SUBIECT: Macar pentru Rosia Montana daca nu pentru Romania

Roşia Montană - goana după aur este echivalentul unei catastrofe ecologice!



"Nu am cerut niciodată un tratament preferenţial, vrem să dezvoltăm la Roşia Montană un proiect de minerit responsabil, proiect care îşi propune să redezvolte o zonă afectată de două mii de ani de activităţi miniere, o zonă care este puternic contaminată astăzi şi o zonă care prin implementarea acestui proiect va avea atât beneficii economice, cât şi beneficii sociale sau beneficii de mediu", spune la Radio France International vice-preşedintele Roşia Montană Gold Corporation, Horea Avram. De partea sa, vice-preşedintele organizaţiei neguvernamentale ECO-CIVICA, Dan Trifu, suspectează interese politice în afacerea Roşia Montană. "Ceva este foarte dubios în proiectul de la Roşia Montană şi din punct de vedere politic. Toate guvernele care s-au perindat, în principiu au cam fost favorabile", spune dânsul.
"Aş menţiona doar un prim beneficiu, acela de colectare şi tratare a poluării istorice. Prin începerea acestui proiect, apele acide care contaminează astăzi peste 40 de kilometri de cursuri de apă până mai jos de Baia de Arieş şi vorbesc despre bazinul Arieşului, toate aceste ape acide vor fi colectate într-un baraj şi vor fi utilizate ca ape industriale", completează responsabilul de la Roşia Montană Gold Corporation.
"Acest proiect nu ne aduce nici un fel de beneficii sociale sau de altă natură. Roşia Montană Gold Corporation va avea vreo 560 de angajaţi şi dacă cineva îşi închipuie că pentru 560 de angajaţi trebuie să facem un iaz decantor de vreo patru sute de hectare, cu cianuri, pe care hai să spunem că le tratăm într-un fel sau altul, asta este o gogoriţă", continuă Dan Trifu.
"Acolo avem trei probleme majore : problema de mediu, problema arheologică şi mai avem acest impact economic, dacă aduce ceva României…", conchide vice-preşedintele ECO-CIVICA.
Proiectul aurifer a pus pe jar o bună parte a societăţii civile din România. Academia se opune, multe organizaţii ecologiste au tras repetate semnale de alarmă, mai ales după ce ministrul Economiei, Adriean Videanu a propus introducerea proiectului în programul de guvernare.
C.S.A.T. va analiza subiectul, lucru criticat de ecologişti, care se întreabă de ce mai e nevoie de avizul Consiliului Suprem, din moment ce instanţa a dat un verdict definitiv şi defavorabil proiectului minier.
Și atunci plec cu gândul la interesele din spatele acestui proiect și îmi amintesc cum de nenumărate ori pioni politici - înalți sau nu - și-au vândut țara sau o bucată din aceasta pentru te miri ce beneficii. Dar cel mai grav este că nimeni nu a analizat post-factum aceste matrapaslâcuri. Aici vreau să amintesc de pădurile noastre, tăiate "la ras" de firmele austriece prin decizia unor judecători iresponsabili...a căror repercusiuni le resimt oamenii de rând și nu cei ce le-au demarat.
Și dacă ar fi vorba numai despre acest caz...atunci nu aș fi pornit acest subiect!
Așa că doresc să vă prezint prin intermediul link-ului de mai jos, toate aspectele vieții actuale din zona Roșiei Montane și a proiectului pricinos.



Nu vreau să vă formez eu opinia, vă rog doar să v-o exprimați aici ... așa cum v-ați format-o! Pur și simplu...
Vă mulțumesc!

Suntem oameni simpli . Parerea noastra este ca la " un pahar de vorba ".
Ne-ar place sa se deschida front de lucru si de extragerea de minereu pentru a fi de lucru pentru romani .
Sa existe mina si sa se lucreze .
Dar de unde bani pentru deschidere ? De ce Statul Roman nu isi permite Intreprinderea aceasta ?
Sunt n intrebari la care nu gasim raspuns .
De parca Rosia Montana ar fi in Marea Neagra si n-am avea utilaje .

Ne-au murit toti specialistii in mimerit ?

