SUBIECT: Macar pentru Rosia Montana daca nu pentru Romania

DOMNUL PONTA... impropriu spus... domn!

Al naibii de schimbător, copiatorul ăsta mic de Ponta...
Și iute la declarații, precum butonul de Xerox!
În momentul în care era cu proiectul pe val, amenința cu pumnul către televiziuni, să vadă proștii de români ce caracter integru și bine conturat de indigo are Măria-sa, domnul Prim-Ministru... spunând că se opune voinței investitorilor, dacă poporul alege să nu accepte proiectul, dar ne atrăgea atenția că vom scoate din buzunar vreo... 4 MILIARDE DE DOLARI!!!
Acum, că nisipul s-a dus la fund, apele s-au liniștit, el s-a șters de tuș pe mâini și nu se vede că a copiat și nici gura nu-i (mai) miroase a rahat (turcesc) ... sare la rampă cu remarci liniștitoare, prin care ne asigură că nici nu se pune problema de... 2 MILIARDE DE DOLARI!!!
Curat necurată afacere politichia asta...
Depinde de unde te uiți la ea, că din față e sinceră și frumoasă... iar de-ți întoarce spatele îi vezi fața de curvă... de-a binelea!
O seară faină!
SALVĂM ROȘIA MONTANĂ!

Legea Rosia Montana, respinsa definitiv de Parlament

Proiectul de lege care reglementa exploatarea aurului la Rosia Montana, initiat de Guvern, a fost respins definitiv, marti, de Camera Deputatilor, camera decizionala.



Dintre cei 307 deputati care au fost prezenti, 302 au votat pentru respingerea proiectului PL 520/2013 privind "unele masuri aferente exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana si stimularea si facilitarea dezvoltarii activitatilor miniere in Romania". In schimb, trei deputati s-au abtinut (Marin Anton-PMP, Mircea Cazan-PNL si Dorel Covaci - PSD), Ioan Darzu (PSD) nu a votat, iar Radu Zlati (PNL) a fost singurul deputat care a votat impotriva respingerii proiectului de lege, dupa cum reiese din votul electronic publicat pe site-ul Camerei Deputatilor.

De la vot au lipsit premierul Victor Ponta si presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.

Proiectul de lege a fost initiat de Guvernul Ponta in luna august 2013, dar a fost respins de catre Senat in luna noiembrie, dupa care a ajuns la Camera Deputatilor, camera decizionala, unde a fost dezbatut la finalul lunii martie. Votul a fost amanat pana dupa alegerile europarlamentare.

Merita citit !

SECRETUL de la Roşia Montană, păstrat timp de 36 de ani! Descoperirea care răstoarnă toată ISTORIA noastră

De ce PRESA ROMANA nu sufla nici o vorba despre DEZASTRUL din Canada de acum cateva zile? Un baraj de decantare asemeni celui de la Rosia Montana a cedat.



De ce PRESA ROMANA nu sufla nici o vorba?
TULBURATOR: Inregistrari VIDEO cu dezastrul produs pe 4 august cand un baraj al unui iaz de decantare din Canada s-a rupt. Proiectant comun cu cel de la Rosia Montana!

Desi au trecut 2 saptamani de la dezastru, presa centrala din Romania aproape ca nu a scos o vorba despre acest eveniment catastrofal. MAI SA FIE !!! Oare nu au aflat, desi sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt PLATITI SA TACA?

O, CRED CA STIU: au luat atat de multi bani pe publicitatea de la Rosia Montana Gold Corporation incat nu-si pot TRADA clientul. In schimb, ne tradeaza pe noi! Tocmai de aceea, faceti-va o misiune de onoare si responsabilitate din raspandirea acestor informatii, ca sa afle cat mai multi oameni!

Daniel Roxin

“Cunoasteti declaratiile legate de Siguranta Viitorului Baraj al Iazului de decantare de la Rosia Montana? VA FI CONSTRUIT din arocamente la “Cele mai inalte standarde de SIGURANTA cunoscute”.

