SUBIECT: Oportunitate angajare

Ajutor de 5.000 de euro pentru persoanele cu dizabilitati si noi avantaje pentru angajatori

Peste 7000 de persoane cu dizabilitati vor beneficia de un ajutor de 5.000 de euro pentru echipamente asistive, iar angajatorii vor primi o suma lunara in schimbul unor modificari care sa asigure accesibilitatea la birou.

Programul social prin care se acorda acesti bani este finantat din fonduri europene si are o valoare totala de 23,5 milioane de euro, asadar cel putin 7000 de persoane vor primi vouchere in valoare de pana la 5.000 de euro. Tot in acest proiect sunt prevazuti si banii pentru angajatori.

"Minimum 7.000 de persoane cu dizabilitati vor primi vouchere cu o valoare de pana la 5.000 de euro fiecare pentru a-si putea achizitiona echipamente asistive, precum cititor pentru nevazatori, fotoliu rulant activ, proteza audio, elevator, produse asistive pentru desen si scriere, produse manipulatoare robotizate", a declarat Rovana Plumb la Palatul Victoria, unde a lansat alaturi de ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Marius Budai, doua apeluri de proiecte sociale finantate din fonduri europene.

Rovana Plumb a mai adaugat si faptul ca "pentru amenajarea locului de munca special pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati, subventionam angajatorii cu 2.250 de lei pe luna".

Ministrul Muncii, Marius Budai, a subliniat, la randul sau, ca persoanele cu dizabilitati "trebuie scoase in societate".

"Trebuie sa le aratam si o sa le aratam - si pe parcurs o sa vedem rezultatele - ca ele sunt necesare si utile societatii, dar trebuie sa aratam si societatii ca aceste persoane ne sunt utile. In completarea acestor masuri o sa venim in paralel nu numai cu masuri de angajare si de amenajare a locului de munca, ci si cu masuri de subventionare pentru angajatori, pentru cei care angajeaza persoanele cu dizabilitati, tot prin Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca. Sunt masuri care vin in continuarea si implementarea programului de guvernare lansat de PSD in decembrie 2016. Recent a intrat in aplicare ordinul ministrului Muncii, cel care se refera la persoanele cu amputatii, iar in perioada urmatoare lucram la prelungirea acestui ordin si pentru copiii cu dizabilitati, cu amputatii. Mentionez ca aici o sa mai dureze un pic, deoarece este necesara la Legea 448, nu se poate prin ordin de ministru", a explicat Budai, conform Agepres.

Ministrul Muncii a precizat ca programul privind tehnologia asistiva se adreseaza persoanelor cu dizabilitati cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani.

de Florin Amariei

Firmele care angajează anumite persoane cu dizabilități vor putea primi de la stat peste 2.000 de lei lunar

Angajatorii persoanelor cu dizabilități ce solicită o subvenție de la stat pentru a-și cumpăra diverse dispozitive asistive vor putea primi lunar nu mai puțin de 2.250 de lei de la autorități, potrivit unui comunicat recent al Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS). Firmele care angajează astfel de persoane cu dizabilități vor primi suma pentru fiecare persoană angajată și timp de un an și jumătate.

Potrivit unui comunicat publicat recent pe website-ul MMJS, firmele din România care vor angaja anumite persoane cu dizabilități vor primi lunar o subvenție în valoare de 2.250 de lei. Subvenția se va plăti firmelor pentru fiecare persoană cu handicap angajată și pe o perioadă de 18 luni.

Totuși, nu toate firmele care angajează persoane cu dizabilități vor putea solicita banii de la stat, ci doar cele care angajează persoane cu handicap care primesc o subvenție pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive.

Vorbim aici, mai exact, de subvenții de până la 5.000 de euro, care pot fi folosite de persoanele cu diverse dizabilități ce doresc să se angajeze pentru cumpărarea de dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Spre exemplu, persoanele cu dizabilități vor putea cumpăra “fotolii rulante electrice personalizate pentru persoane cu handicap locomotor, proteze inteligente pentru cei cu amputații sau aparate auditive performante pentru persoanele care au deficiențe de auz”, dar și „programe software și scannere cu ajutorul cărora computerele pot scana și citi nevăzătorilor”.

După cum se specifică în comunicatul MMJS, subvențiile “vor fi acordate din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU), Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, activitățile cuprinzând și acordarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, persoanelor cu dizabilități beneficiare de servicii de informare și consiliere profesională, mediere și formare profesională”.