Bun subiect, trebuie dezbatut... mai ales ca prin anii 2000-2003 eram prezent "in zona" mai tot timpul si cunosc zona Abrudului "cu ochii inchisi" daca se poate spune asa. CupruMin era un partener important al societatii unde lucram... odata



Eu ca si altii, consider ca trebuie supus unui referendum acest proiect.. pentru ca presa, a facut tot ce se putea face (vezi video), speculatii multe in acest sens. Iata cateva articole interesante:

Rosia Montana (IV): Drama umana

Rosia Montana (III): Minciuni economice si patrimoniu distrus

Rosia Montana (II): O bomba ecologica

Rosia Montana - Bomboana otravita

ioanahope a scris: Asta ma intrebam si eu...chiar si rudimentar, asa cum se lucra in mineritul aurifer de la noi din tara, dar de ce nu se mai exploateaza aurul si argintul la Rosia Montana?!
Sunt metale pretioase, pana la urma! E normal sa discuti despre lipsa de randament cand nu iei in calcul impactul prin poluarea mediului...
Gold Corporation este o companie, in primul rand ... profitul este obiectivul suprem!!! Eu, unul, am lucrat in proiecte mari, unde am depus dosare intregi despre reciclare, sortare si gestionare de deseuri, dar odata inceput santierul nu s-a facut nimic din ce era scris, asa ca balboroseala nu costa... "A promite" ceva nu costa nimic! E gratis...
Daca lumea nu reuseste sa inteleaga MACAR asta, atunci s-a terminat cu Rosia Montana...
Voi upload-a intr-o interventie viitoare un documentar cu exemple concrete despre repercusiunile unei exploatari aurifere cu cianuri a Gold Corporation din America de Sud, pe care va rog sa o urmariti si sa va imaginati aceleasi prpbleme si boli, la noi, in Rosia Montana!
O zi faina in continuare...

Daniel a scris "
"Eu ca si altii, consider ca trebuie supus unui referendum acest proiect.. pentru ca presa, a facut tot ce se putea face (vezi video), speculatii multe in acest sens. Iata cateva articole interesante:"
Iata o surpriza mare la care nu ma asteptam de loc...

Pai , Daniel poate spune ce stie .
Asteptam !

Cred ca o miscare populara - de amploare sau nu - incepe de jos, de la omul de rand, de la crezul sau, de la taria si indarjirea cu care isi apara propriile valori!
Pentru a sprijini campania demarata de organizatia "Salvati Rosia Montana", compania de publicitate Papaya Advertising a realizat doua spot-uri ce emotioneaza profund, sintetizand (re)sentimentele romanesti cu privire la exploatarile aurifere de la Rosia Montana.
Jos palaria pentru aceste superbe clipuri de campanie si un profund respect pentru cei doi actori de calibru - Maia Morgenstein si Dragos Bucur - ce au lucrat PRO BONO la realizarea lor!
Dupa aceste doua videoclip-uri ... pot spera ca se poate organiza o campanie numai de catre oameni...simpli! Unitatea face puterea!



Puterea sta in noi...



Coplesitor de emotionant ... Sper sa existe ecouri si reactii de sustinere pe masura clip-urilor!!!
O seara faina!

pokuletz78 a scris: In primul rand ar trebui sa vedem cum arata, in forma scrisa, contractul Rosia Montana. Sa-l desecretizeze asa cum a cerut Rovana Plumb, sa vedem pozitia Ministerului Mediului si apoi o punem de-o "Fasia Gaza" in zona.

Exista totusi un om cu dubla personalitate... Ponta ca deputat e contra lui Ponta ca premier

"O sa fiu sincer si o sa va spun ca eu, ca deputat, o sa votez impotriva, dar pe de alta parte, ca prim ministru, nu am dreptul... (...) acum stiu mult mai bine ce am de facut: (...) in primul rand sa fac o administratie necorupta si mai performanta si in al doilea rand sa deschid Romania pentru tot ce inseamna investitii din toata lumea, fie ca vorbim de energie. De Rosia Montana, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru ca e un proiect cunoscut, dar eu vreau sa promovam legea minelor", a mentionat Ponta, la B1 Tv.

Prim-ministrul a mentionat ca in privinta exploatarii trebuie urmati anumiti pasi, care presupun inclusiv finalizarea studiilor de mediu si a negocierilor cu investitorul.

"Am reusit sa iau o decizie (in privinta exploatarii aurului de la Rosia Montana - n.red.) care presupune urmatorii pasi: in primul rand se finalizeaza studiile de mediu si necesitatea investitiilor pentru ca orice se intampla acolo sa existe toate garantiile de mediu, in al doilea rand se finalizeaza negocierea cu investitorul pentru ca erau niste conditii de participare a statului roman si de redeventa inacceptabile", a adaugat seful Executivului.

In final, acesta a mentionat ca Guvernul nu va lua nicio decizie referitor la acest proiect, ci va strange la un loc toate investitiile care sa ofere garantiile de mediu, oferta cea mai buna privind redeventa si participarea statului roman, iar apoi se va realiza un proiect de lege care ar urma sa fie dezbatut in Parlament.