La “Cele mai inalte standarde de SIGURANTA cunoscute”, a fost CONSTRUIT si Barajul Iazului de decantare al exploatarii de aur si cupru al companiei Imperial Fier de la Muntele Polley , din Canada.

In Noaptea de 4 august, “Cele mai inalte standarde de Siguranta cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente sa prabusit si cinci milioane de metri cubi de deseuri toxice s-au revarsat in Valea Hazeltine Creek si Lacurile Quesnel si Polley, iar dezastrul se extinde.

Proiectantii Barajului Iazului de decantare din Canada, care s-a rupt pe 4 august, sunt aceeasi care au lucrat si pentru Gabriel Resources la barajul vizat la Rosia Montana!

Priviti, mai jos, cateva videoclipuri cu inregistrarile dezastrului si reportajele realizate de jurnalistii de la Global News. Si nu comparati intru totul cu barajul de la Rosia Montana. Barajul de la Rosia Montana va fi mult mai inalt intr-o vale mult mai ingusta (implicit, cu o presiune pe baraj mult mai mare decat cel din Polley).

Mai mult, in zona imediat expusa riscului din avalul barajului de la Rosia Montana (localitatile Abrud, Rosia Montana – Gura Rosiei, Carpinis, Campeni, Bistra, Lupsa, Baia de Aries, etc) locuiesc aproximativ 20.000 de oameni, comparativ cu cele aproximativ 300 de gospodarii din avalul Barajului de la muntele Polley.”

Mihai Gotiu

Sursa: meritocratia.ro

DUPĂ BICICLETĂ, PARLAMENTUL EUROPEAN

Alexandru Popescu a plecat din România, de la Ploiești, pe 30 august, parcurgând cei aproximativ 3.000 de kilometri până la Bruxelles, pe jos. Anul trecut, Sandu Popescu a făcut greva foamei timp de 22 de zile în Piața Universității din București, în semn de protest față de abuzurile jandarmilor împotriva sătenilor din Pungești.
"Pe 1 Decembrie a avut loc la Bruxelles un eveniment inedit. Români veniți din mai multe țări europene au sărbătorit, împreună cu reprezentanți străini ai unor asociații, grupuri și ONG-uri cu sediul la Bruxelles, Ziua Națională a României. Câteva zeci de oameni au sosit la Bruxelles de la mii de kilometri, din diferite orașe din Cehia, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Spania, Olanda, Belgia precum și din România, pentru a fi alături de Alexandru Popescu și de Geza Terjanyi – cei doi temerari care au ajuns la Bruxelles după mii de km parcurși pe jos – pentru a-i susține și pentru a întări mesajul pe care cei doi l-au transmis Parlamentului European: Fără Fracturare hidraulică!, Fără cianurare!".

Evenimentul a început cu un marș din Piața Schuman, lângă Comisia Europeană, până în Piața Luxemburg, lângă Parlamentul European. Acolo, lângă sediul singurei instituții europene ai cărei membri sunt aleși, a avut loc un miting de protest. Alexandru Popescu și Geza Tarjanyi, precum și toti ceilalți participanți, au fost întâmpinați, în stilul tradițional românesc, cu pâine și sare.
Reprezentanți ai grupurilor informale din toata Europa, sosiți la Bruxelles, au fost invitați să ia cuvântul : Gianina Fiordean (Roșia Montană Paris), Marius Lupu (Români din Italia pentru Roșia Montană – Roma), Geraldine Ring (Frack Free Ireland Brussels), Roxana Pencea (Mining Watch România), Alin Jurcă (Valencia), Rareș Mihai Nicula (Comunitatea Românească din Irlanda – Dublin), Doru Apostol (Asociația Mișcarea Revoluția Curată, România), Rodica Cruceanu (Grupul Informal Dobrogea, România), Geert de Cock (Policy officer la Food &Water Watch Bruxelles), Aniela Lenz (Grupul Berlin against Rosia Montana cyanide mining and fracking. For clean politics and a clean environment in Romania – Berlin), Bogdan Ștefănescu (Salvați Roșia Montană – Praga). Au fost citite și două mesaje de susținere primite din partea a două grupuri ai căror reprezentanți nu au putut fi prezenți la Bruxelles: Grupul românilor din Viena care luptă împotriva fracturării hidraulice și Salvemos Rosia Montana Madrid.
După încheierea mitingului, de la ora 14, a avut loc întâlnirea din Parlamentul European, organizată de către Grupul Verzilor și de GUE/NGL. Stefan Eck (GUE) și Molly Scott Cato (Greens/EFA), au fost gazdele întâlnirii, cărora li s-a alăturat ulterior și Keith Taylor (Grupul Verzilor). În cadrul întâlnirii, Alexandu Popescu și Geza Terjanyi și-au citit mesajele anti-fracturare și anti-cianurare, după care a avut loc un schimb de opinii între membrii delegației care i-a însoțit pe cei doi și reprezentanții Parlamentului European.
Întâlnirea s-a încheiat la ora 15 :30, după ce s-au stabilit direcții de colaborare viitoare între reprezentanții grupurilor care militează împotriva fracturării hidraulice și cianurării și europarlamentarii prezenți. Au fost adresate invitații și unor europarlamentari români, însă aceștia nu au onorat invitațiile.
Organizatorii mulțumesc pentru colaborare poliției locale, membrilor Parlamentului European și în special celor "care au parcurs mii de kilometri pentru a fi prezenți la Bruxelles!"

