SUBIECT: Si noi avem dreptul la munca!

In aceasta dimineata la Turda, Agentia de Consultanta si Afaceri Romana in parteneriat cu SC Forum Group SRL in calitate de Beneficiar, Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE si Asociatia Eco Energy au lansat proiectul “Si noi avem dreptul la munca!”.

Evenimentul a fost gazduit de restaurantul "Sarea in bucate", Str. Dealul Viilor, Nr.2 (vis-a-vis de intrarea principala a Salinei Turda).



Printre invitatii la lansarea proiectului s-au numarat atat beneficiarii directi, organizatorii manifestarii cat si manageri care au implementat cu succes proiecte pe fonduri europene, aici amintindu-i pe directorul general al Companiei de Apa Aries- Matei Cristian si Vasile Tot, director al SC.Salina Turda Durgau SA.

Gazda manifestarii, Paula Parlog, Asistent Relatii Publice a prezentat rand pe rand invitatii dar si prezidiul format din Leontina Boncea – directorul Asociatiei Nevazatorilor din Romania filiala Cluj; Alexandru Zugrav - SC Forum Group SRL; Bogdan Bobic - vicepresedinte ACAR; Lacatus Craciun Ion - de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale.

Pentru inceput audienta a fost informata despre obiectivul general al proiectului, grupul tinta, durata de implementare si valoarea acestuia, scopul si beneficiile aduse pentru regiunea de NORD-Vest.

Durata proiectului este de de 18 luni si se implementeaza in perioada aprilie 2014 — octombrie 2015 in regiunile Bucuresti — Ilfov, Sud — Muntenia si Nord — Vest. Cursurile de calificare se vor finaliza cu un examen, iar in urma promovarii acestuia beneficiarii vor obtine o diploma de calificare profesionala care poarta antetul Ministerului Muncii si Ministerului Educatiei fiind recunoscuta la nivelul Uniunii Europene si un sprijin financiar (subventie) in valoare de 500 — 650 de lei de persoana.

Proiectul mai prevede infiintarea, dezvoltarea si sustinerea a 3 centre de incluziune sociala in care se vor desfasura activitati de asistenta sociala si orientare profesionala pentru grupurile vulnerabile, unul dintre acestea urmand sa functioneze la Turda.

„Pe parcursul acestuia, 900 de persoane apartinand grupurilor vulnerabile, din care 800 de persoane de etnie roma si 100 de persoane cu dizabilitati, vor beneficia de cursuri de calificare in meserii precum florar decorator, parchetar, lucrator poligraf, lucrator in tamplarie, lucrator in tricotaje — confectii, lucrator in alimentatie, lucrator in comert, camerista, brancardier, operator introducere, validare si prelucrare date” sustine Bogdan Bobic, coordonator de proiect.

In plus, se vor face programe de formare profesionala in domeniul "Consilier vocational" pentru angajatii institutiilor sau organizatiilor implicate in sprijinirea acestor grupuri.
Valoarea totala eligibila a proiectului 8.372.058 lei.

Vorbitorii au facut referire si la finalitatea concreta a proiectului, respectiv angajarea in campul muncii a cursantilor, in acest sens facandu-se demersuri de catre Agentia de Consultanta si Afaceri Romana pentru infiintarea unei societati in cadrul careia sa lucreze o parte din beneficiarii programului.

Un exemplu demn de urmat, sustine directorul general al Companiei de Apa Aries- Matei Cristian, este al romilor de pe strada Margaretelor. Compania a elaborat un program special pentru acestia de racordare la sistemul de apa si canalizare, desi au existat temeri ca facturile nu vor fi platite la timp, sau chiar deloc, locuitorii zonei au demonstrat contrariul, si-au achitat datoria fata de Compania de Apa Aries astfel ca nu a fost necesara luarea unor masuri radicale cum s-a intamplat in trecut, si anume, debransarea de la sistemul centralizat de apa si canal.