Asta înseamnă că, în următoarea perioadă, autoritățile vor organiza sesiuni de înscriere în program și, pentru a se solicita subvențiile, va fi nevoie de depunerea unor proiecte care, în urma analizei, pot fi aprobate sau nu.

Motishop



Persoanele cu dizabilități din Timișoara interesate să se angajeze în magazinele Kaufland sunt așteptate mâine, 12 noiembrie 2019, începând cu ora 09.30, la hotel Perla, la evenimentul de recrutare dedicat persoanelor cu dizabilități! Pentru detalii contactați-ne la numărul de telefon 031.423.03.76, mobil 0747.280.238 sau e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

„2020 ar putea fi anul creşterii gradului de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi”

DA-IS Club (supranumit şi Club de Dezvoltare a Autonomiei şi facilitare a Integrării Sociale) este un proiect de suflet al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Filiala Judeţeană Iaşi, promovat de Oana Mocanu la începutul lunii august, în acest an. Proiectul a fost desfăşurat până la sfârşitul lunii noiembrie şi a fost gândit sub forma unei campanii de conştientizare, de implicare şi de integrare a persoanelor cu dizabilităţi în societate, propunându-şi să construiască o comunitate prietenoasă şi mereu pregătită să ofere ajutorul, prin accesibilizarea oraşului şi prin informarea corectă a cetăţenilor, facilitând astfel şanse egale la dezvoltare şi la viaţă.

Într-un interviu oferit în exclusivitate cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei, Oana Mocanu explică modul în care a reuşit să transforme comunitatea ieşeană, în doar câteva luni, cu ajutorul proiectului DA-IS Club, pe care l-a iniţiat în 2019.

„Prin intermediul proiectului DA-IS Club am creat contextul în care diferite persoane să se întâlnească, să se cunoască şi să desfăşoare aceeaşi activitate, integrarea fiind un rezultat care să decurgă firesc”

- Cum a luat naştere proiectul DA-IS Club, cât de dificilă a fost promovarea unui astfel de proiect?

- DA-IS Club a pornit de la nevoia de integrare socială a persoanelor cu dizabilităţi, integrarea fiind văzută conform definiţiei acesteia, presupunând ca la aceleaşi activităţi să participe persoane cu diferite tipuri de dizabilitate, dar şi persoane fără dizabilităţi. Prin intermediul acestui proiect am creat contextul în care diferite persoane să se întâlnească, să se cunoască şi să desfăşoare aceeaşi activitate, integrarea fiind un rezultat care să decurgă firesc. Am propus conducerii Filialei Iaşi a Asociaţiei Nevăzătorilor din România această idee, am discutat împreuna despre activităţile pe care le-am putea desfăşura şi astfel a luat formă proiectul DA-IS Club care, ulterior, a fost depus spre finanţare către Primăria Municipiului Iaşi. Spre bucuria noastră, proiectul a primit finanţare. Pe parcursul a patru luni, în care a fost desfăşurat proiectul, ni s-au alăturat 15 voluntari, 8 parteneri din ţară şi din Iaşi, dar şi alte persoane din mass-media sau susţinători ai acestui proiect. Partenerii noştri au fost Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret din Iaşi, Asociaţia Eu Respect, Asociaţia pentru copii şi adulţi cu handicap psihomotor „Cutezătorii”, Asociaţia Naţională a Surzilor din România – Filiala Iaşi, Asociaţia pentru Protecţie Rutieră Worldstreet, Asociaţia Invalizilor de Război Nevăzători Iaşi şi alte asociaţii din Bucureşti şi Suceava. Dintre voluntarii care s-au implicat, o parte erau deja activi în activităţile noastre.

- Cum s-a desfăşurat şi cum s-a încheiat proiectul?

- DA-IS Club s-a desfăşurat pe o perioadă de patru luni, activităţile fiind diverse, de la tematica de prezentare a proiectului la activităţi sportive şi de petrecere a timpului liber, până la activităţi de promovare a integrării sociale şi de conştientizare a nevoilor persoanelor cu dizabilităţi. Concret, în cadrul proiectului am desfăşurat „Caravana Susţin Integrarea” – o activitate organizată în liceele şi universităţile din oraş, Cafeneaua Publică „Descoperă Abilitatea” – o activitate în cadrul căreia comunitatea a fost invitată să cunoască şi să descopere abilităţile dincolo de dizabilitate, un Seminar Naţional, „Accesibil+” - o serie de activităţi de socializare prin intermediul jocurilor de societate accesibilizate şi activităţi sportive – popice, aerobic şi pilates. La finalul proiectului am organizat o Cină în întuneric – „Dinner invitation – Experience the darkness”, un eveniment în cadrul căruia participanţii au putut conştientiza dificultăţile persoanelor nevăzătoare, dificultăţi cu care acestea se confruntă zi de zi. Acest concept este preluat din străinătate, se organizează şi în alte oraşe din ţară şi are un impact puternic asupra participanţilor, chiar şi asupra celor care au o deficienţă de vedere.

