Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #35484

Anul Nou - Traditii si superstitii

Ziua de 31 decembrie are, in traditia populara, o semnificatie deosebita, fiind data mortii si a readucerii la viata a ordinii cosmice. Romanii, dintotdeauna, au pretuit-o si sarbatorit-o asa cum se cuvine, cu cantece si voie buna si cu mesele intinse si pline de bucate alese.

Colindatorii, care pornesc inca din zorii zilei, sunt primii care anunta bucuria trecerii intr-o noua etapa si care ureaza belsug si sanatate oamenilor prin ale caror case trec. Cantecele cu care este anuntat noul an sunt pline de vitalitate si forta, avand versuri dintre cele mai diverse, sunt dinamice si expresive, unele sunt pline de umor, altele sunt inspirate din chiar realitatea imediata.

La romani, traditia de Anul Nou spune ca e bine sa fie mult zgomot in noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele. Unii merg mai departe si tin in buzunar o capatana de usturoi, pentru ca spiritele rele sa-i ocoleasca.

E bine ca deasupra usii camerei in care va fi masa plina cu bucate de Revelion sa fie pus vasc, planta sacra, in multe traditii, simbolul iernii si al sarbatorilor de iarna. Traditia spune ca vascul este aducator de noroc, spor in casa si sanatate ocupantilor casei, atrage ingerii si pune bolile pe fuga.

O atentie deosebita se acorda si pregatirii meniului de la cumpana dintre ani, cand gospodinele trebuie sa stie foarte bine ce trebuie pus pe masa, ca sa se respecte traditia.

Ce trebuie sa nu-ti lipseasca de pe masa de Revelion


De pe masa nu trebuie sa lipseasca pestele, despre care se spune ca aduce prosperitate si ca asigura o trecere lina si usoara prin anul care sta sa vina.

Fructele nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Revelion. Traditia spune ca un mar mancat in ajun de an nou te va ajuta sa ai parte de sanatate pe tot parcursul anului care incepe.

Strugurii au, de asemenea, semnificatia lor pe masa de Revelion. Este absolut obligatoriu ca la masa de Revelion sa mananci 12 boabe de struguri deoarece asta inseamna prosperitate in cele 12 luni ale anului nou.

Traditia populara romaneasca nu recomanda carnea de pasare la masa de Revelion deoarece nu-i aducatoare de noroc. Se crede ca, asa cum pasarile scurma pamantul, il imprastie, tot asa se va imprastia si binele si prosperitatea din casa celui care serveste carne de pasare.

Batranii spun ca in noaptea de trecere, de la 31 decembrie spre 1 ianuarie, e bine ca in toate casele sa arda o lumanare sau sa fie candela aprinsa pana se lumineaza de ziua, pentru ca astfel sa-l indupleci pe Dumnezeu sa-ti daruiasca un an usor si luminos.

O alta superstitie de Anul Nou este aceea ca in ultima zi din an si in prima zi din cel nou nu este bine sa facem cheltuieli sau sa aruncam ceva din casa (nici macar gunoiul), pentru ca, o data cu el, dam afara si norocul.

Tot legat de bani, superstitia spune ca nu trebuie sa avem nici un fel de datorie cand incepe noul an, altfel vom fi datori tot anul.

Se mai spune ca primul om care ne va trece pragul casei in prima zi din noul an ne va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, in timp ce cele brunete aduc noroc.

La fel, daca aceasta prima persoana care intra in casa ta este barbat e cu noroc, iar daca e femeie, poarta ghinion.

Tot in Ajun, fetele nemaritate trebuie sa puna intr-un vas cu apa un fir de busuioc, o ramura de mar si un ban, dimineata visindu-l pe cel cu care se vor casatori.

La miezul noptii de Anul Nou trebuie sa deschideti usa, pentru ca anul vechi sa iasa, iar cel nou sa intre.

Un obicei pe care il practica indragostitii este sarutatul sub vasc, pentru a fi insotiti de dragoste tot anul.

La trecerea dintre ani, spun batranii, este bine ca fiecare sa poarte o haina noua si ceva rosu, sau o alta culoare vesela care sa atraga energiile pozitive.

Anul nou trebuie primit cu usile deschise si multa lumina in casa si in suflet, cu zgomot, ras si voie buna exact cum ai primi un musafir drag.

E bine sa ai bani in buzunar


Se spune ca, in noaptea de Anul Nou este bine sa ai bani in buzunar, altfel vei avea ghinion tot anul. Tot la capitolul finante, este bine sa nu ai datorii la sfarsitul anului, altfel vei avea datorii tot anul. Se mai zice ca, acel obiect pe care il ai in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca iti tii iubitul de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca ai in mana un pahar, va fi un an vesel. De asemenea, dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.

Zgomotul alunga spiritele rele


Tot in noaptea dintre ani este bine sa faci mult zgomot ca sa alungi toate spiritele rele. La capitolul haine, trebuie sa ai ceva de culoare rosie in noaptea de Revelion si haine noi de 1 Ianuarie. Iar la 12 noaptea este bine sa-ti saruti iubitul. In prima zi a noului an nu e bine sa plangi, altfel vei fi trist tot anul.

Daca vrei sa ai noroc, nu trebuie sa arunci nimic din casa in prima zi de An Nou, nici macar gunoiul. De asemenea, e bine ca cineva sa intre in casa in prima zi din Anul Nou, nu sa iasa.

Vasc pe masa de Craciun

E bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de vasc, aduce noroc. Iar daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa, vei avea ghinion. Daca vrei sa-ti mearga bine in cariera este bine sa faci ceva care are legatura directa cu serviciul in prima zi a noului an pentru ca acesta sa mearga bine in Anul Nou.

Nu spala rufe


Nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coasa si sa se spele rufele. De asemenea, nu este bine sa speli in prima zi a Noului An si trebuie sa ai curatenie in casa.