„Va felicit pentru ca a trecut mai putin de o luna de cand a fost lansat cel de-al doilea proiect pe care ACAR il implementeaza la Turda. Din pacate prea putine proiecte s-au derulat in Turda, in acest moment avem foarte putine la care se adauga combinatul social de la Campia Turzii. E pacat sa nu avem proiecte europene care au nerambursabilitate 100% sau 98%, ele pot fi accesate de comunitatile locale, in speta Consiliul Local si Primaria Turda, dar din pacate nu am vazut in ultimii ani nici un proiect de acest gen desi sunt foarte multe de facut la Turda, ne bucuram ca sunteti interesati de ceea ce se intampla, ati dat dovada de spirit civic, cu toate ca nu toti sunteti turdeni, dar trebuie toti sa punem umarul sa ajutam acesti oameni care doresc sa aduca fonduri europene… De ce sa nu luam acesti bani cand Romania contribuie periodic la bugetul Comunitatii Europene?” opineaza Cristian Matei.

Acest proiect este mai mult decat binevenit in contextul in care, potrivit unei cercetari EU-Inclusive, circa 40% dintre romii din Romania nu au nicio calificare.

O galerie foto puteţi vedea AICI.

Agenţia de Consultanţă şi Afaceri Română a organizat în data de 03.11.2015 Conferința ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’, în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj. Tema evenimentului a vizat problematica incluziunii/excluziunii sociale, a discriminării pe piața muncii și eliminarea prejudecăților, stereotipiilor și a etichetării care fac parte din viața cotidiană.



Proiectul ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’ promovează șansele egale la angajare și urmărește creșterea nivelului de conștientizare în legătură cu dificultățile pe care le au categoriile vulnerabile în accesarea și menținerea unui loc de muncă. Sensibilizarea publicului cu privire la acest subiect, evidențierea beneficiilor diversității la locul de muncă și schimbarea atitudinilor sociale cu privire la grupurile vulnerabile în vederea facilitării accesului la ocupare și integrării acestora pe piața muncii au constituit obiectivele evenimentului. La conferință au participat reprezentanţi ai instituțiilor publice, reprezentanţi ai organizațiilor non-guvernamentale, formatori, persoane care aparțin grupurilor vulnerabile, beneficiari ai proiectului (persoane de etnie romă și persoane cu dizabilități) şi reprezentanţi ai mass-media.

Bogdan Bobic, coordonatorul proiectului ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’, a prezentat principalele activităţi şi rezultate ale proiectului precum şi direcții viitoare de acțiune în vederea valorificării rezultatelor obținute în beneficiul unui număr cât mai mare de persoane aparținând grupurilor vulnerabile.
Prezent la eveniment în calitate de speaker, domnul Lăcătuș Crăciun-Ioan, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a adus în discuție problematica romilor cu accent pe necesitatea integrării socio-profesionale a acestora și impactul pozitiv al inițiativelor finanțate din fonduri europene, cum este și proiectul ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’, asupra grupurilor vulnerabile. ,,Să încercăm să nu tragem concluzii foarte repede cu referire la dorinţa romilor de a lucra, de multe ori operăm cu prejudecăţi, cu judecăţi de valoare stereotipice. Romii se găsesc în excluziune socială, sărăcie și pierderea identității. Este nevoie de schimbarea mentalitaților față de persoanele din grupurile vulnerabile și de implicare din partea tuturor actorilor sociali, instituții publice, organizații non-guvernamentale sau angajatori în ceea ce privește combatarea excluziunii sociale’’.
Flavia Pop, psiholog în cadrul Centrului Comunitar Judetean - Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Copii și Adulți Cluj, prezentă la eveniment în dublă calitate, de reprezentant al DGASPC Cluj și de beneficiar, ca urmare a participării la cursul de Consilier Vocațional organizat în cadrul proiectului ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’, a vorbit despre problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități pe piața muncii și necesitatea acordării de șanse egale la angajare.