- În ce mod au interacţionat între ele persoanele din comunitate cu cele cu dizabilităţi?

- Activităţile au fost gândite astfel încât să faciliteze interacţiunea dintre comunitate şi persoanele cu dizabilităţi, doritorii putând participa la una sau mai multe activităţi, în funcţie de disponibilitate, pasiuni sau pur şi simplu ca formă de petrecere a timpului liber. „Cafeneaua Publică” şi „Cina în întuneric” au fost două experienţe unice de cunoaştere şi conştientizare a aspectelor din viaţa unei persoane cu dizabilităţi, „Accesibil+” şi activităţile sportive fiind proiectate în mod repetitiv şi adresate persoanelor care au dorit să dedice mai mult timp pentru a cunoaşte persoanele cu dizabilităţi.

„ Atunci când oamenii cu dizabilităţi sunt priviţi din perspectiva abilităţilor, când spaţiul este potrivit nevoilor, când ştim să ne adaptăm, ca societate, oricărei situaţii, persoanele cu dizabilităţi devin în mod natural şi firesc o parte egală a comunităţii”.

- Cât de receptive au fost persoanele fără dizabilităţi faţa de dizabilităţile celor pe care i-au întâlnit?

- Pentru toţi, întâlnirile au fost o adevărată surpriză şi o sursă de inspiraţie. Atât persoanele fără dizabilităţi, cât şi persoanele cu dizabilităţi au rămas plăcut impresionate de interacţiunea cu ceilalţi. La fiecare eveniment public au fost câteva persoane resursă sau invitaţi gazdă care au răspuns tuturor curiozităţilor şi întrebărilor adresate de participanţi. În jurul gazdelor se creau magneţi energetici, finalul evenimentelor fiind mereu mai târziu decât preconizam sau discuţiile continuau fie în cadrul grupurilor deja formate, fie se mutau în alte locaţii. În centrul discuţiei nu era dizabilitatea, ci o poveste de viaţă, o poveste de succes. Participanţii au întâlnit oameni cu „superabilităţi” la evenimentele noastre, asta pentru a-i cita aşa cum se cuvine. Atunci când oamenii cu dizabilităţi sunt priviţi din perspectiva abilităţilor, când spaţiul este potrivit nevoilor, când ştim să ne adaptăm, ca societate, oricărei situaţii, persoanele cu dizabilităţi devin în mod natural şi firesc o parte egală a comunităţii.

„Pe lângă activităţile existente, îmi doresc să dezvoltăm ciclismul în rândul persoanelor cu dizabilităţi, alte activităţi de creştere a autonomiei personale sau activităţi de creştere a integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Sunt multe alte activităţii care ar putea fi dezvoltate dar, din păcate, toate acestea depind şi de surse de finanţare sau de gradul în care spaţiile sunt accesibilizate”.

- Ce a însemnat acest proiect pentru persoanele cu dizabilităţi?

În primul rând a însemnat o metodă de a cunoaşte nevoile persoanelor cu alte tipuri de dizabilitate. Chiar dacă avem o dizabilitate nu înseamnă neapărat că ştim care sunt nevoile celorlalte persoane. DA-IS Club a facilitat interacţiunea noastră, a creat noi prietenii, noi colaborări, a consolidat relaţii şi a deschis uşa unor noi proiecte. Cel mai mare câştig îl reprezintă faptul că a unit oamenii dintr-o comunitate, exact aşa cum ne-am propus.

- În ce măsura s-a implicat Primăria Municipiului Iaşi în acest proiect?