Anul nou, traditii romanesti de 1 Ianuarie

Romanii petrec la cumpana dintre ani cu veselie, pastrand o parte dintre practicile pagane – despre care spun ca ii apara de rele si de ii tin sanatosi si prosperi pentru un an intreg -, dar si cu obiceiuri noi, imprumutate, si il sarbatoresc in prima zi din an pe sfantul “pazitor de duhuri rele”. Un numar mare de practici magice si ritualuri se savarseau in aceasta zi, ce marcheaza inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viata. Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, “pazitor de duhurile rele”, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice.

Pe de o parte, 1 ianuarie reprezinta un moment de cumpana, care, in functie de cunoasterea traditiilor mitologice, poate fi interpretata in sensul dorit de fiecare; pe de alta parte, este o zi fasta prin excelenta – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrandu-se in perioada mai larga a sarbatorilor de iarna, ce debuteaza in ziua de Sfantul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vietii omului simplu de la tara: muncile agricole, fertilitatea campului, roadele bogate etc. Astfel, “Semanatul”, “Plugusorul”, “Plugul cel Mare” si “Vasilica” sunt cele mai importante texte “magice” care se rostesc in prima zi a anului si au o valoare colectiva puternica. De asemenea, in categoria manifestarilor colective bazate pe principiile “magiei primei zile” se integreaza si textele ce ureaza bunastare fizica si materiala individului: “Sorcova” sau colindele de Sfantul Vasile (care le ureaza celor apropiati sanatate si putere de munca).

De 1 ianuarie, exista mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, tiganii au obiceiul sa colinde cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si margele, traditie denumita “Colindul cu Vasilica” (Siva). Dupa terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis pentru anul respectiv.

In Mehedinti, in Ajunul noului an, seara, vin parintii cu copiii la moasa, aducand plocon. Moasa se pregateste cu colaci impodobiti cu banuti. Asistata de mama, moasa trece prin colac copiii de pana la un an, de trei ori, apoi se inchina si-i ridica la grinda casei urandu-le: “Bine-au venit nepotii! Ca la ziua de azi, la anul si la multi ani! Sa creasca si sa traiasca, cu norocul sa se hraneasca!”. Obiceiul poarta numele de “Masa Moasei”. Un obicei savarsit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegarii Anului. Astfel, acestia dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: “Slobozim caslegiile/ Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori”.

Anul nou si Sfantul Vasile


In traditia populara se mai spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul. Totodata, in ziua de Anul Nou, trebuie sa se arunce prin casa spice de grau, iar seara, acestea sa fie stranse, pentru a fi din nou aruncate prin camin in ziua de Sfantul Ioan. Dupa aceea, se face un manunchi din spice si se pun la pastrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca e bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat vin cat va bea omul in aceasta zi, atat sange va avea in obraz in timpul anului. Tot de Sfantul Vasile, femeile beau si joaca fusul si furca, pentru a creste canepa peste an.

Sorcova, vesela

In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la cunoscuti. Sorcova este un substitut al divinitatii fitomorfe, invocata de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviti viata lunga, sanatate si prosperitate. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colinda copiii a inceput sa fie realizat dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel.

Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. In timp ce rostesc textul augural “Sorcova, vesela,/ Sa traiti, sa-mbatraniti/ Ca un mar, ca un par/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca sageata!/ La anul si la multi ani!”, ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei. Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: “Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi”. Pentru ca familiei sa-i mearga bine tot anul si sa aiba spor, in popor exista obiceiul ca in ziua de Anul Nou sa se fiarba in oala un cap de porc, pentru ca asa cum porcul rama numai inainte, tot asa va merge si omul spre belsug. Tot la Anul Nou, pe nemancate, fiecare om trebuie sa ia in mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru spor la lucru in anul ce vine.

Anul nou prevesteste vremea


Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum e ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau. De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii. De asemenea, daca in ziua de Sfantul Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, iar daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului. Totodata, se spune ca, daca noaptea de Anul Nou este “lina si senina”, este un semn ca noul an va fi unul bun. Sfantul Vasile cel Mare, sarbatorit in prima zi a anului nou, a trait intre anii 330 si 379, in vremea imparatului Constantin.

Sfantul Vasile s-a nascut in Cezareea Capadochiei, din parinti credinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatal sau fiind dascal in cetate. Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sfantul Vasile si-a imbogatit cunostintele invatand in scolile din Cezareea, Bizant si Atena, la cea din urma cunoscandu-l pe Sfantul Grigorie de Nazians, cu care a legat o stransa prietenie. A fost inaltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru biserica.
fantul Vasile a dus o lupta apriga, prin scris si cuvant, luminand crestinatatea si aparand dogma Sfintei Treimi. A murit la varsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie, intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.

In traditia populara, Sfantul Vasile apare infatisat cu mai multe “chipuri”. Astfel, el apare ca unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari, fiind pazitor de duhuri rele, cu “mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugaciunile lui se scot duhurile rele si necurate din oameni. De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama Vasile: Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, iar la o saptamana, de Sfantul Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele “Vasile”. Numele Hristos (crestin) i-a fost pus la varsta de 30 de ani, cand a fost botezat;
Pe de alta parte, Sfantul Vasile apare ca “mare betiv”, care sta calare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri si chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfantul Vasile a luat un clopotel si i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. Sfantul Vasile este reprezentat ca “imparatul iubirilor”: el petrece, iubeste, joaca si canta.

Si daca romanul este din cale afara de supersitios, ei bine, nici restul popoarelor nu sunt departe de noi.

Italia
Anul Nou este intampinat printr-un obicei special in Italia, care consta in a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier si haine ajung in strada.Italienii incep cina mancand o farfurie de linte, iar dupa toastul pentru noul an se obisnuieste sa se arunce cupa pe fereastra.