"Daca il aproba bine, daca il respinge... la fel de bine. Dar macar nu mai stam de 11 ani si eventual sa ne si dea in judecata cei de acolo", a incheiat Ponta.

Si totusi, cine are dreptate;
Gold Corporation
sau
Salvati Rosia Montana
Personal cred ca au dreptate cei care vor sa salveze Rosia Montana pentru ca nu vad ce ar castiga ei. De partea cealalta ohoooo, sa te tii panza! Prea sunt disperati sa puna mana pe afacere. Hai sa nu mai amintesc si aici de Basescu care sustine compania!





Oare de ce? De grija oamenilor? Sau de grija aurului?
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Impresionat până în adâncul sufletului de caracterul frumos al oamenilor integri, vă supun atenţiei un eveniment cu adevărat măreţ!
Elena Vanica, o tânără din Chişinău, românul Radu Păltineanu și canadianul Sophian Guidara și-au propus să călătorească în opt țări, două regiuni autonome și într-o regiune separatistă, pe o perioadă de 60 de zile, având în spate o cauză nobilă şi anume susținerea necondiţionată a campaniei SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ.



Aceștia vor călători circa 2.242 de km pe bicicletă, 2.370 km cu trenul și 710 km cu feribotul şi vor ţine prezentări prin care să aducă la cunoștiința cât mai multor europeni consecințele proiectului miner propus Roşiei Montane. Oraşele vizate sunt: Stockholm (17iunie), Helsinki (23 iunie), Tallinn (25 iunie), Sankt Petersburg (3 iulie), Moscova (8 iulie), Kiev (12 iulie), Chișinău (23 iulie), Iași (27 iulie) și Piatra Neamț (30 iulie). Evenimentele constau într-o prezentare de 30 de minute a situației curente de la Roșia Montană, urmată de proiecția filmului documentar “Roșia Montană, Town on the Brink” realizat de regizorul german Fabian Daub. La sfârșitul fiecărui eveniment va avea loc și câte o sesiune de dezbateri, unde participanții vor putea adresa întrebări și exprima punctul de vedere.
Sâmbătă, 8 iunie 2013, la ora 10, la Copenhaga, Elena Vanica, Radu Păltineanu și Sophian Guidara își vor începe călătoria spre cele opt țări din Scadinavia și Europa de Est.
Campania de Salvare a Roșiei Montane a început de mai mulți ani, de când compania româno-canadiană Roșia Montană Gold Corporation proiectează deschiderea celei mai mari explorări aurifiere la suprafață din Europa, prin cianurare. Acționarii companiei sunt Gabriel Resources cu 80,46% și Minvest Deva cu 19,31 % din totalul acțiunilor. Proiectul minier este prevăzut să se desfășoare pe parcursul a 17 ani, pe o suprafață de circa 12 km, timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1.600 tone de argint. Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, iar în prezent proiectul este în curs de evaluare la Ministerul Mediului din România.
Activitatea tinerilor, desfăşurarea călătoriei şi prezentarea proiectelor pot fi urmărite pe site-ul travelforacause.eu, dar şi pe pagina de Facebook Travel for a cause – Save Roşia Montană.
BRAVO CELOR TREI TEMERARI!!!
Vedeţi că un canadian şi un basarabean pot fi mai "români" decât mulţi cetăţeni de naţionalitate română?!
CINSTE LOR!!!
O zi faină!

Jos palaria!

Rosia Montana a ajuns la Helsinki!
"925 km parcurși pe bicicletă până în prezent, plus 310 pe feribot și echipa Travel for a Cause a ajuns în seara asta în Helsinki. E foarte greu să te obișnuiești cu faptul că e trecut de miezul nopții și încă e lumină afară. Totuși va trebui să ne obișnuim cu asta fiindcă nu vom scăpa de lumină în timpul nopții pentru următoarele 2 săptămâni cât ne ia să traversăm Estonia și parte din Rusia."




https://www.facebook.com/rosia.montana.in.unesco

pokuletz78 a scris: Aici deja vorbim de oameni care sunt cu adevarat oameni si simt cu adevarat pentru oameni. Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

KORODI ATTILA, fost ministru al mediului - "Campania de promovare agresivă a proiectului Roşia Montană reprezintă un gest neelegant faţă de Ministerul Mediului, fiind o presiune continuă"



