SUBIECT: Macar pentru Rosia Montana daca nu pentru Romania

Renate Weber, la RFI, despre Roşia Montană
SITUL ARHEOLOGIC NU MERITĂ DISTRUS PENTRU EXPLOATAREA AURIFERĂ!

Ca şi când ar mai fi nevoie să îngroş argumentele CONTRA exploatării aurifere de la Roşia Montană, mă simt nevoit să vă prezint punctul de vedere declarat public, al Renatei Weber. Născută în 3 august 1955, la Botoșani, este prima juristă din România care, la alegerile pentru Parlamentul European din 2007, a fost aleasă euro-deputat, iar la alegerile din 2009 a câștigat un nou mandat de euro-parlamentar. Anterior intrării în politică, s-a remarcat în societatea civilă pentru activitatea în domeniul apărării drepturilor omului. În perioada 1998-2005 și, respectiv, 2006-2007, a ocupat funcția de Președinte a Fundației Soros România (cunoscută și sub denumirea de Fundația pentru o Societate Deschisă). În decembrie 2004 a devenit consiliera președintelui României pe afaceri constituționale și juridice. Este primul reprezentant al României căruia i s-a încredințat conducerea unei misiuni UE de observare a alegerilor (2008).


"Compania care ar urma sa dezvolte proiectul Rosia Montana este una de tipul "HIT AND RUN" ( "D Ă BUFUL ŞI FUGI" în traducere). Semnele de intrebare privind proiectul aurifer raman chiar si dupa includerea lui in Planul National de Investitii. Contractul actual privind Rosia Montana trebuie publicat". Declaratiile au fost facute, la RFI, de europarlamentarul liberal Renate Weber.
Proiectul Rosia Montana a fost inclus in Planul National de Investitii si Locuri de Munca, lansat joi de Guvern. Investitia este prezentata ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu", unde "beneficiul statului sa ajunga la 78% din ceea ce genereaza acest proiect".
"Negocierile vor fi finalizate pana in luna septembrie, iar decizia finala va apartine Parlamentului." a declarat Plagiatorul Victor Ponta.
Renate Weber spune ca isi pastreaza dubiile asupra acestui proiect: "Sunt cateva date care mie personal imi sunt in continuare neclare, in sensul in care nu am inteles foarte exact la ce se va referi legea care urmeaza sa fie trimisa in Parlament. Nu stiu daca legea se refera la includerea investitiei de la Rosia Montana in Planul National de Investitii. Dar trecand peste acest aspect, o sa va spun ca eu aveam cateva obiectii mari in ceea ce priveste proiectul Rosia Montana si ca in acest moment ele raman valabile, raman in picioare. Era vorba de cat anume ar castiga statul roman, daca acest proiect ar demara, pentru ca nu vad de ce Romania ar accepta sa-i fie luata o bogatie naturala care exista acolo si statul roman sa nu castige decat te miri ce si mai nimic. Inteleg ca se va renegocia. Am mari dubii ca aceasta companie va ceda, pentru ca de ani de zile ea a investit enorm, poate "investit" cu ghilimelele de rigoare, tocmai in ideea de a castiga enorm si ma indoiesc ca ar accepta sa aiba un castig, asa, rezonabil, ca sa zic asa".
Compania de la Rosia Montana, pusa la zid
Renate Weber are dubii si in privinta companiei care ar urma sa dezvolte proiectul aurifer Rosia Montana: "O alta obiectie majora privea chestiunile de mediu, pentru ca pentru mine, aceasta companie nu este decat genul ala de creatie "HIT AND RUN" ("DĂ BUFUL ŞI FUGI" - în traducere), deci o companie creata ad-hoc pentru acest proiect, care daca la sfarsit falimenteaza, fara sa-ti asigure toata reecologizarea zonei, nu mai ai ce sa-i faci. Sa vedem in ce masura se va putea discuta pe ideea de a plati din timp, de a depozita banii, in asa fel incat statul roman sa fie sigur ca la sfarsit ar putea sa reecologizeze pe banii companiei".
Continuarea pe www.rfi.ro.
O seară faină!