- Primăria Municipiului Iaşi a fost finanţatorul proiectului DA-IS Club. Fiind la primul nostru proiect finanţat prin Legea 350, am primit îndrumările necesare şi susţinere din partea Biroului pentru Relaţii cu Societatea Civilă în toate etapele proiectului. În luna februarie a acestui an, alături de colegii din grupul Dizab-Tin-Act-Iaşi am organizat „Dezbaterea publică Iaşi – un oraş accesibil tuturor”. La dezbatere au participat reprezentanţi ai celor mai importante instituţii din Iaşi, în privinţa accesibilizării oraşului, şi domnul primar. Noi am expus problemele şi soluţiile identificate în privinţa accesibilizării oraşului şi am primit angajamentul că acestea vor fi puse în practică în decursul anului următor. O parte dintre ele au fost deja realizate, iar altele ştim că sunt în lucru. Printre acestea se numără: dotarea semafoarelor cu semnale acustice, achiziţionarea de autobuze şi tramvaie echipate corespunzător transportului persoanelor cu dizabilităţi, repararea trotuarelor astfel încât să fie eliminate denivelările şi obstacolele, folosirea unui font accesibil pe panourile care indică numărul traseelor de transport public în comun, funcţionarea şi ridicarea volumului difuzoarelor din mijloacele de transport care anunţa staţiile, prezenţa unui interpret mimico-gestual în instituţiile publice pentru facilitarea dialogului cu funcţionarii publici, formarea angajaţilor care lucrează la ghişeul dedicat persoanelor cu dizabilităţi, în mod deosebit în vederea învăţării limbajului mimico-gestual şi amenajarea unor locuri speciale de parcare lângă Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

- Îşi va continua DA-IS Club activitatea şi pe viitor?

- Din feeedback-urile primite în timpul şi la finalul proiectului, toţi participanţii şi-au exprimat dorinţa de a continua astfel de activităţi. Ne dorim şi trebuie să găsim soluţii pentru a dezvolta în continuare DA-IS Club cu resursele pe care le avem, dar şi să identificăm surse de finanţare. Pe lângă activităţile existente, îmi doresc să dezvoltăm ciclismul în rândul persoanelor cu dizabilităţi, alte activităţi de creştere a autonomiei personale sau activităţi de creştere a integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Sunt multe alte activităţii care ar putea fi dezvoltate dar, din păcate, toate acestea depind şi de surse de finanţare sau de gradul în care spaţiile sunt accesibilizate. Eu mi-am luat de mult angajamentul de a face tot ce pot pentru a găsi surse de finanţare acolo unde sunt necesare, dar să fac şi activităţi de promovare şi de susţinere a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Cu cât drepturile şi nevoile persoanelor cu dizabilităţi sunt luate în considerare mai repede, cu atât va fi mai uşor să diversificăm paleta de activităţi. În 2020 mi-am propus să fiu foarte activă în aceste două domenii: accesibilizarea corectă a spaţiilor publice şi private şi creşterea gradului de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi.

Daiana SFREDEL

***

Începând din clasa a-V-a, Oana Mocanu a învăţat la o şcoală pentru elevi cu deficienţă de vedere din Târgu Frumos, instituţie numită în prezent Liceul special „Moldova”. A intrat în contact cu Asociaţia Nevăzătorilor Iaşi după ce a participat la concursurile de cultură generală şi de muzică uşoară organizate anual în cadrul asociaţiei, la nivel local şi naţional, iar după terminarea liceului s-a înscris la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, devenind oficial membră a asociaţiei. Mai târziu, a început să identifice treptat nevoile sau pasiunile persoanelor care suferă din cauza deficienţelor de vedere şi să se implice în dezvoltarea comunităţii locale pentru a le putea îmbunătăţi viaţa. De aceea, în urmă cu 5 ani a devenit membră a Adunării Generale a Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi a Consiliului Director Iaşi, iar în 2018 coordonatoare a Comisiei de Tineret din cadrul asociaţiei pe care o reprezintă. Aceste reuşite au dus la realizarea unui important proiect de accesibilizare dedicat comunităţii persoanelor cu dizabilităţi din Iaşi, proiect menit să faciliteze libertatea de mişcare şi de exprimare a acestora, înlăturând obstacolele.

Târg online de joburi dedicat persoanelor cu dizabilități



Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Ability HUB organizează luni, 26 octombrie, 2020, începând cu ora 10h00, Târgul online de joburi dedicat persoanelor cu dizabilități din România. Evenimentul face parte dintr-un proiect pilot al celor doi pateneri și se desfășoară în online având în vedere evoluția situației epidemiologice naționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Candidații și angajatorii vor fi prezenți în mediul online, prin aplicația Zoom.

Prezentul eveniment este unul de tip pilot pentru care, anterior organizării, echipa AbilityHUB a pregătit peste 100 de persoane cu dizabilități din baza de date proprie, care numără peste 800 de candidați cu dizabilități, la nivel național. Aceștia au beneficiat de mai multe etape de pregătire printre care: sedință de consiliere și orientare profesională, verificarea documentației care le dă dreptul de muncă și o sesiune de instructaj tehnic.