Portugalia
Si portughezii fac la fel, numai ca locul strugurilor este luat de smochine.

Spania

Toate oraselele concureaza pentru titlul de cel mai luminos si cel mai lung joc de artificii. Pe stalpii de pe strazi, oamenii agata asa-numitele “mascletta”, ghirlande de pocnitori legate in asa fel incat sa redea un ritm muzical cand iau foc. Spaniolii sunt si ei destul de superstitiosi. Un obicei de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai la ceasului care vestesc trecerea in noul an, ele fiind dorinte pentru fiecare luna a anului urmator.Spaniolii mananca 12 boabe de struguri, insemnand ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase tari latino-americane.

Grecia
Grecii dedica ziua de Anul Nou Sfantului Vasile. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. Adultii mananca ceva traditional, vassilopitta, o prajitura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel care gaseste moneda va avea noroc tot anul.Acest obicei este intalnit si in unele regiuni ale Romaniei.

Olanda
La olandezi, „Oudejaarsdag” sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sarbatorita prin multe focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte.

Scotia
In Scotia, Anul Nou este numit „Hogmanay”. In unele sate sunt aprinse suluri de smoala, care apoi sunt lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. La fel ca si la romani, scotienii cred ca prima persoana care le va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul va fi norocos daca este un barbat brunet, care aduce un dar.

China
Anul Noul chinezesc este sarbatorit undeva intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua, „Yuan Tan”. Chinezii din intreaga lume participa la procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Ei cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta.

Japonia
De revelion japonezii se roaga in temple, iar dupa rugaciune isi citesc soarta intr-un ravas ce va fi agatat intr-un pom. Trimiterea unor felicitari apropiatilor de Anul Nou (nenganjo) este un alt eveniment important. La miezul noptii clopotele templelor bat de 108 ori pentru a alunga pacatele acumulate in sufletele oamenilor si se imparte sake (bautura traditionala). Pe 1 decembrie cei mici au un motiv de bucurie deoarece primesc cadouri cu sume de bani in interior. In aceasta zi foarte multi japonezi isi cumpara talismane pentru a fi feriti de necazuri in anul urmator.

In Polonia si Austria
Noaptea Anului Nou este cunoscuta drept noaptea Sfantului Vasile sau Sylvester.

SUA
Americanii au grija ca de Anul Nou sa-si puna in buzunare si prin casa cateva boabe negre de fasole, ca sa le aduca noroc. La miezul noptii, americanii ies in strada si astepta marele foc de artficii, se inbratiseaza urandu-si “La multi ani!”. Este bine ca de Anul Nou sa mananci mazare, deoarece aduce noroc in viata personala si profesionala.

Australia
Australienii merg la picnic pe plaja, organizeaza petreceri, iar la miezul-noptii se bucura de venirea Noului An.

Tarile arabe

Musulmanii sarbatoresc trecerea intr-un an nou in functie de calendarul Lunii, care este mai scurt decat calendarul european.

Israel
Evreii din Israel mananca mere unse cu miere, pentru ca noul an sa fie foarte dulce.Ungaria
Un obicei important din Budapesta se numeste “Ramas bun de la cartofi” . In timpul unui ritual se alege regele si regina Cartofului, precum si cavalerul ce va purta in anul urmator Ordinul Cartofului. Acest obicei de revelion dateaza din 1838 cand Orasul a fost inundat de Dunare, iar locuitorii au fost nevoiti sa se adaposteasca pe dealurile vecine in casele taranilor unde s-au hranit cu cartofi copti. Pe masa Anului Nou trebuie sa ai carne de porc (pentru stabilitatea financiara), feluri de mancare cu fasole si linte (pentru bogatie) si friptura de porc pentru a fi norocos in anul ce urmeaza.

Brazila
In noaptea de revelion se arunca in ape crini si trandafiri ca si ofranda pentru zeita marii, iar in orase se organizeaza focuri de artificii.

Rusia
In miezul noptii se deschid usile si ferestrele pentru a permite . Mesele rusilor nu sunt lipsite de purcelusiaccesul norocului in case fripti si de votca. O superstitie importanta din aceasta zi se refera la fiertul unui “terci”. Daca terciul se umfla si iese din oala atunci familia respectiva va fi lovita de o nenorocire.

Danemarca
Saritul de pe un scaun la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele si pentru noroc.

Filipine
Consumul a 12 fructe rotunde la miezul noptii

Panama
Pentru a alunga spiritele rele se ard pe ruguri figuri ale personajelor célèbre din televiziune sau politica.

Germania
La nemti se desfac 12 foi de ceapa (cate una pentru fiecare luna a anului), care se dau cu sare si se pun intr-un loc uscat. Daca a doua zi sarea a ramas umeda pe unele foi inseamna ca lunile respective vor fi ploioase.La cina festiva de Anul Nou germanii mai pastraeza mancare in farfurie pentru a simboliza rezervele de anul viitor.

Marea Britanie
Englezii tin in mana in momentul sosirii noului an o moneda, o bucatica de carbune si sare pentru a simboliza bogatia , caldura si alimentele.Englezii serbeaza Anul Nou asteptand ca Big Ben-ul sau un alt orologiu sa vesteasca miezul noptii pentru a se bucura de petrecere.

Belarus
Exista un joc in care in fata femeilor nemaritate se aseaza boabe de porumb. Femeia din fata careia cocosul a mancat prima oara boabe se va marita prima.

Belgia
Se tin monezi de argint sub farfuriile de pe masa pentru ca mesenii sa aiba bani tot anul urmator.

Ecuador
Se realizeza papusi de hartie ce simbolizeaza vechiul an care sunt arse la miezul noptii.

Finlanda
Poti afla cum va fi noul an daca torni cositor intr-un vas cu apa. Forma luata de acesta iti va indica daca vei avea un an norocos. Ex:forma de vapor inseamna calatorii, inel inseamna nunta s. a. m.d

Egipt
De revelion este interzis consumul bauturilor alcoolice.

