici un reper care să indice ora sau ziua, locuitorii din peşteră au pierdut noţiunea timpului pentru săptămâni întregi. Deşi oamenii de ştiinţă au raportat că ambii voluntari erau sănătoşi atât fizic cât şi psihic, modelele lor de somn, şi percepţia timpului, au suferit modificări esenţile în timpul şederii lor în peşteri.

"În lipsa oricăror indicii de la lumina solară sau, chiar, de la ceasuri, programele de somn ale lui Laures şi Senni au luat-o razna fără ca ei să-şi dea seama. Senni, de exemplu, putea să adoarmă, la un moment dat, timp de 30 ore şi apoi se trezea cu gândul că ar fi dormit un somn scurt. Oamenii de ştiinţă au descoperit, mai târziu, că izolaţi de la indicii temporale, oamenii au tendinţa de a luneca în cicluri de somn a câte 48 de. Acest fapt face dificilă contabilizarea timpului.

“Sunt atât de fericită că am ieşit afară şi că am uitat totul. Pot să vă spun, însă, că a devenit foarte dificil spre sfârşit şi m-am simţit teribil de obosită ... La începutul şederii mele am citit, apoi am pierdut această dorinţă. Nu am suferit de frig. Am fost bine încălzit în micul meu cort. Casetofonul meu a refuzat să mai funcţioneze din primele zile, dar mai târziu am reuşit să-l repar şi am ascultat muzică. În afară de faptul că am tricotat, şi am făcut acest lucru destul de mult, aşteptam cu mare nerăbdare momentul în care să mă văd în cele din urmă la soare”, povestea Josie Laures, una dintre cei doi voluntari.

Sursa: Mental Floss

Cleopi

Chinezii au inventat maşina care poate fi condusă doar cu ... puterea GÂNDULUI

Cu ajutorul unui dispozitiv care citeşte gândurile, noua maşină poate să se deplaseze înainte şi înapoi, ajutându-se de nimic mai mult decât de câteva gânduri concentrate.

În timp ce aşteptăm ca maşinile deplin autonome ce se conduc singure să fie disponibile la vânzare pentru publicul larg, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Nankai (China) au venit cu o metodă futuristă de a ajunge de la un punct A la un punct B.

Un total de 16 de senzori instalaţi pe un dispozitiv special se îmbracă pe cap. Aceştia colectază date din semnalele parvenite dintr-o electroencefalogramă (EEG) a creierului conducătorului auto. Aceste informaţii sunt traduse în comenzi pentru maşina high-tech.



Cercetatorii care stau în spatele acestui proiect afirmă că le-a luat doar doi ani să ajungă la acest rezultat, pe care iniţial l-au pornit de la ideea de-a crea un dispozitiv pentru a ajuta conducătorii auto cu handicap.

"Maşina fără şofer" permite dezvoltarea mai multor beneficii, deoarece astfel putem înţelege mai mai bine funcţiile de control ale creierului. În cele din urmă, maşinile cu şoferi mecanici sau fără tot oameni servesc. În astfel de circumstanţe, intenţiile cercetătorilor trebuie să fie înţelese. Proiectul nostru face ca maşinile să deservească mai bine fiinţele umane", a declarat cercetătorul principal, Duan Feng, de la Universitatea Nankai.

Nu este clar când şi dacă ar putea să apară astfel de vehicule în comerţ, dar este o altă cale pentru ingineri pentru a explora îndepărtarea oamenilor de abordarea tradiţională a ideii de a conduce.

Potrivit echipei din spatele noului sistem, gândurile ar trebui să se aplice doar sporadic: la schimbarea benzilor de circulaţie sau la accelerare. În tot restul timpului, când se deplasează pe şosea, şoferii nu ar trebui să se gândească exclusiv la controlul vehiculului.

Compania chineză Great Wall Motors colaborează cu cercetătorii de la Universitatea Nankai pentru a obţine primul vehicul experimental.

"Există două puncte de plecare ale acestui proiect. Primul este de a oferi o metodă de conducere, fără a utiliza mâinile sau picioarele, pentru persoanele cu handicap, care nu sunt în măsură să se mişte liber. În al doilea rând, este să venim cu un mod de a conduce mai intelectulizat pentru oamenii sănătoşi", a declarat unul dintre membrii echipei, Zhang Zhao.

Asta este foarte bine !

adaug doar un comentariu;

In urma cu vreo 10 ani la emisiunea TVR : " Oameni de langa noi " intr-un reportaj o fata cu diagnosticul Tetrapareza spastica, cu dizabilitate neurologica grava conducea o masina adaptata special pentru cerintele persoanei respective. Pe strazile Londrei. Personal am crezut ca este o exagerare,sau un fals.
Insa iata dupa 10 ani, stiinta face minuni.
Doamne Ajuta !
Dorim sa se intample cat mai repede. Eu spun ca si peste 7-10 nu este tarziu, insa se va intampla asta.