Fundatia Culturala Rosia Montana
Guvernul Victor Ponta jongleaza cu interesele romanilor

Fundatia Culturala Rosia Montana crede ca, in ciuda oricarei instabilitati politice, principala indatorire si responsabilitate a unei guvernari democratice este sa reprezinte dorinta cetatenilor si sa le protejeze dreptul de a trai ca o natiune libera. Acest lucru nu este mai putin valabil intr-o Romanie in care liderii politici au fost alesi din buna credinta, din speranta si poate chiar convingerea ca toate legile vor fi concepute asa incat sa fie in primul rand in interesul cetatenilor romani.

Din nefericire, ultimele actiuni ale Guvernului Victor Ponta de a include distrugerea Rosiei Montane in "Planul National de Investitii si Locuri de Munca" reprezinta inca un exemplu al modului in care acest Guvern isi arata lipsa de respect fata de proprii cetateni, ignorand ceea ce este cu adevarat important pentru tara si pentru viitorul ei. Asadar, in loc sa isi trateze cetatenii ca pe niste oameni inteligenti, care isi cunosc drepturile si pe care are datoria sa ii reprezinte, Guvernul Romaniei, in ansamblul sau, continua sa actioneze iresponsabil, cu o superioritate nemeritata si cu o desconsiderare fragranta a drepturilor democratice.

Rosia Montana este unul dintre cele mai valoroase tezaure ale Europei, o mostenire de importanta mondiala si locul in care s-a scris actul de nastere al poporului roman. Declaratia recenta a domnului Victor Ponta conform careia va vota impotriva proiectului ca deputat, dar ca prim-ministru este obligat sa respecte votul Parlamentului ridica o suspiciune legitima ca dumnealui incearca manipularea opiniei publice, vrand sa fie vazut ca un "baiat bun" cu mainile legate de circumstante.
Domnul Ponta a fost numit pentru a reprezenta vointa cetatenilor romani si pentru a servi intereselor tarii. Daca dumnealui este cu adevarat impotriva proiectului si a distrugerii Rosiei Montane, atunci vrem sa-l vedem sustinandu-si convingerile in Parlament si vrem sa-i auzim discursurile persuasive prin care sa le demonstreze romanilor capacitatea dumnealui de a-si inspira colegii parlamentari. Poate i-ar fi de ajutor domnului prim-ministru daca ar studia istoria unor personalitati precum Abraham Lincoln, presedintele Statelor Unite, care a stat impotriva urii si a prejudecatilor Congresului, asigurand un viitor democratic nu doar pentru tara sa, ci pentru intreaga lume.