Când "sindicatul minerilor" din Roşia Montană mărşăluia prin Bucureşti, pichetând Ministerul Mediului şi cerând grav acordarea avizului de mediu, justiţia anulase deja - definitiv şi irevocabil - bazele studiului de impact şi planurile de urbanism general şi zonal.
<< Asistăm, astfel, la o nouă formă de presiune corporatistă, un sindicat creat special de compania Gold Corporation, pentru a bate cu pumnul în masa autorităţilor.>>
Locuind într-un hotel luxos (IBIS), pe banii companiei, sărmanii "oameni lopată", cum figurează mulţi dintre ei în scriptele companiei, sunt îndoctrinaţi cu falsa idee că guvernanţii urăsc mineritul şi nu vor cu nici un chip să le acorde libera trecere pentru proiectul aurifer.
Adevărul - îl ştiţi şi dumneavoastră - se află tocmai la polul opus. Nici un alt preşedinte, prim-ministru sau guvern aflat la conducerea României n-au făcut lobby aşa energic mineritului cu cianuri, cum a făcut PDL-ul, sub ghionturile lui Băsescu sau PDSR-ul (USL-ul) la coatele lui Ponta.
De ce oare n-au reuşit sus-numiţii să acorde avizele în mai bine de 1200 de zile, deşi au introdus proiectul Roşia Montană chiar în programul de guvernare?
E o întrebare pe care domnii sindicalişti nu şi-o pun, dar care are un singur răspuns: a acorda, în acest moment, lumină verde acestui proiect înseamnă a încălca flagrant legea.
Încă nu s-a inventat tupeul acela atât de obraznic - din fericire - la politicienii noştri, astfel că nimeni n-a dorit, până acum, să-şi asume o răspundere atât de fierbinte. Dimpotrivă, ajuns în postul de ministru binemeritat (în care ar fi trebuit pus din 2009) si pe care l-a părăsit - după părerea mea - muuuult prea repede, ministrul Korodi Attila (pe care l-am cunoscut personal în Miercurea Ciuc, când nu era în nici un minister) a îndrăznit să spună adevărul, apelând la jurişti.
Pe ultima sută de metri ai scurtului său mandat, el a recomandat încetarea întregii proceduri de evaluare a proiectului minier, dată fiind decizia Curţii de Apel Alba, de anulare a planurilor de urbanism ale comunei Roşia Montană.
<< Astăzi mi-au parvenit rezultatele analizei cerute în problema Roşia Montană. Juriştii consultaţi afirmă că lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.) valabil, reprezintă un impediment în continuarea procedurii şi recomandă Comisiei de Analiză Tehnică (C.A.T.) a proiectului să-i ceară investitorului să depună un nou certificat de urbanism.>>
Drept răspuns, sindicatul R.M.G.C. - "Viitorul Mineritului" - l-a transformat pe Korodi într-un inamic de moarte, din cauza căruia "mii" de şomeri vor hălădui prin Apuseni. Că parcă până atunci duduia producţia de metale preţioase!
Ce ţi-e şi cu banul ăsta ... ochiul Necuratului ... schimbă oamenii cu totul!!!
O seară faină în continuare!

Comparatie: ce şi cum s-a întâmplat la alţii?
Roşia Montană a noastră (Roşia Poieni) - modelul românesc - şi a lor (Boliden) - modelul suedez