Mesajul video este disponibil aici!
SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ!
O seară faină!

Localitatea Roşia Montană a fost clasată ca sit în categoria A pe o rază de 2 kilometri


Localitatea Roşia Montană, pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A, în noua Listă a Monumentelor Istorice, a anunţat sâmbătă ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.



"Noua zonă de protecţie a sitului arheologic de la Roşia Montană, în urma clasării întregii localităţii Roşia Montană pe o rază de 2 km ca sit în categoria A", este anunţul făcut de ministrul Alexandrescu pe pagina sa de Facebok, care este însoţit şi de o hartă a ariei.

În urmă cu o săptămână, Vlad Alexandrescu l-a asigurat pe istoricul Ioan Piso că situaţia sitului de la Roşia Montană se află în atenţia sa din momentul în care a preluat conducerea ministerului şi a menţionat că experienţa istoricului în această problemă va fi de un mare ajutor pentru a găsi cele mai bune soluţii de protejare a patrimoniului din această localitate.

"Doresc să vă spun că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Oficial, prin care întreaga localitate Roşia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A", a mai scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Vlad Alexandrescu a anunţat în presă, la începutul acestei săptămâni, că Ministerul Culturii a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu privire la Roşia Montană şi la alte monumente, sesizând mai multe nereguli.

Până la momentul publicării acestei ştiri, reprezentaţii ministerului nu au răspuns solicitării MEDIAFAX de informaţii cu privire la acest subiect.

Roşia Montană, un prim pas pentru a intra în lista Patrimoniului UNESCO


Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, potrivit unui document adoptat miercuri la Paris de către plenul Comitetului Patrimoniului Mondial, a anunţat sâmbătă Ministru Culturii, Corina Şuteu, prin Facebook.



"În intervalul 24 octombrie - 26 octombrie, la Paris, la sediul UNESCO, a avut loc cea de-a 40-a sesiune de lucru a Comitetului Patrimoniului Mondial. La aceasta sesiune, România a fost reprezentată de Irina Iamandescu (directoare în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti), ambasador Adrian Cioroianu, delegat permanent al României la UNESCO, şi de Flavio Pironea, delegat permanent adjunct al României la UNESCO", a anunţat Corina Şuteu pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a explicat că "În şedinţa din ziua din 26 octombrie, plenul a adoptat documentul WHC/16/40.COM/8A, care cuprinde propunerile statelor membre ale organizaţiei pentru obiectivele de inclus în lista indicativă a UNESCO. Printre acestea, a fost adoptată şi includerea sitului Roşia Montană, propus de România, pe lista indicativă UNESCO", precizând că "includerea pe lista indicativă este un prim pas în eventuala propunere a sitului respectiv pentru a intra pe lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO".