Citeste mai departe AICI

ORGANIZAŢIA GREENPEACE ACUZĂ STATUL ROMÂN


Fundația Greenpeace România a adresat patru plângeri către Comisia Europeană cu privire la construcții ilegale demarate în Parcuri Naționale și alte zone cu statut de protecție la nivel european din România. S-a sesizat încălcarea directivelor europene în următoarele situații:
1. Extinderea unei cariere de piatră în Parcul Național Defileul Jiului (sit Natura 2000);
2. Construirea de microhidrocentrale în zona munților Făgăraș, pe teritoriul unei zone protejate Natura 2000;
3. Construcții ilegale în Parcul Natural Porțile de Fier, pe teritoriul a două zone protejate;
4. Defrișări ilegale derulate în pădurea Surlari, de lângă București, pentru autostrada București-Brașov.
Autoritățile reclamate sunt Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale, Inspectoratul de Stat în Construcții și Romsilva.
În Parcul Natural Porțile de Fier și situl Natura 2000 de importanță comunitară, proprietarii terenurilor (atât persoane fizice cât și persoane juridice) au construit case și infrastructură turistică; în mod abuziv, pe titlurile de proprietate ale terenurilor respective este inclusă și albia Dunării, unde s-a construit ilegal, lucrările afectând iremediabil habitatul local.
În Parcul Național Defileul Jiului și în situl Natura 2000 este situată cariera de piatră Meri, care a funcționat inițial pe 9 hectare de teren, în partea sudică a Parcului Național. Licența de funcționare a carierei a expirat în 2010, iar Agenția de Protecția Mediului a refuzat să prelungească licența, cariera situându-se într-o zonă protejată. Consiliul Științific al Parcului Național Defileul Jiului a refuzat, de asemenea, să ridice statutul de protecție pentru 67 de hectare din parc, necesare extinderii carierei. Din acest motiv compania care deține cariera a acționat în instanță Consiliul Științific, iar în decembrie 2012, printr-un ordin al Ministrului Mediului, a fost ridicat statutul de protecție pentru 17,6 hectare de teren din parc, pentru extinderea carierei Meri.
Directiva Habitate este încălcată și în cazul construcției de microhidrocentrale în munții Făgăraș, unde este afectat din nou sit Natura 2000, din cauza construcțiilor microhidrocentralelor, care s-au extins, în mod ilegal și în albia râurilor Capra, Buda, Otic și Izvorul Mircea. De asemenea, pentru aceste construcții este prevăzută și defrișarea a peste 19 hectare de pădure.
Autoritățile române au încălcat alte două directive europene în decursul construirii autostrăzii București-Brașov, prin defrișarea unei suprafețe de pădure de 4,2 hectare, pentru a construi doar 850 de metri de autostradă. Suprafața respectivă se află într-un sit Natura 2000, situat pe raza comunei Moara Vlăsiei. Deși autoritățile respective au aprobarea de a defrișa zona respectivă cu condiția de a reîmpăduri o suprafață adiacentă de trei ori mai mare, aceste măsuri compensatorii nu au fost duse la îndeplinire.
„Cazurile pe care Greenpeace le aduce în atenția Comisiei Europene sunt foarte grave, afectând situri protejate și elemente de biodiversitate importante la nivel european. Este cu siguranță un semnal de alarmă care arată că în România există deficiențe în respectarea statutului de protecție al zonelor naturale. Sperăm ca aceste plângeri, depuse și înregistrate la Comisia Europeană, să contribuie la prevenirea cazurilor de acest fel pe viitor", declară Doina Danciu, coordonator de campanii al Greenpeace România.
O seară faină!

Iată o poziţie demnă de toată lauda...
Victor Boștinaru, născut la data de 17 mai 1952, a fost este un deputat român în legislatura 1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000, în județul Dâmbovița.
Membru al Grupului Socialist din Parlamentul European Membru al Partidului Social Democrat
În cadrul Parlamentului European este membru al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru petiții şi în Delegația pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est
Membru supleant în Comisia pentru cultură și educație şi în Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Fosta Republică Iugoslavă Macedonia.
Doresc să vă supun atenţiei unele detalii tehnico-economice ale proiectului Roşia Montană Gold Corporation, lăsându-vă pe dumneavoastră să trageţi concluziile!



O seară faină!

Atat dl. Victor Bostinaru cat si d-na Renate Weber au toata admiratia mea pentru ca acesti oameni de ani de zile stau pe baricade si nu au dat inapoi indiferent de presiunile care au fost facute! Daca macar unul macar altul, puteau sa se opuna lui Basescu, fiind in tabere diferite, iata-i ca sunt hotarati sa spuna acelas lucru si in conditiile in care Ponta de aceasta data si-a dat mana cu Basescu! Ii felicit! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Imi cer scuze ca voi posta aici aceasta petitie pentru ca se are in vedere lupta impotriva cianurii care ne este prezentata ca fiind ecologia pura, in procesul de scoatere a aurului!
P.S Aveti grija ca s-ar putea sa va intre emailul de confirmare la spam... scoateti-l de acolo ca sa puteti sa confirmati emailul de asemenea vedeti ca aveti posibilitatea sa trimiteti automat si deputatului dv. aceasta petitie! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