Proiectul ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’ are ca obiectiv general îmbunătățirea integrării grupurilor vulnerabile (800 de persoane de etnie romă și 100 de persoane cu dizabilități) și eliminarea barierelor cu care aceste grupuri se confruntă în încercarea lor de a obține un loc de muncă și de a se integra în societate, prin furnizarea de servicii de consiliere, orientare profesională şi cursuri de calificare/recalificare adaptate nevoilor particulare ale grupului ţintă. Proiectul este implementat de Agenția de Consultanță și Afaceri Română - ACAR, în parteneriat cu Forum Group în calitate de beneficiar, Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE și Asociația Eduteco, în intervalul aprilie 2014 - noiembrie 2015, în regiunile: București-Ilfov, Sud-Muntenia și Nord-Vest.

Conferința ,,Și noi avem dreptul la muncă!’’

Povesti de succes - ”Si noi avem dreptul la munca!”

Probabil pentru persoanele cu dizabilitati medii si usoare sunt bune aceste calificari/recalificari. Ne intrebam cine angajeaza asemenea oameni ?!
Pentru persoanele au dizabilitate accentuata toate aceste meserii nu sunt accesibile daca se tine cont de capacitatea de a muncii.

Cat despre operator introducere, validare si prelucrare date, doar aceasta perfectionare este acesibila oricarei persoane.
Fiind accesibila tuturor ,o face orice om valid si in acest mod pentru cei cu dizabilitate este doar o sansa in plus care tine doar de noroc.

Unde si care e patronul care sa caute /selecteze anume aceste persoane? Si nu altele.

Ar trebuii sa invat de pe calculator cum sa lucrez bine .

Persoanele cu dizabilitati psihiatrice si piata muncii



de Mugur Daniel Ciumagean, psiholog clinician, Asociatia Romana de Psihiatrie Comunitara

“Aud voci. Stiu sa repar instalatii electrice. Ma angajezi?”. Ca exercitiu de imaginatie, inchipuiti-va figura perplexa a unui patron care cauta personal pentru noua sa companie si aude afirmatia de mai sus.

O dezvaluire de acest gen poate fi devastatoare pentru ambii actori – atit pentru persoana care isi recunoaste dizabilitatea (“aud voci” suna pentru orice neinitiat alarmant si bizar), cit si pentru angajatorul care isi va derula in minte un intreg film de potentiale patanii stranii sau periculoase.

Un asemenea schimb de replici la angajare este putin probabil sa auziti. In cazul in care cunoasteti pe cineva care are internari la psihiatrie si care lucreaza, veti sti mai degraba povesti despre cum a incercat sa-si camufleze trecutul sau pur si simplu sa omita la angajare informatii despre tratamente, diagnostice si contactele cu lumea psihiatrica. Sint multe motive care pot fi invocate pentru aceasta stare de fapt.

Mai jos puteti parcurge trei povesti de viata pentru a surprinde o parte din realitatea relatiei persoanelor cu dizabilitati psihiatrice cu piata muncii.

Descurajarea
M. a lucrat timp de doi ani intr-o corporatie, efectuind o munca de birou. La angajare, nu a spus nimanui despre problemele care l-au tintuit vreo trei ani prin spitalele de psihiatrie. A fost luat de bun, iar nimeni nu-si punea problema dizabilitatii lui psihiatrice.
Pina cind, intr-o zi, M. a inceput sa se creada urmarit, sa le explice celorlalti ca este victima unui complot, ca i s-au furat gindurile si au fost postate pe calculator. A urmat o internare de mai bine de o luna, iar M. si-a dat o demisie pe care nimeni nu a vrut initial sa o accepte. Parintii lui avusesera cu doctorul o discutie, iar acest consiliu funest i-a comunicat lui M. ca exista putine sanse ca el sa poata continua sa lucreze, avind in vedere trecutul lui si intensitatea episodului actual. Au trecut citiva ani, si M. nu si-a mai cautat de lucru. Este foarte descurajat.