Deoarece parerea mea este ca evenimentele si istoria se analizeaza comparat, am considerat oportuna studierea a doua situatii comparabil similare, prin intermediul a doua articole foarte bine documentate.
România, cu o suprafaţă de 238.391 km2 şi o populaţie de 21.790.479 locuitori (estimată pentru iulie 2013), deci cu o densitate de 92,97 locuitori/km2, a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
Celebra Lege a minelor din 4 iulie 1924, comună pentru mine (aur etc.) şi petrol (ţiţei, gaze etc.), scoasă de liberali în cadrul politicii prin noi înşine (care se opunea politicii porţilor deschise) prevedea, printre altele, că resursele naturale, printre care aurul şi petrolul, să fie exploatate doar în companii mixte (societăţi anonime miniere române) (Art. 32), în care capitalul românesc să aibă cel puţin 60 % participare (Art. 33). Redevenţa la aur era de 2%, în natură. A existat o opoziţie puternică externă contra acestei Legi.
Au urmat cei 42 de ani de comunism, în care nu au existat companii private, şi nici companii străine care să opereze în România.
După 1989, Legile minelor 61/1998 şi 85/2003 au consfinţit politica porţilor deschise, cerută de Uniunea Europeană: concesiunea poate să fie acordată unei companii româneşti sau străine, redevenţa la aur fiind iniţial de 2%, din 2009 de 4%, în bani. Constituţiile României din 2001 şi 2003 spun că statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, dar asa o fi oare?!
Să vedem cum a fost „gândită” de decidenţii români exploatarea resurselor naturale aur şi cupru în interesul naţional după 1989, prin analizele Grupului pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice la aceasta adresa.
La 4 septembrie 1995, a fost semnat un contract de cooperare între actuala Minvest şi Gabriel Resources N.L., ca urmare a adjudecării unei licitaţii organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor la 4.09.1995. Dar anunţul RAC Deva a intenţiei de constituire a unei societăţi mixte având ca obiect de activitate: „prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri de decantare vechi în amestec cu minereu auro-argentifer din producţia curentă, în două instalaţii a câte 1 milion tone pe an la Roşia Montană şi Gurabarza-Brad” a apărut în Adevărul din 5 sept. 1995, la pag. 8, deci a doua zi.
Gabriel (fosta Starx Resources reactivată) a fost cotată în 1996 pe seama Roşiei Montane la bursa din Vancouver, apoi la cea din Toronto, cu simbolul GBU şi a început să emită acţiuni: în 1996, 1.040.478 acţiuni, în valoare de 21.816 CAD (dolari canadieni). Documentele emise de Statul roman care au permis fulminanta cotare a lui Gabriel la bursă pe seama aurului de la Roşia Montană nu sunt de găsit (matrapaslâcuri descrise pe larg, de analistul Daniel Bojin in acest articol). Gabriel are astfel bani să achiziţioneze Gabriel Jersey, să achite contribuţia de 357.500 USD a lui Gabriel Jersey la formarea EuroGold, etc.
Compania de stat Minvest SA, a fost „măritată” în 1997 cu Gabriel Jersey, „terţul” interesat fiind Gabriel, formându-se astfel la 7 iunie 1997 compania Euro Gold SA, azi RMGC SA: Gabriel Jersey 65 % (aport în numerar 357.500 USD), Minvest 33,8 % (aport în natură), restul 3 acţionari minoritari. Capitalul social subscris iniţial al EuroGold (RMGC) a fost de 3.939.100.000 lei (= 550.000 USD), reprezentând 275.000 acţiuni nominative a 14.324 lei fiecare. În „înţeleagerea prealabilă”, se spunea printre altele, că Minvest se obligă să obţină licenţele (licenţa de exploatare pentru Roşia Montană şi licenţa de explorare pentru Bucium) şi să le transfere în termen de 7 zile lui EuroGold.
Într-adevăr, Minvest, care exploata din 1970 mina veche a statului la Roşia Montană, cu o carieră deschisă, obţine de la Guvern Licenţa de exploatare nr. 47/1999, avându-l pe RMGC ca afiliat care să exploreze pentru o mină nouă. Imediat după intrarea în vigoare a Licenţei 47, la 11.11.1999, are loc prima majorare a capitalului social al RMGC cu 2.954.325.000 lei (=171.963,038 USD, unde 1 USD=17.180 lei), adică 206.250 acţiuni noi, acordate toate, prin „înţelegerea prealabilă” din 1997, lui Gabriel Jersey. Rezultă că participarea la RMGC a lui Gabriel Jersey creşte de la 65 % la 80 % , iar a lui Minvest scade de la 33,8 % la 19,31 %!
Licenţa 47 este transferată, prin ordin ANRM, în 2000, lui RMGC, Minvest rămânând afiliat, ca să exploateze vechea mină a statului. Prin acest transfer, participarea statului a fost redusă de la 100 % la 19,31 % !