URAA! DEGEABA VREA PONTA COPIATORUL: "INVESTITORII" N-AU BANI!
ELDORADO GOLD A AMÂNAT OFICIAL PROIECTUL DE LA CERTEJ CU DOI ANI!
CÂT DESPRE ROŞIA MONTANĂ…
Eldorado Gold a anunţat ieri (marţi, 16 iulie 2013), printr-un comunicat oficial, amânarea mai multor proiecte de exploatare a aurului, printre care şi cel din România, de la Certej (jud. Hunedoara). Astfel, extinderea completă a exploatării deja începute la Kisladag (Turcia) a fost amânată „până la îmbunătăţirea preţurilor metalelor” (urmând să fie susţinută financiar doar îmbunătăţirea flotei miniere de transport şi electrificarea minei).
Proiectele din Grecia (de la Skouries şi Perama), programate (în planurile companiei) să înceapă în 2015, au fost amânate pentru 2016, în timp ce proiectul de la Certej a fost amânat cel mai mult, pentru 2016-2017 (termenul iniţial fiind tot 2015). De altfel, Eldorado Gold a anunţat reducerea cu mai mult de o treime (36%) a cheltuielilor de capital din acest an – de la 670 de milioane de dolari planificate (dintre care 170 de milioane capital de susţinere şi 500 de milioane capital de dezvoltare) la 430 milioane de dolari.
Între timp, Barrick Gold (numărul 1 în exploatarea aurului în lume) a mai primit o lovitură puternică din partea justiţiei din Chile. Conform „Financial Post” (care citează „Reuters”), Curtea de Apel din Santiago a suspendat avizul de mediu pentru uriaşul proiect de la Pascua-Lama, în care Barrick a investit (pierdut) deja 5 miliarde de dolari. Un declin important înregistrează şi AngloGold Ashanti (al treilea producător de aur din lume), care a anunţat la rândul ei „revizuiri şi optimizări” ale proiectelor proprii, din cauza căderii preţului aurului. În luna iunie, atât Barrick Gold, cât şi Newmont au anunţat reduceri importante (cu o treime) a angajaţilor de la sediile companiilor lor (top management) de la Toronto, respectiv Denver.
Să consemăm vestea bună pentru Certej şi o stare de fapt: marii producători de aur (Eldorado Gold se află, de asemenea în top, cu proiecte în exploatare în China, Brazilia şi Turcia, pe lângă cele preconizate în Grecia şi România) fac reduceri drastice ale personalului din top management, îşi reduc investiţiile şi capitalul de dezvoltare şi îşi amână proiectele noi. În aceste condiţii se pune o întrebare: cum va putea Gabriel Resources (care deţine 80,69% din proiectul de la Roşia Montană) să facă rost de cele 1,5 miliarde de dolari necesari investiţiei iniţiale? Spre deosebire de Barrick, Newmont, AngloGold ori Eldorado, Gabriel este o companie junior. Când cei mai mari nu au bani şi nu-şi permit finanţarea (din resurse proprii ori din credite de pe piaţă) unor proiecte noi, cine se hazardează să parieze pe un proiect junior?


Chiar şi în condiţiile obţinerii tuturor avizelor necesare şi a tuturor terenurilor din Roşia Montană (de altfel, destul de improbabil), proiectul are şanse care tind spre zero pentru a începe. Includerea unui astfel de proiect în Planul Naţional de Investiţii anunţat de Victor Ponta este, pur şi simplu, gargară. Şi demonstrează cât de realistă NU este fundamentarea acestei strategii. Că totul se reduce la un joc de imagine (pentru Ponta) şi un joc de supravieţuire (la bursă, pentru Gabriel). Anticipez şi sper ca, în cele din urmă, din jocurile astea să piardă şi Ponta ... şi Gabriel.
Ambele pentru binele României!
O seară faină!

Să mai punem un nume în insectarul vânzătorilor de Roşia Montană. Direct în TOP: şeful demolatorilor, Augustin Ioan

Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI) din România lucrează de zor. La ce lucrează o comisie a Ministerului Culturii, cu uşile închise şi într-un moment în care mai tuturor le stă gândul la vacanţă? La proiectul RMGC de exploatare a aurului de la Roşia Montană. Nu e o noutate: în urmă cu exact doi ani, tot în prima decadă a lunii iulie, Comisia Naţională de Arheologie se întrunea pe şestache pentru a emite un aviz de descărcare de sarcină a Masivului Cârnic, care să-l înlocuiască pe cel anulat definitiv şi irevocabil de instanţele judecătoreşti.