Ignoranta
P. este un om intreprinzator – are un mic business si o inima mare. Cauta sa ofere o sansa unor persoane cu dizabilitati, dar nu stie cum sa inceapa. A auzit ca fac treaba buna cei cu dizabilitati de auz, ca pentru munca fizica pot fi ok si cei cu un intelect mai plapind, dar afirma sus si tare ca nu ar sti cum sa procedeze cu cineva “psihiatric”.
“Mi-e frica ca incepe sa faca crize asa, din senin, ca se ridica si pleaca sau mai stiu eu ce, n-as sti cum sa ma port cu ei”. O discutie de jumatate de ora cu asistentul social dintr-un centru de reintegrare ii da citeva indicii despre posibile dificultati care pot sa apara in legatura cu o persoana cu probleme psihiatrice.

Frica
L. lucreaza intr-o institutie de stat. Pe o pozitie mult inferioara pregatirii lui, facind servicii de curierat si mici traduceri. L. a fost diagnosticat cu schizofrenie si toti colegii lui stiu asta, unii mai vechi amintindu-si momentul in care L. a debutat in aceasta cariera de boala. Lucra tot aici, evident pe o pozitie care era in concordanta cu formarea lui academica. I-a speriat pe toti in momentul in care si-a dat foc la calculator si a bruscat doi colegi, explicind tuturor ca urmeaza sa fie clonati.

Au trecut ani de atunci. Nimeni nu s-a plins vreodata de agresivitatea lui L., care a avut si momente mai bune, dar si citeva recaderi. Cu toate astea, pe la colturile coridoarelor, mai poti observa priviri lungi ale colegilor care ii urmaresc miscarile. “Nu se stie niciodata cind o sa-ti dea cu tastatura in cap”, imi sopteste o secretara. Degeaba incerc sa o conving ca sint ani de zile de cind L. si-a dat examenul de non-violenta. Un episod intimplat in trecut si o eticheta de tip “schizofrenie” par uneori sa fie suficiente pentru alerta nejustificata a colegilor de munca.

Angajam sau nu?
In Romania, conform unor studii preliminare, nu mai mult de 5 pina la 7 la suta din persoanele cu probleme grave de sanatate mintala sint angajate, majoritatea in joburi in care pot sa-si pastreze anonimatul diagnostic. Multi dintre cei care nu lucreaza sint intr-o situatie precara sau in grija familiior. Cu siguranta, in absenta descurajarii, ignorantei si fricii celor din jur, mai bine de 30-40% ar putea sa isi cistige traiul intr-un mod decent, iar inca o proportie considerabila ar putea sa fie utili lucrind intr-un regim protejat. Dar aceasta cere o munca de convingere cu angajatori, cu familiile persoanelor afectate, cu corpul medical si cu persoanele cu tulburari psihiatrice.

Si pentru ca sintem convinsi ca persoanele cu dizabilitati psihiatrice merita o sansa, am pornit la cruciada – incercam sa convingem si sa uluim pe cit mai multi despre sansele reale de integrare in munca a persoanelor cu dizabilitati psi. O prima sarja a acestui atac va fi Gala Persoanelor cu Dizabilitati, din 16 noiembrie. Pe mai multe voci, un refren va va intimpina – “Aud voci. Stiu sa fac multe lucruri. Ma angajezi?”

Afla mai multe pe acest subiect in www.incluziune.activewatch.ro

Locul unde români cu dizabilităţi învaţă o meserie şi-şi câştigă singuri existenţa: „«Piaţă liberă a muncii» nu este încă pregătită să accepte astfel

Zeci de persoane cu dizabilităţi din toată România şi-au găsit o a doua casă şi un loc de muncă plătit decent la societatea bucureşteană Nazarcea Grup, cea mai mare unitate protejată din ţară şi singura de acest fel dezvoltată şi susţinută de o autoritate publică locală.

Povestea întreprinderii sociale Nazarcea Grup a început în Bucureşti, în decembrie 2011, cu o investiţie de aproximativ un milion de euro. Florin Giosan, asistent social la bază, expert în economie socială şi antreprenor social în ultimii 10 ani, este managerul acestei societăţi.

„Nazarcea Grup este o iniţiativă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 pusă în practică în anul 2008, când am închis centru de plasament „Sfântul Ştefan“, iar pe infrastructura existentă am început construcţia acestei întreprinderi sociale. A fost nevoie de o succesiune de proiecte cu finanţare nerambursabilă, începând cu fondurile din perioada de preaderare, mai multe proiecte POSDRU cât şi de susţinerea financiară absolut necesară a Primăriei Sectorului 1.