Pe buzele majoritatii celor 7 miliarde de pamanteni, astazi, cand 2013 se pregateste sa predea stafeta catre 2014, evident ca se afla traditionalale urari de La Multi Ani sau un An Nou Fericit.
Iata si cum suna acestea in diverse limbi si dialecte care se vorbesc pe glob in momentul de fata:


* Albaneza – Nje vit i lumtur i ri
* Araba – Antum Salimoun
* Bulgara – Chestita nova godina
* Ceha – Stastny novy rok
* Chineza (varianta mandarina) – Xian nian hao
* Coreeana – Seh heh bok mani bat uh seyo
* Croata – Sretna nova godina
* Daneza – Et godt nytar
* Ebraica – Shana tova
* Engleza – A happy new year
* Finlandeza – Onnellista uutta vuota
* Franceza – Bonne annee (sau heureuse novelle annee)
* Germana – Ein frohes neues Jahr
* Greaca – Kali chronia
* Hindi (indiana) – Nav varsh ki subhkamna
* Islandeza – Farsaelt Komandi ar
* Japoneza – Akemashite omedeto gozaimasu
* Maghiara – Boldog uj evet
* Malteza – Sena gdida kuntenti
* Mongola – Shine jiliin bayriin mend hurgeye
* Norvegiana – Et godt nutt ar
* Olandeza – Gelukkig Nieuwjaar
* Poloneza – Sale no mo barak
* Portugheza – Un feliz ano nov
* Rusa – S novim godom
* Sarba – Sreena nova godina
* Spaniola – Un feliz ano nuevo
* Suedeza – Ett gott nytt ar
* Thailandeza – Sawatdii
* Turca – Yeni yliniz kutlu olsun
* Ucraineana – Z novym rokom
* Vietnameza – Cung chuc tan xuan
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #35536

Ajunul Bobotezei - Datini, obiceiuri, superstitii

Credinciosii ortodocsi si catolici praznuiesc, astazi, Ajunul Bobotezei, zi care marcheaza si incheierea sarbatorilor de iarna. Se tine post negru, se sfinteste casa, iar fetele nemaritate isi pot visa ursitul.

Se mai spune ca ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda. Tot acum, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului din noul an, se crede ca se deschide cerul. La miezul noptii dinaintea Ajunului, se spune ca animalele prind glas si vorbesc in grajduri.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Ajunul Bobotezei, prima zi de post din noul an calendaristic

Ajunul Bobotezei, din 5 ianuarie, este prima zi de post din noul an, dupa 11 zile in care nu au mai fost restrictii alimentare, cu ocazia sarbatorilor Nasterii Mantuitorului si Anului Nou.
Pentru a intampina cum se cuvinte aceasta mare sarbatoare, a Bobotezei, credinciosii tin post aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au pastrata din anii trecuti.

Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau sa primeasca botezul. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie, si de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, pomenita la 29 august.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #35551

  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6069
  • Thank you received: 728
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #35574

SFANTUL ION, TRADITII SI OBICEIURI: "Dezmatul iordanitului femeilor la asfintit"

Crestinii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc in fiecare an, in data de 7 ianuarie Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei si al preotului Zaharia, nascut in cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de “Inaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.
Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori pe an: zamislirea lui - 23 septembrie, nasterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, taierea capului - 29 august, prima si a doua aflare a capului - 24 februarie si a treia aflare a capului - 25 mai.

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” si inseamna “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

“In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentrucitynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.

Sarbatoarea de Sfantul Ion mai este cunoscuta si sub numele de “Sant-Ion”, “Inaintemergatorul Domnului” sau “Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul”.

Se stie din traditia populara ca Sfantul Ioan este protectorul pruncilor si se mai tine pentru ca pruncii sa se nasca sanatosi, fara malformatii sau diformi. Totodata, ziua de Sfantul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbeaza ziua de Sfant Ion pentru ca Dumnezeu sa le fereasca gospodariile de foc si animalele de fiarele salbatice.

In ziua de Sfant Ion exista obiceiul “Iordanitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se aduna la o gazda, unde aduc fiecare alimente si bautura, apoi petrec pana dimineata, spunand ca se “iordanesc”.

Un alt obicei intalnit in ziua de Sfantul Ion este “Iordaneala”. Mai multi tineri care au luat de la preot, in ajunul Sfantului Ion, agheasma de la Boboteaza, merg in dimineata zilei de Sfantul Ion la biserica si dupa terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi il ureaza. Oamenii “iordaniti” trebuie sa-i rasplateasca pe uratori cu bani, cu care seara chefuiesc.

Traditia ne spune ca in dimineata zilei de Sfantul Ion fiecare om trebuie sa se stropeasca cu agheasma noua, pentru a fi feriti de boli in decursul anului.

Se spune conform traditiei populare ca dupa Sfant-Ion se boteaza gerul, adica se inmoaie frigul si incepe sa se faca mai cald.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #36885

LA MULTI ANI DE SF GHEORGHE
Ce sa NU FACI de SFANTUL GHEORGHE!

SFANTUL GHEORGHE: De ce nu se folosesc chibrituri de SFANTUL GHEORGHE

SFANTUL GHEORGHE are multe tradiţii şi obiceiuri. Peste 910.000 de română îşi sărbătoresc, miercuri onomastica de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dintre care aproape 730.000 sunt bărbaţi, majoritatea purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe.

SFANTUL GHEORGHE este unul dintre cei mai importanti sfinti in calendarul crestin-ortodox. El se sarbatoreste, in fiecare an, la 23 aprilie. In traditia populara, Sfantul Gheorghe mai este intalnit ca San-George sau Sangeorz, patronul naturii inverzite, al vegetatiei, al vitelor si al oilor.