Coincidenţele nu se opresc însă aici. La începutul anilor 2000, Comisia Naţională de Arheologie (CNA) a fost epurată la modul cel mai drastic de toţi membrii care se dovediseră critici la adresa proiectului minier (din prisma distrugerilor de patrimoniu pe care le cauzează). În CNA au rămas ori au fost numiţi (sub comenduirea lui Răzvan Theodorescu la Ministerul Culturii) doar acei „specialişti” care nu aveau vreo problemă de miros în privinţa banilor „investiţi” de RMGC în patrimoniu. De unde şi prima decizie ilegală de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic, şi al doilea aviz menit să-l înlocuiască pe cel anulat!). Până la începutul acestui an, CNMI s-a dovedit însă o nucă prea tare pentru RMGC. CNMI nu doar că nu le-a făcut jocul, ci a mai şi propus ministrului să susţină situl de la Roşia Montană pentru includerea în patrimoniul UNESCO.

„Problema” CNMI a fost rezolvată însă precum cea din CNA. Noua componenţă a CNMI respectă aproape în oglindă tipicul epurărilor din CNA (e drept, nu s-a reuşit chiar ca în cazul CNA, înlăturarea totală a criticilor). Ce a rezultat a fost semnalat deja de Alianţa pentru o Românie Curată: două treimi dintre membrii CNMI NU SUNT EXPERŢI ÎN PATRIMONIU, atestaţi de Ministerul Culturii. În cadrul Secţiunii de Urbanism şi Zone Protejate există un singur expert atestat (din 9)! Ca tacâmul să fie complet, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2330/ 13 iunie 2013, preşedinte al CNMI a fost numit Augustin Ioan.

Alianţa pentru o Românie Curată atenţionează că domnul Augustin Ioan se află în conflict de interese:

„Presedintele Comisiei, arh. Augustin Ioan, s-a remarcat prin articolul “Bunul” public si “raul” privat, (Dilema Veche, octombrie 2007, atasat), in care apara ‘multitudinea de PUZ-uri’ din zonele protejate, intrebindu-se, la unison cu investitorii imobiliari: ‘De ce trebuie musai mentinut jos nivelul “cutarei” zone de protectie ultracentrale (……)? De ce este criteriul conservarii mai important acum decit cel al dezvoltarii urbane?’ Din raspunsul lui Andrei Pippidi (Dilema Veche, 2007, atasat), aflam ca motivul ‘supararii’ domnului Ioan s-ar putea sa fi fost tocmai refuzul Comisiei Monumentelor Istorice de a aviza demolarea imobilului, parte din ansamblul monument Lascar Catargiu, Visarion 8, pentru a face loc proiectului de arhitectura care ii apartinea.”

Acesta nu este, însă, singurul lucru prin care Augustin Ioan s-a remarcat. Domnia sa face parte şi din exoticul Grup Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană (GIMPCRM). Atât de „independent” încât este finanţat pe faţă de RMGC! Despre practicile şi modul „independent” de lucru al GIMPCRM a oferit mai multe amănunte academicianul Ioan Aurel Pop (fost şi el membru al grupului), într-o scrisoare publică de anul trecut. O poziţie din care rezultă fără echivoc că specialiştii grupului „au avut acces la zonă restrânsă din Roşia Montană” şi că, în ciuda CV-urilor lor, membrii acestuia nu erau şi nu sunt experţi chiar în domeniul pe care îl monitorizau (detalii aici). Pentru a nu exista vreun dubiu: Achim Moise, fost rector al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, membru şi el al GIMPCRM, încasase în 2010 sume consistente ca „drepturi de autor” de la RMGC. Augustin Ioan nu deţine însă o funcţie care să-l oblige să-şi facă publică declaraţia de venituri şi interese. Dar faptul că activităţile „independenţilor” din GIMPCRM sunt finanţate de RMGC rezultă fără niciun dubiu chiar din comunicatele oficiale ale grupului!