"Dar este un pas care contează", se mai menţionează în textul publicat sâmbătă, 29 octombrie.

Primul site de turism pentru promovarea Roşiei Montane a fost lansat. Turiştii pot cosi fân

Un grup de iniţiativă a lansat primul site de promovare turistică a Roşiei Montane unde sunt prezentate 8 trasee turistice de ciclism şi drumeţii montane, informaţii despre acces, cazare şi patrimoniu, turiştii având posbilitatea să participe la activităţi precum cositul fânului sau mulsul vacilor.



Fotograful Edmond Kreibik, unul dintre iniţiatorii site-ului, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că, prin varietatea ofertei prezentate, turiştii pot cunoaşte şi experimenta mai îndeaproape specificul cultural, social şi economic al zonei Roşia Montană.

”Site-ul www.traicurost.ro s-a lansat din iniţiativa unor localnici din Roşia Montană şi Corna, dar şi a unor tineri din alte oraşe, din dorinţa şi nevoia pentru o dezvoltare unitară, variată şi inclusivă a zonei, pornind de la modele alternative. Am propus trecerea de la turismul bazat exclusiv pe unităţi de cazare către un turism inovativ, prin care oferim turiştilor activităţi specific montane şi activităţi alternative prin care pot cunoaşte şi experimenta mai îndeaproape specificul cultural, social şi economic al zonei. Turiştii pot găsi pe site 8 trasee turistice de ciclism şi drumeţii montane, cu hărţi interactive şi itinerarii GPS, alături de informaţii despre serviciile şi atracţiile turistice din zonă: acces, cazare şi patrimoniu, dar şi de numeroase fotografii”, a spus Kreibik.

Potrivit acestuia, prin acest demers iniţiatorii îşi doresc ca programul de turism inovativ să contribuie la procesul de reconstrucţie socială şi economică a comunităţii din Roşia Montană.

Mihai Goţiu: Aurul de la Roşia Montană stă mai bine conservat decât aurul din tezaurul de la Moscova. Se poate exploata şi dacă intrăm în patrimoniul

Senatorul USR Mihai Goţiu a comentat, miercuri, la Adevărul Live, intenţia premierului Mihai Tudose de a retrage dosarul Roşia Montană de pe lista UNESCO. Reprezentantul USR a subliniat că aurul de la Roşio Montană e mai în siguranţă decât aurul din tezaurul confiscat de Moscova în timpul Primului Război Mondial.