In credinta populara se zice ca atunci cand broastele canta pentru prima data, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfantul Dumitru) si deschide portile naturii catre viata.

In unele zone, in ziua de Sfantul Gheorghe, barbatul pune ramuri verzi la stalpii portilor, la ferestre si usi, la grajduri si gradini, dar si la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forte malefice. Aceste ramuri se pastrau apoi peste an, ca leacuri impotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dadeau hrana animalelor pentru a le feri de duhurile rele, scrie sfatulparintilor.ro

Se zice ca fetele mari daca priveau intr-o galeata cu apa la miezul noptii, in ajunul zilei de Sangeorz, isi puteau vedea ursitul. In unele zone ale tarii, fetele impleteau cununi verzi si le presarau pe ulita. Apoi urmareau ce feciori calca pe ele. Daca baietii pe care ii indrageau nu calcau cununele, era semn ca fetele urmau sa se marite in acel an. Apoi coronitele erau pastrate peste an pentru vraji de dragoste. In alte zone, fetele mergeau in ziua de Sf. Gheorghe in padure pentru a aduna matraguna, apoi atarnau plantele sub streasina pentru a avea petitori bogati.

Si feciorii aveau ritualurile lor. In ziua de Sfantu Gheorghe plecau in cautarea ierbii fiarelor, planta miraculoasa care deschide orice lacat. De asemenea, in ajun, flacaii puneau intr-o dumbrava, intr-un loc ascuns o galeata cu apa. Apoi, la rasaritul soarelui, in ziua de Sfantul Gheorghe, plecau sa vada galeata. Daca in galeata gaseau iarba verde, era semn ca flacaul se va insura in acel an cu fata care ii era draga. Daca era ceva uscat, era semn ca nu se insoara in acel an. Iar daca gasea pamant, era semn rau si se credea ca feciorul va muri curand.
In unele zone se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul. O alta traditie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune ca cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos intreaga vara.

In ziua de Sangeorz, se aleg ciobanii care urmeaza sa ia in primire oile pana la sarbatoarea de Sf. Dumitru. Gunoiul din adunat in ziua de Sfantul Gheorghe se pune la radacina pomilor, pentru a rodi. Se zice ca data in dimineata de Sf. Gheorghe e multa roua, anul va fi imbelsugat.

In Bucovina, Maramures, Apuseni, Valea Muresului, Turda, mai exista practia Focului Viu. Focul era aprins de flacai, in gospodariile din sat sau pe pasuni. Trebuia folosite exclusiv lemn si iasca pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il directionau catre animale pentru a le apara de strigoi si a le feri de boli. Apoi, tinerii si copiii sareau peste foc pentru a fi feriti de rele si necazuri peste an.
  • VASILESCU
  • Avatarul lui VASILESCU
  • Deconectat
  • Elite Member
  • SUNT UN SIMPLU MURITOR. DE UN LUCRU-MI PARE RAU CA
  • Posts: 210
  • Thank you received: 101
  • Karma: 0
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #36923

Ce nu ştiai despre APA SFINŢITĂ!


Ce nu ştiai despre APA SFINŢITĂ! Ce se întâmplă cu apa după ce se face semnul CRUCI

Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică.

Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire. A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare..., conform doxologia.ro.

Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.

Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.

Aghiasma mica se sfinteste si in ziua de praznuire a Izvorului Tamaduirii.

Aghiasma, aceasta apa sfintita prin unirea ei cu harul Duhului Sfant, in urma rugaciunilor rostite de preot, are multe feluri de lucrari duhovnicesti. Astfel, dupa cum spune chiar rugaciunea rostita in cadrul slujbei de sfintire, aghiasma are puterea de a alunga duhurile necurate din casele crestinilor si de a curati mintea de gandurile cele rele de peste zi, conform crestinortodox.ro.

Cu aceasta apa sfintita, preotii stropesc spre sfintire credinciosii, biserica si casele acestora. Unii preoti obisnuiesc sa binecuvinteze cu aghiasma credinciosii, dupa sfintele slujbe. In vechime, mai ales pe la sate, preotii stropeau casele si curtile credinciosilor la inceputul fiecarei luni. "Cu aghiasma se stropesc: casa si lucrurile din ea, curtea si gradina, masinile, vitele, ogoarele, viile si livezile, pentru a le feri Dumnezeu de rele."

La randul sau, fiecare credincios poate stropi cu aghiasma casa in care locuieste, periodic sau chiar zilnic. Parintii duhovnici marturisesc faptul ca toti aceia care beau aghiasma cu credinta primesc binecuvantare, har si sfintenie.

Pe usa bisericii din Manastirea Frasinei, am gasim scris: "Aghiasma mica se poate bea zilnic, dupa anafura, daca dupa miezul noptii nu s-a mai baut si nu s-a mai mancat nimic. Pentru cei bolnavi este de mare folos sa guste aghiasma si sa-si stropeasca cu ea partile trupesti aflate in suferinta. Elevii si studentii pot lua aghiasma mica si sa-si stropeasca cu ea fruntea si hainele, spre a le lumina Dumnezeu mintea. Femeile nu pot lua aghiasma in perioada de necuratie trupeasca lunara. Cei casatoriti nu pot lua aghiasma daca s-au aflat trupeste in acea zi. Aghiasma mica luata cu rugaciune si cu multa cuviinta alunga duhurile rele, mintea o curateste de gandurile rele si o indrepteaza spre rugaciune."