Am demarat acest proiect după un model asemănător din capitala Olandei, HAGA GROUP (www.haeghegroep.nl), pe care am vizitat-o în 2008 şi după vizită mi-am propus să realizăm ceva asemănător la nivelul Sectorului 1.

După aproape 10 de ani de la demararea proiectului, Nazarcea Grup a ajuns cea mai mare unitate protejată autorizată din ţară şi cel mai mare angajator de persoane cu handicap din zona operatorilor economici sau a instituţiilor publice“, explică Florin Giosan, managerul întreprinderii sociale.
Sediul Nazarcea Grup, situat ]n sectorul 1 al Capitalei

Sănătatea şi securitatea în muncă sunt respectate ca la carte la Nazarcea Grup. „Problemele de sănătate ale angajaţilor noştri sunt dintre cele mai diferite, echipa noastră, în colaborare cu colegii de la Cabinetul Medical al DGASPC Sector 1, monitorizează starea de sănătate, astfel încât anumite afecţiuni să nu le perturbe activitatea lucrativă. Unii dintre angajaţi sunt reevaluaţi din punct de vedere medical la şase luni, iar alţii chiar si la trei luni, ceea ce spune mult despre importanta pe care o acordam sănătăţii şi securităţii în muncă“, explică managerul întreprinderii sociale.



Preţuri atractive, mai mici decât cele practicate pe piaţă

De serviciile Nazarcea Grup poate beneficia oricine. Preţurile practicate sunt sub cele ale pieţei, tocmai în ideea de a fi atractive şi rezonabile. De exemplu, la brutăria deschisă în cadrul întreprinderii sociale o pâine costă 0,70 de lei, cozonacul de post - 7 lei, cozonacul cu nucă şi stafide (500 grame) - 15 lei, pâinea albă prăjită (190 grame) - 0,90 lei, bagheta cu susan, (95 grame) — 0,40 lei. Pentru curăţarea maşinii la spălătoria auto se plătesc 20 de lei, iar spălarea şi uscarea unui kilogram de rufe se face în schimbul a 6 lei. În atelierul de ceramică sunt confecţionate manual din lut şi pictate diverse obiecte: clopoţei - 20 de lei, scrumiere - 15 lei, îngeraşi - 25 de lei, farfurii decorative - 30 de lei şi lampioane traforate - 50 de lei.

SUBVENȚIE PENTRU PROTEZE ȘI COMPONENTE

Prin intermediul proiectului european intitulat „Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman și implementat de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, în parteneriat cu Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă, persoanele amputate care doresc să se întoarcă în câmpul muncii primesc până la 5000 de euro (23.000 lei) pentru achiziția componentelor sau dispozitivelor protetice.


CINE POATE BENEFICIA?
Orice persoană între 18 și 65 de ani, indiferent de gradul de handicap, care nu realizează venituri lunare mai mari de 500 RON și nu are interdicție de ordin medical pentru a lucra.


CARE SUNT DISPOZITIVELE DECONTATE?
Gama de dispozitive asistive care pot fi decontate este destul de variată. Prin urmare, pacienții pot beneficia de componente sau proteze de membre, fotolii rulante sau alte dispozitive de mers, cu ajutorul cărora vor putea obține independența necesară pentru a se întoarce pe piața muncii.


CINE NU POATE BENEFICIA?
– persoana cu dizabilităţi angajată;
– persoana cu dizabilităţi care beneficiază de pensie de invaliditate;
– persoana cu dizabilităţi care beneficiază de pensie de limită de vârstă;
– persoana cu dizabilităţi care beneficiază de pensie de urmaş cu o valoare mai mare de 500 de lei;
– persoana cu dizabilităţi care realizează un venit lunar cu o valoare mai mare de 500 de lei ¹

– elevii și studenţii cu dizabilităţi ²

– persoana cu dizabilități care nu se încadrează în categoria de vârstă cuprinsă între 18-65 ani ³.