Principalele declaraţii ale senatorului Mihai Goţiu: Despre începrea exploatării la Roşia Montană Nu mai poate să rămână la fel. Acum, tehnologia nu mai permite extragerea aurului fără să distrugă această zonă. O parte din zona Cetăţii a fost distrusă. Masivul Cetate a fost tăiat în anii 70 de comunişti. Era o formaţiune extraordinară. Dacă acum radem acei munţi nu mai avem unde să regăsim istoria de acolo. Despre propunerea premierului Tudose de a fi lăsată o „portiţă“ pentru posbilitatea exploatării în viitor Există o astfel de posibilitate. În urmă cu patru-cinci ani când lucram la cartea despre Roşia Montană erau teste în Australia şi SUA pe diferite tehnologii mai puţin invazive, distructive. Poate sunt tehnologii câştigătoare, poate nu. Testarea unei astfel de tehnologii durează ani, poate 10-15 ani. Trebuie văzut ce efecte au loc după aceste teste. Nu ne ia nimeni aurul de acolo. Stă mai bine conservat decât aurul din tezaurul de la Moscova. Timp de 2000 de ani s-a exploatat grosul. S-a mers pe ceea ce se numea vână, adică partea cea mai concetrată de aur şi argint. Acum a mai rămas dispersat în munte. Practic, munţii trebuie tăiaşi, pisaţi, leşiaţi. E extras aurul din acele tone întregi de minereu. Lumea trebuie să înţeleagă că problema nu e doar disperaţia a patru munţi, ci vor fi schimbări geografice, climatice. Vor fi afectate şi alte surse financiare. În 2013, erau 11.000 de familii trăiau din creşterea vacilor. Nu mai vorbim de sutele de pensiuni care se află în acea zonă. Cel mai interesant caz e fostul primar al Roşiei Montane care spunea că nu se poate trăi acolo din turism, dar primarul avea pensiune la zece kilometri. Despre analiza experţilor UNESCO O intrare în UNESCO nu interzice mineritul, dar are grijă să nu se distrugă mediul. Dacă apare o tehnologie care nu distruge monumentul, inclusiv legislaţia din România, se poate poate face şi exploatare. Legislaţia românească e suficient de restrictivă. Practic, UNESCO ne spune că noi avem un loc cu valoare extraordinară, un loc care face parte din istoria umanităţii. Noi nu avem foarte multe lucruri. Noi avem o cultură dintr-o zonă periferic europeană. E un loc cu care naţiunea română se identifică. Tot aurul din lume nu poate compensa o asemenea pierdere. Despre retragerea dosarului S- a depus în 4 sau 5 ianuarie dosarul. Sunt aşteptaţi experţi UNESCO să vină să facă o evaluare. Plasarea României în lista UNESCO e o oportunitate. Nimic nu ne împiedică ca 5-10-20 de ani să valorificăm această etichetă UNESCO. Nu există niciun risc pentru arbitrajul de la Washington. Există un principiu de drept internaţional al mediului. Orice proiect minier trebuie să se conformeze cu schimbările legislative din ţara respectivă de până la semnarea acordului. Ori, nu avem încă acordul final. Ceea ce pretinde compania (n.r. - RMGC) sunt fantasme. Ceea ce spune acum Tudose au un astfel de efect, de creştere a acţiunilor la bursă. O parte din sumă s-a cheltuit pe mutarea morţilor din cimitire. S-a mai dat banii pe un teren sintetic plus case. Eu spuneam că Roşia Montană ar trebui să fie unul din cele mai bogate oraşe din România, nu din sate. Credeţi că banii au fost luaţi şi de politicieni? Nu cred, sunt convins. Chiar am documentat acest lucru. Între 2008-2012, comunicarea externă, adică publicitatea, era undeva la 60 de milioane de dolari. RMCG era pe locul 3 după principalele firme de telefonie din România. Îşi făceau multă publicitate. Apoi, sunt contractele cu diferite firme ale persoanelor din jurul politicienilor. *** Premierul Mihai Tudose a afirmat, marţi, la TVR, că posibilitatea exploatării resurselor minerale de la Roşia Montană trebuie să rămână deschisă pentru perioada când noii tehnologii vor permite exploatarea în siguranţă, el precizând că a fost pentru interzicerea folosirii cianurilor în minerit. „Nu putem să declarăm toată România o arie protejată şi să ne întoarcem eventual la celebrele versuri «Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă». Să lăsăm o cale deschisă, poate nu acum, poate nu peste 5 ani sau 10 ani. Poate peste 20 de ani când tehnologiile avansează şi nu vom mai folosi nici cianuri, nici halde imense de steril. Un alt tip de exploatare. Nu putem amaneta şi viitorul nepoţilor, nu doar al copiilor. Este o dezbatere care va trebui să aibă loc“, a declarat premierul României. Liderul de la Palatul Victoria a spus că trebuie evitată şi situaţia folosirii cianurilor. „Am votat şi eu cu două mâini în Parlament pentru interzicerea cianurilor. Sunt costuri imense şi atunci din nou amanetăm viitorul copiilor şi nepoţilor...Haideţi să vedem unde este calea de mijloc pentru că folosirea extremelor - exploatăm totul într-un an cu cianuri şi după noi potopul, iar la capătul celălalt este să nu mai exploatăm nimic, niciodată în România şi asta e. Haideţi să o facem la modul raţional şi foarte, foarte safe şi din punct de vedere al mediului şi să o facem noi, nu alţii“, mai spus Tudose.

Ministrul George Ivaşcu, despre Roşia Montană: Pierderile statului român se pot ridica la 4,4 miliarde dolari

Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a solicitat amânarea deciziei privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO motivând că trebuie protejate drepturile statului român în litigiul cu compania Gabriel Resources şi că pierderile se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari.

Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, cerea "transmiterea către Secretariatul Convenţiei Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO a solicitării statului român de a amâna decizia Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 42-a sesiuni, care se va desfăşura la Manam, Bahrain, cu privire la înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a Peisajului Cultural Minier «Roşia Montană» şi în vederea protejării drepturilor patrimoniale ale statului român în acest litigiu arbitral".

Ministrul Culturii mai menţiona în adresă că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO "trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu".

"Astfel, reiterăm solicitarea fermă de amânare a luării unei decizii în acest sens", scria Ivaşcu, ministrul Culturii cerând şi facilitarea unei întâlniri a unei delegaţii a Ministerului Culturii cu reprezentanţi UNESCO privind acest subiect.

Subiectul Roşia Montană a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 27 iunie, la solicitarea premierului Viorica Dăncilă, informa Administraţia Prezidenţială într-un răspuns transmis MEDIAFAX pe 13 iunie.

"Preşedintele este preocupat de subiectul Roşia Montană. Subiectul a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei CSAT din 27 iunie", a mai precizat, la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX Administraţia Prezidenţială.

"Cred că hotărârea din 27 iunie va arăta ce e cel mai bine pentru statul român. De exploatare nici nu poate fi vorba. Riscurile sunt ca cei care apără Gold Corporation să folosească în favoarea clientului. Ideal ar fi ca aceste argumente să fie luate în discuţie în CSAT", a declarat pentru MEDIAFAX, miercuri, ministrul Culturii, George Ivaşcu.

Întrebat care ar fi riscurile pentru România, acesta a spus că daunele se pot ridica la ordinul a miliarde de dolari.

"4,4 miliarde de dolari ar fi pierderea şi este vorba despre fiecare cetăţean în parte care pierde. Deoarece sunt banii statului", a mai spus ministrul Culturii.


"Facem precizarea că, în cursul anului 2017, a fost înfiinţat Comitetul Interministerial pentru facilitarea pregătirii apărării statutului român în dosarul de arbitraj nr. ARB/ 15/ 31 - Roşia Montană, la Ministerul Finanţelor Publice, ministerul care gestioneaza litigiile statului român. În 22 februarie 2018, casa de avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la
Washington pe litigiul în cauză. Astfel, ţinând cont şi de aspectele patrimoniale sensibile în cauza ICSID (dosarul ARB/15/31), unde România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român", se arată într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX transmis, miercuri, de MCIN.

Pe 7 iunie, ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat pentru MEDIAFAX că stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, la cererea Guvernului, este o situaţie inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

"Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat", a declarat la momentul respectiv pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.

Cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO va avea loc în perioada 24 iunie - 4 iulie.

Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană", pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.

Protest pentru înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. „Domnule Iohannis, scoateţi elefantul de aur din Guvern”

Aproximativ 200 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei pentru a cere Guvernului Orban să facă demersurile necesare pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.



”Suntem în Piaţa Victoriei şi cerem Guvernului Orban să îşi respecte cuvântul. Guvernul Orban se pregăteşte să trădeze Roşia Montană cum a făcut-o şi guvernul PSD. Mai are doar câteva ore (până mâine, 19.00) să ceară comitetului UNESCO includerea Roşiei Montane în patrimoniul mondial.

Mai are doar câteva ore să facă ce şi-a asumat prin programul de guvernare PNL, la punctul 10. Adică reluarea procesului de includere a Roşiei Montane în patrimoniul internaţional UNESCO. A venit momentul ca guvernul Orban să demonstreze că PNL nu e PSD în ce priveşte Roşia Montană”, se arată pe pagina de Facebook a comunităţii Declic4

Protestatarii au afişat mai multe bannere, iar pe unele dintre ele scrie ”Domnule Iohannis, scoateţi elefantul de aur din Guvern” şi ”Roşia Montană suntem toţi”, relatează News.ro.

Premierul Ludovic Orban a anunţat marţi că Guvernul susţine înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi a cerut ministrului Culturii şi tuturor instituţiilor implicate să facă demersuri în acest sens.