„Până la acest moment, pentru Târgul de joburi destinat persoanelor cu dizabilități, au confirmat participarea patru angajatori dintre cei mai mari retaileri din România, cu zeci de joburi disponibile pentru persoanele cu dizabilități. Angajatorii confirmați au realizat în ultimii doi ani demersuri notabile în adaptarea joburilor pentru a reuși integrarea persoanelor cu dizabilități.
De asemeni, notabil este faptul ca cei 100 de candidați, care vor participa la Târg, au trecut printr-un întreg proces de pregătire pentru a face față provocării de a fi prezenți în mediul online.
Evenimentul este primul de acest gen în România, desfășurarea în mediul online oferind notorietate de interes angajatorilor dar și noi oportunități personalelor cu dizabilități
De reținut este faptul că astfel de evenimente au nevoie de finanțare pe viitor, care să permită specialiștilor să pregătească acești candidați cu nevoi speciale”, a declarat managera Ability Hub, Dana Nuța.

Programul de angajare dezvoltat de Ability HUB este unic în România, prin faptul că un număr mare de persoane cu dizabilități au șansa la o viață profesională activă stabilind premisele unei interacțiuni sociale.

Prin acest program au fost pregătite și plasate, în ultimii 3 ani, peste 300 de persoane cu dizabilități, doar la nivel de București, în programele pilot. Dintre acestea, peste 200 sunt încă active și angajate în prezent.



Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități la Articolul 27 face referire la Muncă şi încadrarea în muncă: „Statele părţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a munci în condiţii de egalitate cu ceilalţi; aceasta include dreptul la oportunitatea de a-şi câştiga existenţa prin exercitarea unei activităţi liber alese sau acceptate pe piaţa muncii, într-un mediu de lucru deschis, incluziv şi accesibil persoanelor cu dizabilităţi. Statele părţi vor proteja şi vor promova dreptul la muncă, inclusiv pentru cei care dobândesc o dizabilitate pe durata angajării, prin luarea de măsuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ”.

„Suntem într-un proces continuu de înlăturare a barierelor de mentalitate, atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele cu handicap. Avem în spate dovada că persoanele cu dizabilități pot fi eficiente profesional, iar angajatorii sunt mulțumiți de rezultate. Proiectul Ability Hub avansează lent din cauza hățișurilor legislative și a resurselor limitate. Multe persoane cu dizabilități au nevoie de ajutor pentru a descoperi că pot desfășura o activitate profesională, iar legislația ar trebui să le permită să testeze resursele proprii, fizice și intelectuale, fără ca aceștia să-și piardă pensia de invaliditate sau alte alte oportunități de protecție socială.

Conform informațiilor furnizate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în decembrie 2019 doar 32.339 de persoane cu dizabilități figurau în evidența ANAF că realizează venituri sub o anumită formă, inclusiv ca salariați. La data de 31.12.2019, conform datelor oficiale publicate de către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, România avea un număr de 846.354 persoane cu dizabilități, iar rata de angajare în câmpul muncii nu depășea 7,5%, fiind cea mai mică din UE”, a concluzionat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Date de contact:

CNDR – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Manager Ability Hub – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Parlamentul European solicită cotă de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități



Parlamentul European solicită o cotă privind numărul de persoane cu dizabilități angajate în companii, în special cele mari, și spune că UE ar trebui să dea un bun exemplu cu o astfel de acțiune, informează DPA.

Abaterile ar putea fi întâmpinate cu sancțiuni eficiente și proporționale, care ar putea promova astfel un mediu de lucru incluziv, a declarat PE într-un raport adoptat miercuri.

Eurodeputata Katrin Langensiepen, din grupul Verzilor, a declarat că accesul egal la piața primară a muncii este departe de realitate pentru majoritatea persoanelor cu dizabilități. Rata de angajare a acestora este de doar 50,6%, în timp ce pentru persoanele fără dizabilități este de 74,8%.

Propunerile parlamentarilor au fost în principal în favoarea includerii persoanelor cu dizabilități pe piața deschisă a muncii. Ei au subliniat că atelierele protejate ar trebui să fie o opțiune doar pentru o perioadă limitată de timp.

Statele membre ar trebui să asigure, de asemenea, recunoașterea reciprocă a statutului de handicap, au spus ei. Cardul european pentru dizabilitate, care, potrivit comisarului pentru egalitate, Helena Dalli, este valabil în prezent în opt state membre, urmează să fie extins în întreaga UE până la sfârșitul anului 2023.

În Germania, angajatorii cu cel puțin 20 de posturi sunt deja obligați să ocupe 5% dintre acestea cu persoane cu dizabilități severe. Cu toate acestea, compania poate plăti și o taxă compensatorie.

11 Mar 2021 -