In cartea liturgica numita "Molitfelnic", inainte de slujba de sfintire mica a apei, aflam urmatorul indemn: "Stiut sa fie ca prea bun obicei este si folositor de suflet sa se faca in biserici, in manastiri si in case, Sfintirea Apei la toate zilele dintai ale lunii si a stropi pe oameni in manastiri si in chilii, asemenea si in casele mirenilor si toate ale lor. Aceasta apa sfintita pe care Duhul Sfant prin rugaciunile preotilor o sfinteste, multe feluri de lucrari are, precum insasi ectenia sfintirii si rugaciunea marturisesc; ca prin stropirea ei, duhurile cele viclene din tot locul se gonesc si se iarta de pacatele cele mici de peste toate zilele, adica nalucirile diavolesti, gandurile cele rele; iar mintea se curateste de lucrurile cele spurcate si indreptata spre rugaciune se face; aduce dar paza, inmultirea castigului si indestulare; bolile goneste si da sanatate trupeasca si sufleteasca. Si mai in scurt sa zicem: toti cei ce o primesc cu credinta, iau sfintenie si binecuvantare. Pentru aceasta dar, datori sunteti si voi, preotilor, sa va invatati enoriasii vostri ca sa o primeasca pe ea cu credinta, spre marele lor folos."

Aghiasma mare, apa sfintita la Boboteaza

Slujba numita "Sfintirea cea mare a apei" se savarseste de doua ori pe an, iar nu o singura data, dupa cum se stie in popor: mai intai, ea este savarsita in ajunul Bobotezei, cu aceasta aghiasma mare stropindu-se casele credinciosilor, iar mai apoi, in ziua de Boboteaza (6 ianuarie), aceasta din urma fiind luate de credinciosi acasa, pentru nevoile de peste an.

Sfintirea cea mare a apei, savarsita de preoti in ziua in care Mantuitorul Iisus Hristos a sfintit firea apelor, botezandu-Se in raul Iordan, este oficiata numai in biserica sau langa o apa curgatoare curata. In cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea in care se sfinteste aghiasma mica, apa este sfintita printr-o dubla invocare a Duhului Sfant. Astfel, aghiasma mare are o putere sfintitoare deosebit de mare, ea purtand in sine darurile minunate ale Duhului Sfant cu mult mai mult decat aghiasma cea mica.

Fiind sfintita numai la inceputul anului, aghiasma mare este pastrata cu multa grija in Sfantul Altar, ea fiind folosita de preot la multe rugaciuni savarsite peste an: aghiasma mare este folosita in slujba Botezului, la sfintirea bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir; cu ea se stropesc si obiectele liturgice si icoanele ce urmeaza a fi sfintite; cu ea se stropesc demonizatii si cei vrajiti, atunci cand li se citesc rugaciunile de dezlegare si molitfele; ea se foloseste si la unele dintre rugaciunile din Molitfelnic, precum cele de deochi si de curatire a fantanii, holdelor etc.
  • VASILESCU
  • Avatarul lui VASILESCU
  • Deconectat
  • Elite Member
  • SUNT UN SIMPLU MURITOR. DE UN LUCRU-MI PARE RAU CA
  • Posts: 210
  • Thank you received: 101
  • Karma: 0
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiur #38163

SFANTA MARIA MICA, cea mai mare sărbătoare a toamnei. TRADIŢII, OBICEIURI ŞI SUPERSTIŢII

Naşterea Maicii Domnului este una dintre cele patru sărbători dedicate Fecioarei Maria. Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. Potrivit statisticii, în România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.

SFANTA MARIA MICA. În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi credincioşii merg de dimineaţa la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.



Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

SFANTA MARIA MICA: Tradiţii şi obiceiuri

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

În credinta populară, sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi, scrie garbo.ro.

Este ziua în care unele pasari precum randunelele isi pregatesc calatoria spre tarile calde, iar gazele si reptilele se retrag in pamant. Este ziua in care plantele nu mai sunt bune de leac si îşi pierd puterile tamaduitoare. Este ziua in care vremea incepe sa se strice, devenind capricioasa si mai racoroasa, cum se intampla in fiecare toamna lasata de la Dumnezeu.

Este ziua in care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat si anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor si se da startul targuilor si iarmaroacelor de toamna.

Aceasta zi a Nasterii Maicii Domnului trebuie cinstita cu bucurie si tinuta de toata lumea. Nu se cade sa lucrezi sau sa faci treburi gospodaresti tocmai in aceasta zi sfanta.

Mai exista si o alta superstitie romaneasca conform careia cei care mananca gatit la foc in aceste zile au sansa de a atrage asupra lor boli care ii pocesc. Se aprinde in schimb candela in dreptul icoanei Maicii Domnului si se lasa sa arda pe tot parcursul sarbatorii.

SFANTA MARIA MICA: istoricul sărbătorii

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, duminică, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum este numită în popor, prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.

Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea.

Părinţii Fecioarei Maria sunt Ioachim şi Ana. Tatăl ei era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă - împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem al lui Dumnezeu. Totuşi, ei nu s-au răzvrătit împotriva Domnului, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, ci s-au rugat în continuare, nădăjduind în bunătatea Sa. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i "blestemaţi".

Întristaţi, cei doi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare în post şi rugăciune. Ioachim i-a spus soţiei sale, Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc în munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar, doar se va milostivi şi ne va da şi nouă un copil". Iar Ana a început să se roage lui Dumnezeu, promiţându-I că de va naşte fiu sau fiică îi va închina Lui pruncul cu toată inima şi-l va da să slujească în biserica slavei Sale.

Îngerul Gavriil i s-a arătat fiecăruia spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu" (Luca 1, 4-23).

Astfel, potrivit tradiţiei, când Maria a împlinit trei ani, sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 14 sau 15 ani.

Naşterea Maicii Domnului este sărbătorită şi de copţii egipteni şi de iacobiţii sirieni, separaţi de Biserica Ortodoxă după Sinodul al patrulea ecumenic. Având în vedere că ei n-au împrumutat aproape nimic de la ortodocşi după despărţirea lor de Biserica Ecumenică, înseamnă că sărbătoarea era cunoscută şi înainte de această despărţire. Începutul ei trebuie pus deci între Sinodul III ecumenic (431) şi Sinodul IV ecumenic (451).