În aceste condiţii, nu e de mirare că prima sarcină a noului şef de la CNMI, susţinător declarat şi cu activităţi finanţate de către RMGC, este tocmai rezolvarea planurilor urbanistice din Roşia Montană! În şedinţa de ieri singurul punct de pe ordinea de zi a Secţiunii de Urbanism şi Zone Protejate a fost legat taman de planurile de urbanism ale RMGC…

Motive pentru care Augustin Ioan şi-a câştigat „pe merit” un loc în faţă în insectarul vânzătorilor şi demolatorilor patrimoniului de la Roşia Montană. Cum va rămâne imortalizat în ochii opiniei publice româneşti domnul Augustin Ioan puteţi vedea în imaginile de mai jos, care circulă cu viteză de câteva zile în reţelele de socializare.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Montana, noul El Dorado!
(Partea intai)

(Partea a doua)

(Partea a treia)

Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Ca sa nu fie o incarcare prea mare pe postare, am impartit acest film in doua transe:
(Partea a patra)

(Partea a cincia)

(Partea a sasea) este de fapt genericul de final, dar asa este corect sa dam tot filumul:

Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

România, ţara unde investitorii plănuiesc un proiect important de minerit pe bază de cianuri, descrie perfect distopia, un concept care arată o viziune de coşmar asupra viitorului, termenul fiind descris de autorul David Mitchell în romanul Cloud Atlas, scrie Rupert Wolfe-Murray de la ediţia britanică a cotidianului Huffington Post.
„Nu este greu de observat cum multinaţionalele de astăzi s-ar putea transforma în monopolurile prezentate în carte. Scandalurile recente privind evaziunea fiscală de care sunt suspectaţi unii giganţi precum Starbucks, Google sau Apple sugerează că rolul principal al guvernului modern este acela de a reprezenta marile afaceri, iar micii investitori sunt daţi la o parte.”, se arată în articolul citat.
Jurnalistul britanic scrie că ideea poate fi observată într-o economie ca România, unde companii precum Coca-Cola, McDonalds, Microsoft, VW, Nestle, Danone şi South African Breweries (SAB) au îndepărtat producătorii locali.
60% din apa îmbuteliată şi băuturile răcoritoare din România sunt vândute de Coca-Cola, piaţa berii este dominată de SAB şi alte multinaţionale, iar 80% din produsele alimentare sunt importate, în timp ce Microsoft domină piaţa de software, scrie sursa citată.
Normele impuse de UE contribuie la sprijinul companiilor mari, iar milioane de ţărani români nu mai au voie să vândă laptele produs, chiar dacă acesta este superior.
Huffington Post mai scrie că România deţine titlul de primă distopie a lumii din cauza proiectului de minerit pe bază de cianuri de la Roşia Montana. Roşia Montana Gold Corporation, un fond de investiţii off-shore, a promis românilor locuri de muncă, miliarde de dolari colectaţi din impozite şi „protecţia mediului”. Wolfe-Murray scrie însă că realitatea este că 3 sate vor fi distruse, alături de 4 munţi. În plus, va fi construit un rezervor masiv de 214 milioane de tone de deşeuri de cianură, în cel mai mare proiect de acest fel care s-a încercat vreodată în Europa.


Râurile şi apele subterane din regiune, inclusiv Dunărea, vor fi poluate, dacă nu otrăvite şi doar aproximativ 200 de locuri de muncă reale vor fi create, susţine autorul.
Impozitul pe venit de la profitul de 20 de milioane este necunoscut, deoarece contractul companiei cu guvernul român este secret de stat, iar legile fiscale din România sunt pline de lacune, scrie Wolfe-Murray.
Cel mai extraordinar lucru despre proiectul Roşia Montană este că o asociaţie a localnicilor a reuşit să-l blocheze în ultimii cincisprezece ani, potrivit sursei citate.
Britanicul scrie că guvernul român încearcă să saboteze scepticii prin rescrierea Legii minelor, permiţând astfel companiilor cu licenţe de exploatare să confişte orice teren le place, afirmă autorul.
Este vorba despre un test pentru industria minieră internaţională: modelul de afaceri al acestora depinde de faptul că ţări sărace şi slab guvernate, ca România, li se supun voinţei lor şi le permit accesul liber la resursele lor minerale, susţine Wolfe-Murray.
O seară faină!