După alte două majorări de capital social (2004 şi 2009), în octombrie 2011, RMGC decide să facă o reducere de capital social, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei; astfel, capitalul social a scăzut de la circa 208.181.400 USD la circa 121.997.504 USD. Să observăm că Minvest avea datorii la stat de 12.668.972 RON în 2011. Mai are şi datorii la Gabriel Jersey de 40.069.332 USD, în urma majorărilor de capital din 2004 şi 2009, şi aceste datorii urmează să crescă pe viitor, cu procentul de 19,31 % din următoarele majorări de capital inevitabile, dacă prin absurd proiectul RMGC ar fi aprobat, căci costul construcţiei minei a ajuns la 1,5 miliarde USD.
Din anul 2011, Minvest deţine 19,31% din actiunile RMGC, iar Gabriel Jersey 80,69%. Gabriel este o companie junior de explorare a aurului şi dezvoltare, cu proiecte doar în Romania. Nu a exploatat nicăieri.
La finele lui 2012, Gabriel avea 380.540.000 acţiuni, în valoare de 859.782.000 CAD (dolari canadieni) , şi acţionari faimoşi, ca Paulson & Co 16%, Electrum Global Holdings 16%, BSG Capital 16%, compania minieră americană Newmont 13% , Baupost Group 13% şi alţii 26%. Link-ul va sta la dispozitie aici pentru detalii suplimentare.
Costul de construcţie a minei noi (uzina de leşiere şi 4 cariere deschise) prevăzute în proiectul RMGC era de 253 milioane USD în 2001 (când proiectul actual a fost definitivat), de 437 milioane USD în 2002, de 638 milioane USD în 2006, de 876 milioane USD în 2009, de 1 miliard USD în 2011 şi a ajuns la 1,5 miliarde USD în 2013.
Numărul locurilor de muncă directe, în medie, pe durata de viaţă a minei din proiectul RMGC, a crescut în timp: 500 în 2002, 560 în 2004, 600 în 2005, 880 pe site-ul lui Gabriel în 2010.
Dar în studiul comandat în 2003 de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. (care se afla pe site-ul companiei Gabriel, dar a fost retras imediat dupa postare) erau preconizate, în medie, NUMAI 217 locuri de muncă directe!!!
Proiectul RMGC nu a fost încă, din fericire, aprobat. El prevede o creştere dramatică a producţiei de minereu de la 400.000 tone minereu anual (cât producea Minvest cu o singură carieră, închisă în 2006) la 13 milioane tone minereu anual, în 4 cariere deschise, pentru 16 ani. Proiectul este în procedură pentru obţinerea acordului de mediu; principalele patru obiecţii din partea specialiştilor geologi (ing. Justin Andrei, dr. Mircea Borcoş, ing. Sever Bordea, ing. dr. Ştefan Marincea) sunt următoarele: metoda preconizată presupune cianurarea întregii cantităţi de minereu extrasă (în loc să se concentreze şi apoi să se cianureze concentratele), ceea ce presupune o cantitate mai mare de cianură; metoda preconizată împiedică recuperarea ulterioară a metalelor rare asociate; fundamentul iazului de decantare preconizat peste satul Corna, în valea râului Corna, este parţial permeabil, ceea ce ar induce afectarea pânzei freatice; există riscul alunecărilor de teren.
De cealaltă parte, Suedia, cu o suprafaţă de 450.295 km2 şi o populaţie de 9.119.423 locuitori (estimată pentru iulie 2013), deci cu o densitate de doar 20,25 locuitori/km2, a aderat la Uniunea Europeană în 1995.
Să vedem cum au procedat suedezii pentru exploatarea resurselor naturale aur, cupru etc. în interesul naţional. Exemplul este dat de compania minieră suedeză Boliden, pe site-ul careia puteti cauta aici.
Compania Boliden îşi datorează existenţa unei mine de aur în localitatea Boliden, situată la 35 km de oraşul Skellefteå, în nord-estul Suediei. Mina Boliden a fost deschisă în 1924 şi închisă în 1967. Localitatea Boliden avea 1.566 locuitori în 2010.
De compania Boliden se leagă numele lui Ivar Kreuger, pentru cel mai mare faliment din toate timpurile. Acest om de afaceri a cumpărat 90% din acţiunile Boliden în 1929 şi în decurs de câţiva ani şi-a pus amprenta pe companie. A crescut dramatic producţia de la 70.000 tone minereu pe an la 200.000 tone minereu pe an, decizie care a venit în contradicţie cu managementul din vremea aceea, deoarece a scurtat viaţa minei cu câţiva ani. Kreuger a murit la Paris în 1932. După moartea lui Kreuger, s-a pus problema acţiunilor Boliden. Situaţia a fost rezolvată de Banka Skandinavă, care a răscumpărat acţiunile la o licitaţie publică. După discuţiile care s-au iscat în legătură cu riscul unei potenţiale achiziţii străine a acţiunilor, guvernul a decis să îngrădească legislaţia privitoare la abilitatea unor părţi interesate străine să achiziţioneze şi să controleze companiile suedeze care deţin resurse naturale în Suedia.