În Apus, sărbătoarea este adoptată în timpul papei Serghie I (687-701). Data de 8 septembrie, aleasă pentru prăznuire, reprezintă ziua sfinţirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construită la Ierusalim de împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.

SFANTA MARIA MICA: hotarul dintre vară şi toamnă

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: "O trecut Sântămaria, leapădă şi pălăria!". Este vremea în care au loc târguri şi iarmaroace.

Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6069
  • Thank you received: 728
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Florin Yry

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #38242

Traditii pentru spor si sanatate la Inaltarea Sfintei Cruci

La 14 septembrie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste praznicul imparatesc al Inaltarii Sfintei Cruci a Domnului, cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile credinciosilor ortodocsi, consacrata cinstirii Sfintei Cruci.



Istoricul sarbatorii

In fiecare an, la aceasta data se celebreaza descoperirea sfintei Cruci in anul 335, cruce pe care a fost rastignit Iisus Hristos pe Muntele Golgota. Imparateasa Elena a fost trimisa de fiul sau, imparatul Constantin, sa gasesca crucea pe care a patimit Iisus. De asemenea, Ziua Inaltarii Sfintei Cruci aminteste de un moment foarte important din viata Sfintilor. Imparati Constantin si Elena. La Roma, imparatul Constantin avea razboi impotriva lui Maxentiu, un persecutor al crestinilor (307-312). Mai mult, acesta avea o oaste numeroasa recunoscuta in imperiu pentru vitejia ei.

Prin acest semn vei invinge!

Istoricii spun ca, in ajunul luptei, imparatului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, o cruce formata din stele stralucitoare, insotita de inscriptia: „Prin acest semn vei invinge”! Noaptea L-a visat pe Iisus purtand o cruce asemanatoare cu cea vazuta pe cer. Atunci, Constantin a facut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul de lupta. Si a invins! Cei mai multi dintre razboinicii lui Maxentiu au pierit in lupta, iar cei ramasi in viata au fugit.

La Ierusalim au fost descoperite trei cruci identice

Dupa zbanda, imparatul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, la Ierusalim sa descopere crucea pe care a patimit Mantuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de Golgota, imparateasa Elena a descoperit insa trei cruci identice: pe una se credea ca a fost rastignit Iisus, iar pe cele doua se spunea ca au fost crucificati doi talhari. Imparateasa era insa mahnita ca nu stia care este Crucea cautata. Enigma a fost dezlegata de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, in urma unei minuni.

Crucea patimilor lui Iisus, descoperita de Patriarhul Macarie

Enigma a fost dezlegata de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, in urma unei minuni. Pentru ca in localitate murise o tanara dintr-o familie aristocrata, patriarhul a apropiat fiecare cruce de trupul fetei moarte. Tanara a inviat si l-a laudat pe Dumnezeu, cand ierarhul a asezat langa ea crucea pe care a patimit Iisus. Vestea s-a raspandit in tot tinutul, iar biserica a devenit neincapatoare. Credinciosii si-au exprimat dorinta sa vada cinstita cruce, iar patriarhul Macarie a inaltat-o deasupra amvonului in Biserica Invierii din Ierusalim, in anul 335 d.H. in uralele entuziaste ale multimii. De atunci, in fiecare an, la 14 septembrie este praznuita ziua Inaltarii Sfintei Cruci.

Referindu-se la Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci, parintele Valentin Fotescu, Doctor in Teologie, preot la Biserica Sfanta Vineri Noua din Bucuresti (Bulevardul Nicolae Titulescu) ne spune :” Sfanta si Cinstita Cruce are trei semnificatii: 1. Este obiect sfant prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos si pentru noi: rascumpararea noastra pentru a ne elibera din robia pacatului. 2. Este un simbol de inchinaciune , pentru ca prin acest semn noi, crestinii, ne identificam pana la marginile pamantului, inchinandu-ne Sfintei Treimi. 3.Reprezinta Calea de urmat: Mantuitorul ne arata ca puterea crucii ne ajuta sa trecem mai usor peste necazurile vietii de fiecare zi. In acest sens, Iisus Hristos ne -a spus „Cine vrea sa ma urmeze sa-si ia crucea si sa se lepede de sine”.

Traditii pentru spor si sanatate

Sarbatoarea este cinstita prin post

Ziua Crucii, asa cum se numeste sarbatoarea imparateasca in popor, este cinstita prin post si praznice. Se posteste pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru bunastarea gospodarilor.

Ofrande pentru rudele plecate in eternitate

Credinciosii sfintesc la biserica cani noi pline cu miere si lapte; de toarta lor se leaga cate un fir de ata rosie, iar fiecare cana este acoperita cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana saracilor, in memoria rudelor decedate.

Acum incepe culesul viilor

De Ziua Crucii, in unele zone viticole incepe culesul viilor. Se mai pastreaza obiceiul ca preotul parohiei sa sfinteasca via si butoaiele cu vin, pentru ca si in anul viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata.

Strugurii lui Dumnezeu

Strugurii din ultima tufa de vie nu se culeg; ei sunt pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc in limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. In podgorii se fac focuri si podgorenii sarbatoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzica si bautura.

Si acum se bat nucii si se aduna ramurile de alun

In aceasta zi se bat nucii in gospodariile in care ritualul nu a fost implinit de Sfanta Maria Mica. Tot acum, se aduna din paduri si ramurile de alun. Traditia spune ca atunci cand sunt recoltate in Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase si sunt unelte folositoare fantanarilor care vor sa depisteze noi izvoare subterane.

Nu se mananca usturoi, nuci, prune si pepeni

In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.