Să îţi încarci smartphone-ul o dată pe săptămână nu mai este un vis. E o noua descoperire revoluţionară

Cercetătorii din Marea Britanie au inventat un nou tip de touchscreen care consumă foarte puţină energie pentru a funcţiona, oferind o alternativă ieftină pentru ecranele smartphone-urilor şi tabletelor de astăzi, păstrând aceleaşi culori vii şi vizibilitate în lumina directă a soarelui.

"Putem crea o întreagă nouă piaţă cu ele. Astăzi, trebuie să încărcăm smartwatch-urile în fiecare noapte, ceea ce le consumă din performanţe. Dar dacă ai avea un smartwatch sau smartglass care nu a avut nevoie de prea multă energie, ai putea să-l reîncarci doar o dată pe săptămână", afirmă unul dintre cercetători, Peiman Hosseini.

Dezvoltat de Bodie Technologies şi Universitatea din Oxford, noul ecran este făcut dintr-un tip de material ce-şi poate schimba faza şi este numit germanium-antimony-tellurium sau GST. Cercetătorii afirmă că confecţionarea acestui material este posibilă datorită unui ecran rigid sau flexibil pe care se aplică straturi de electrozi sau stive microscopice. Fiecare stivă este realizată dintr-un singur strat de 7 nanometri grosime de GST inserat între două straturi ale unui electrod transparent. Această stivă poate produce imagini color, chiar fiind alimentată cu un curent de energie electrică foarte redus.

Echipa de cercetare afirmă că materialul pentru ecranul ultra-subţire poate afişa culori vii la rezoluţii foarte mari, chiar dacă va fi lăsat sub lumina directă a soarelui.

"Acest lucru îl poate face potenţial util pentru ochelarii inteligenţi, ecrane pliabile, display-uri de parbriz şi chiar pentru retina sintetică care imită abilităţile de fotoreceptor ale ochiului uman", declară echipa.

Cu foarte puţină energie electrică necesară pentru a ilumina un display fabricat din această configuraţie specială "de tip sandwich GST", echipa spune că ar putea reduce dramatic cantitatea totală de energie consumată de un smartphone.

Cercetatorii sunt siguri că vor avea un prototip, deja, în următoarele 12 luni. Poate acest lucru ne va permite să ne eliberăm de dependenţă noastră de cabluri pentru telefon.



Sursa: Science Alert

Implantul minune care va ajuta persoanele cu paralizie parţială sau totală

Cercetătorii încearcă să trateze afecţiuni care apar ca urmare a producerii unor leziuni cerebrale.



Guvernul american a acordat 16 milioane de dolari drept finanţare pentru desfăşurarea unui proiect revoluţionar. Suma va fi folosită pentru a dezvolta un sistem de implanturi aplicat la nivelul creierului, care ar putea ajuta persoanele având unul sau mai multe membre paralizate.

Dispozitivul va fi capabil să refacă terminaţiile nervoase ce conectează creierul de coloana vertebrală. Astfel de legături sunt întrerupte în urma unor accidente, care pot provoca paralizia parţială sau totală a unei persoane. Drept urmare, implanturile vor avea scopul de a reda persoanelor paralizate şansa de a-şi folosi din nou membrele.

Circuitele au fost concepute de specialiştii Centrului pentru Inginerie Neuronală Senzo-Motorie, din cadrul Universităţii din Washington. Prin proiectul care urmează să se desfăşoare, oamenii de ştiinţă încearcă, practic, să creeze un sistem care poate detecta intenţiile unei persoane de a-şi mişca membrele nefuncţionale. Impulsurile iniţiate la nivelul creierului ar urma să fie transferate ulterior prin intermediul sistemului de implanturi.

O altă finanţare va fi oferită specialiştilor Universităţii din Washingon de către Fundaţia Naţională Americană pentru Ştiinţă, pentru demararea aceluiaşi proiect. Suma va fi similară cu cea oferită de guvernul american şi ar urma să fie folosită pe o perioadă de 4 ani, pentru demonstraţii legate de utilizarea implanturilor pe subiecţi umani.

Implanturile electrice cerebrale sunt deja folosite, îndeosebi pentru tratarea unor afecţiuni precum maladia Parkinson. În cazul acestui tratament este folosit bombardamentul constant cu impulsuri electrice, proces în urma căruia pot apărea efecte secundare, cum sunt leziunile cerebrale. Drept urmare, cercetătorii americani îşi propun să creeze implanturi autonome, care primesc impulsuri electrice numai atunci când este nevoie.

Cercetătorii Centrului pentru Inginerie Neuronală Senzo-Motorie plănuiesc să folosească o parte din finanţările primite pentru a studia modul în care implanturile revoluţionare ar putea afecta creierul uman. Principalul motiv de îngrijorare al specialiştilor este faptul că, odată pus în funcţiune, sistemul ar putea produce schimbări importante în reţeaua neuronală, cum ar fi tulburările de comportament.

Sursa: sciencealert.com