Noua lege, cunoscută ca Legea Boliden, a fost votată în Parlament în Mai 1934 şi abrogată în 1983. Detalii mai multe
aici!
Compania Boliden (Boliden Group) este o companie privată suedeză pe acţiuni, care se ocupă cu explorarea, exploatarea, topirea şi reciclarea metalelor în Suedia şi Irlanda. Metalele principale sunt zincul si cuprul (în concentrate); alte metale importante sunt plumbul, aurul şi argintul. Numărul total al angajaţilor este aproximativ de 4.600.
Compania Boliden are afaceri în următoarele 4 zone miniere:
- Aitik (Suedia) – exploatează şi macină minereu de cupru pentru a produce concentrat de cupru (cu aur şi argint); mina Aitik are în medie 672 angajaţi;
- Boliden Area (Suedia) – exploatează şi macină minereu pentru a produce concentrate de zinc, cupru, cupru/aur şi plumb; are circa 483 angajaţi; producţia de minereu în 2012 a fost de 1.862 Ktone.
- Garpenberg (Suedia) – exploatează şi macină minereu pentru a produce concentrate de zinc, cupru/metale preţioase (aur, argint) şi plumb;
- Tara (Irlanda) – exploatează şi macină minereu pentru a produce concentrate de zinc şi de plumb.
Dacă ne uităm mai atent la Boliden Area (citată în documentele RMGC), care cuprinde câmpul Skellefteå, bogat în minerale, aici compania Boliden a deschis circa 30 de mine de-a lungul timpului, din 1924. Operaţiunile curente în Boliden Area se desfăşoară acum într-un concentrator (circa 95 angajaţi) şi o uzină de leşiere (care utilizează cianura transportată şi înmagazinată în formă uscată) care produce aur şi tellurium, la Boliden, în 2 mine subterane la Kristineberg (100 km de Boliden, circa 240 angajaţi şi circa 50 contractori) şi la Renström (10 km de Boliden, circa 115 angajaţi şi circa 10 contractori) şi în 2 mine în cariere deschise la Maurliden (50 km de Boliden) şi la Maurliden Östra. În 2012, a fost redeschisă mina subterană de aur şi tellurium din Kankberg (circa 80 angajaţi şi circa 20 contractori); concentraţia medie de aur la Kankberg este de 3,8g/tonă (1,43g/tonă la Roşia Montană). Toate cele 5 mine furnizează minereu pentru concentratorul din Boliden. Deci, faţă de proiectul RMGC, care cianurează întreaga cantitate de minereu extrasă şi extrage numai aurul şi argintul, nu şi alte metale adiacente, care se pierd (?), la Boliden Area se cianurează concentratele (deci se foloseşte o cantitate mai mică de cianură) şi se extrag şi metale adiacente. Compania Boliden utilizează camioane de 313 tone (în proiectul RMGC sunt prevăzute camioane de 150 tone).
Compania Boliden deţine următoarele 5 topitorii:
- Kokkola (Finlanda)– zinc şi acid sulfuric
- Odda (Norvegia) – zinc şi aluminium fluoride
- Rönnskär (Suedia) – cupru, plumb, zinc, aur, argint şi acid sulfuric
- Harjavalta (Finlanda)– cupru, aur, silver, acid sulfuric, nickel
- Bergsöe (Suedia) – plumb.
Concentratele de cupru şi de aur sunt topite în topitoria Rönnskär (pe o insulă lângă Skellefteå), în timp ce concentratul de zinc este dus cu vaporul la topitoriile companiei Boliden din Odda în Norvegia şi Kokkola în Finlanda, precum şi la alte topitorii din Europa. Concentratele de plumb sunt transportate la o topitorie în Sicilia.
În 2012, minele au extras 40 Mtone de minereu . Topitoriile au produs: 16.175 kg aur şi 575.959 kg argint, etc. Aurul provine din reciclarea componentelor electronice şi ca metal subsidiar din concentratul de cupru. Grupul Boliden a reciclat 108.000 tone de deşeuri electronice în 2012.
În 25 aprilie 1998, o spărtură a avut loc în barajul iazului de decantare la mina Los Frailes, lângă Sevilla, în Spania, mină deţinută de Boliden Apirsa S.L., o subsidiară a companiei Boliden. Din cauza spărturii în baraj, 1,3 milioane m3 de deşeuri solide şi 5,5 milioane m3 de apă contaminată s-au deversat peste mii de hectare de pământ arabil, ameninţând Parcul Naţional Doñana (a UN World Heritage Area). Spărtura s-a datorat alunecărilor de teren la baza barajului. Boliden a dat vina pe constructorul spaniol, care a dat vina pe proiectant. Mina a fost în final închisă în septembrie 2001, unele din echipamente fiind transferate în Suedia, la mina Aitik. De atunci, statul spaniol se află în procese cu Boliden pentru a primi despăgubiri de 89 milioane Euro pentru pagubele ecologice produse.
Compania Boliden a avut nouă accidente de mediu în 2012 (Raportul anual pe 2012). Iar pe resurse umane are 18 morţi şi a interzis orice informaţie despre evenimente.
Sper sa fi avut rabdare pentru tot articolul...pentru a putea trage singuri concluziile!
O zi faina in continuare!