Şi când mă voi trezi, pe mulţi am să popesc!!!
Fotografia cu Traian Băsescu luând viteză pe Muntele Găina după ce a văzut tricoul cu „Salvaţi Roşia Montană!” a prins, la rândul ei, viteză pe reţelele de socializare!!!


Un preşedinte mic, cu un zâmbet chircit, cu spatele în poziţia ghiocel, speriat de un tânăr care îi pusese o întrebare extrem de simplă. Tânărul nu l-a huiduit, nu l-a înjurat, ci doar i-a arătat un tricou cu o frunză. Dar preşedintele a luat-o la goană. Băsescu fugind de frunza verde cu roşu este, poate, imaginea cea mai sugestivă a modului în care politicienii autohtoni s-au raportat la Afacerea Roşia Montană. Îndrugă papagaliceşte pe la televizor minciunile propagandei RMGC, în faţa unor reporteri care le ridică mingi la fileu, dar cum au parte de o întrebare mai directă, o întind în viteza a cincea.
Cu promovarea unei legi speciale pentru Roşia Montană, Victor Ponta fuge, la rândul lui de responsabilitate. La fel cum fug şi miniştrii lui (cu Şova, Barbu şi Plumb în frunte). Dan Şova zâmbind ca un elev tâmpiţel după ce o activistă îi stropşeşte o roşie de tabletă e o altă imagine care vorbeşte de la sine. Despre credinţele şi visurile unor politicieni care speră (vizează, se iluzionează) că oamenii vor uita laşităţile şi trădările lor. Care îşi închipuie că pot fugi la nesfârşit. Kelemen Hunor ori Laszlo Borbely (şi alţii) au fost şi ei în aceeaşi situaţie anii trecuţi, când, pentru a nu da ochii cu protestatarii care le cereau socoteală, au ajuns să folosească ieşirile şi de urgenţă. Pe uşile din dos. Gunoaie!
Va veni însă şi ziua în care nici Băsescu, nici Ponta, nici ŞovaBarbuHunorPlumbBorbely & Co nu vor mai avea vreo ieşire „de serviciu” la îndemână, nici jandarmi şi SPP-işti care să-şi pună pieptul şi bulanul la bătaie. Iar oamenii nu se vor mai mărgini să le arate doar tricouri şi roşii.
Doamne-ajută cât mai curând!
O seară faină!

Ministerul Mediului, nota zero de la Fundaţia Culturală Roşia Montană


Suntem deci consultaţi “în vederea maximizării beneficiilor de mediu aduse de proiectul Roşia Montană etc.”. Ce să înţelegem prin “maximizare”, o expresie, în treacăt fie spus, folosită numai de semidocţi? Că poate că încă nu suntem destul de fericiţi, că nu zburdăm de bucurie că în câţiva ani poporului român i se va lua tot aurul, că i se va distruge patrimoniul istoric, că vor fi raşi patru munţi şi că în locul acestora ne vom trezi cu un lac de cianuri şi de metale grele, sprijinit de bine de rău de un baraj de 185 m, iar din atâtea bogăţii ne vom alege cu praful de pe tobă? Să înţelegem că se poate şi mai bine, adică şi mai multe cianuri, un baraj şi mai înalt, că ne vom distruge întregul patrulater aurifer, că ne vom vinde întreaga ţară pentru ca nişte domni din Bucureşti sau de aiurea să-şi umple buzunarele? Această perversă “notă pentru consultarea publicului” este dovada clară că interesele României au fost vândute de către cei plătiţi de noi pentru a le apăra şi este, cu alte cuvinte, un act de trădare naţională. Condiţiile pe care cică Ministerul Mediului sau noi înşine le-am impune companiei arată ca şi când ar fi fost dictate de către aceasta din urmă, iar Ministerul Mediului şi cel al Culturii se comportă ca nişte avocaţi necinstiţi, care, în timpul procesului, în loc de a-şi apăra clientul, îl înfundă şi mai tare.
O seară faină!

Doresc să vă prezint această petiţie ce strânge semnături interzicerea proiectelor miniere pe bază de cianuri!


Vă multumescsc şi ... vă doresc o seară faină!

Spor!