ROȘIA MONTANĂ, UN LOC LA MARGINEA PRĂPASTIEI

Ca și în cazul binecunoscutului documentar britanic - marca BBC - „Wild Charpatia”, a trebuit să vină un străin să ne explice cum stau lucrurile în cazul Roşia Montană.
Germanul Fabian Daub a apreciat că e un subiect delicat şi controversat deopotrivă, pentru români, așa că in 2009 și-a început munca de documentare pentru un film ce se vrea neutru – adică se prezintă punctul de vedere și al celor care sunt împotriva exploatării miniere și al reprezentanților companiei Gold Corporation.
Ca un observator „din afară”, producătorul german a reușit să redea o imagine echilibrată, o poveste spusă de localnici și investirori pe limba lor, o problemă privită din perspectiva fiecărei părți cu consecințele de rigoare: Gold Corporation vor să exploateze zona în detrimentul mediului promițând locuri de muncă, localnicii vor să trăiască liniștiți pe pământul lor strămoșesc și să fie lăsați în pace.
Vizionând acest film (este fimul uploadat de mine în postarea-subiect) îţi construieşti o opinie mai puternică asupra problemei; opinie sintetizată atât de simplu de bătrâna Iozefina, care nu se va lăsa expropriată nici cu sabia (vezi fotografia) și care trimite - atât de simplu şi de sincer - un mesaj retoric extraordinar guvernanților noștri:


„ STRIGAŢI ÎN GURA MARE CĂ E ÎN CRIZĂ ŢARA ŞI DAŢI AURUL CU TONELE LA ALŢII?!”

Cinste acestor oameni SIMPLI care, iată, ne mai dau o lecție de patriotism. Cinste eroilor din Roșia Montană, care refuză cu încăpățânare ofertele consistente și insistente ale exploratorilor, care judecă drept și vertical și prețuiesc mai mult decât orice glia strămoșească, aerul curat și mediul sănătos.



Pentru ei, la premiera acestui film, la Astra Film Festival, Sibiu, ediția 2012, publicul a aplaudat în picioare zece minute … în parte efortul realizatorilor, dar mai mult curajul locuitorilor din Roșia Montană.
Bravo lor!
Români adevăraţi!
O zi faină!

Ca să vedeţi că aurul nu se extrage cum trebuie cu târnăcopul, ci mai degrabă foloseşti lobby-ul (tradus şi adaptat aici prin linguşeală), mai mulţi jurnalişti cunoscuţi şi lideri de opinie s-au aflat într-o “excursie de documentare” în Noua Zeelandă. Deplasarea, care a durat zece zile, este plătită de către Roşia Montană Gold Corporation. Compania susţine că acest demers este unul pur informal (notează Adevărul.ro, potrivit sursei citate), suma vehiculată pentru întreaga deplasare este de 200.000 de euro.
De asemenea, potrivit informaţiilor << paginademedia.ro >> în charterul pus la dispoziţie de Gold Corporation s-au aflat nume importante din media romanească, precum Robert Turcescu, Mihai Tatulici, Dan Apostol (director executiv The Money Channel), Ioan T. Morar, Emil Hurezeanu (Realitatea Caţavencu), Dragoş ­Nedelcu (membru în Consiliul de Administraţie în trustul Realitatea-Caţavencu), Floriana Jucan (Q Magazine) sau Vlad Macovei, redactor sef la Evenimentul zilei.
Jurnaliştii au mers în Noua Zeelandă pentru a se documenta în legătură cu activitatea minieră desfăşurată de Gold Corporation.
În Noua Zeelandă! Acolo ei află mai multe despre Roşia Montană!
Demersurile vin la puţin timp după ce, în luna mai, Parlamentul European a adoptat, rezoluţia privind interzicerea utilizării cianurii în procesul tehnologic al exploatărilor miniere din Uniunea Europeană. Proiectul minier privat de la Roşia Montană ar fi utilizat această tehnologie. Decizia de la Strasbourg i-a nemulţumit pe cei de la Gold Corporation.
Ce mai e simpatic: nici unul dintre ziarişti nu a declarat înainte de plecare că primeşte această "binecuvântare" jurnalistică ... cunoscută în popor sub numele de şpagă.
Robert Turcescu, proaspăt independent al lui Vîntu, care a devenit blogger cu mediatizarea şi pe barba Realităţii TV – a tăcut mâlc. Ioan T Morar, alt in+dependent de-al mogulului de Deltă (şi nu numai de-al lui) a anunţat că pleacă “în vacanţă” o săptămână.
Ce fel de oameni sunt acesti “jurnalisti cunoscuti" şi "formatori de opinie”???
Ruşine!!!
O zi faină!