Se sfintesc plantele magice

In traditia populara, frunzele si florile de busuioc, menta, maghiranul si cimbrul sunt plante magice si se sfintesc la biserica, iar in timpul slujbei se pastreaza langa cruce. Florile de busuioc sfintit acum alina durerile, chiar si migrenele puternice sau durerile de dinti. In mediul rural, cu crengute de busuioc aprinse se afuma bolnavii de friguri. Busuiocul se pune si in vasele cu apa pentru pasari, in perioada epidemiilor pentru a le ocroti de boala.

Ritual pentru pomii neroditori

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atarna de ramurile acestora, cruci facute din busuioc sfintit la biserica si curpeni (tulpini taratoare de castraveti si de pepeni), sperand ca rodul sa se adune si in acesti pomii neroditori.

Prognoze meteorologice

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate in timp: cand cocorii se pregatesc de plecare este un semn ca va fi vreme rece. Daca tuna in aceasta zi, va fi o toamna lunga. In schimb, daca se aduna un card de ciori galagioase, va cadea bruma. Inainte de Ziua Crucii nu este bine sa se culeaga calinele, pentru ca, in acest caz, in ajunul sarbatorii ca fi o noapte geroasa.
Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfarsit si toamna isi intra in drepturi.

Un talisman norocos

Monedele sfintite azi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita (chiar daca este si de carton) aduc belsug si spor in munca de fiecare zi.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #38939

Interesanta si amuzanta chestiune;

SONDAJ IRES. ROMÂNII ŞI SUPERSTIŢIILE LOR



Mai puţin de 20% dintre români se consideră superstiţioşi, dar 61% recunosc că urmăresc horoscopul, 46% cred în sfârşitul lumii şi 44% spun că au avut vise premonitorii. Sunt doar câteva date dintr-un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru identificarea supestiţiilor românilor.

Cele mai importante superstiţii ale românilor în 2014, relevate de sondajul IRES:

Peste trei sferturi dintre români cred că există minuni (76%),
65% cred că există deochi,
55% cred în existenţa blestemelor, 52% în cea a demonilor,iar
46% în ce a duhurilor rele. Doar 19% cred în existenţa fantomelor.
95% cred că există Dumnezeu, iar 78% cred în existenţa îngerilor

19% cred în existenţa vrăjitoarelor care pot prevedea viitorul, iar
4% recunosc că au apelat la acestea

Aproape jumătate dintre români (49%) cred în vise premonitorii, iar
44% susţin că au avut acest tip de vise.
În cazul a 81% dintre persoanele care au declarat că au avut vise premonitorii, acestea s-au şi îndeplinit

33% dintre participanţii la studiu cred că visele ne pot ajuta în viaţa de zi cu zi
Aproape o treime (29%) dintre respondenţi recunosc că au un număr norocos. 7 şi 13 sunt numerele norocoase preferate de cei mai mulţi dintre români
61% dintre români urmăresc horoscopul, însă 69% dintre respondenţi nu cred în capacitatea horoscopului de a anticipa evenimentele

46% dintre români cred în sfârşitul lumii, dar 64% cred în judecata de apoi

64% dintre români se consideră norocoşi, însă doar 17% spun despre ei înşişi că sunt superstiţioşi

22% dintre români recunosc că joacă la Loto 6 din 49 şi 18% la loz în plic; 7% spun că practică pariurile sportive, 5% jocuri de noroc şi alte forme de loterie, iar 4% la pariuri în general

61% dintre participanţii la studiu ştiu ce semnifică Halloween-ul, dar 50% dintre ei nu sunt de acord cu sărbătorirea lor de către români şi 12% recunosc că sărbătoresc acest moment. 32% dintre respondenţi sunt de acord cu recentele declaraţii ale preoţilor conform cărora această sărbătoare este similar cu practice sataniste.

Metodologia sondajului

Volumul eșantionului: 1.214 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice)

Perioada anchetei: 31 octombrie 2014

Este foarte distractiv acest articol.:) :) :)
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6069
  • Thank you received: 728
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #39492

Superstiţii ciudate din România şi din lume



Superstiţiile au însoţit fidel omenirea încă de la începuturile sale pierdute în adâncul istoriei.


Nici în prezent, superstiţiile nu dau înapoi, ci din contră supravieţuiesc şi se adaptează în cele mai diverse şi neaşteptate moduri. Unele dintre ele sfidează raţiunea, altele par de-a dreptul scandaloase şi de neacceptat, unele sunt nevinovate şi deseori haioase, în timp ce altele oripilează în mod direct şi fără menajamente.

Toate acestea sunt superstiţiile care refuză să moară şi pe care alegem să le păstrăm, cel mai adesea din amuzament sau din dorinţa de a ne păstra o parte a specificului naţional.

1. În India se crede şi în prezent că masturbarea duce invariabil la impotenţă sexuală.

2. În Japonia, pe de altă parte, se crede că masturbarea creşte coeficientul de inteligenţă al bărbaţilor, pe motiv că aceştia se pot concentra mai uşor dacă s-au masturbat recent.

3. În unele părţi din România se crede că dacă apare vreun păduche pe fruntea unui om care boleşte la pat, acela nu va trăi mult.

4. Tot la noi în ţară se crede că nu este bine să se taie unghiile copilului mic, până ce acesta nu împlineşte vârsta de un an, căci altfel devine hoţ când va creşte.

5. La români se crede că atunci când visezi urs, o să dea norocul peste tine.

6. La englezi se crede că la capătul curcubeului este întotdeauna o comoară îngropată.

7. Soldaţii romani obişnuiau să studieze atent furnicile înainte de începerea bătăliilor. Dacă furnicile se luptau între ele, întreaga armată romană de la generali la centurioni, decurioni şi simpli legionari, era convinsă că inamicul era undeva pe aproape.

8. În toată Europa se crede că dacă te mănâncă palma, este semn că vei primi bani.

9. La fel, o veche superstiţie europeană spune că nu este bine să te căsătoreşti în luna mai, altfel mariajul nu va ţine nici măcar un an de zile.

10. Nu trebuie să deschizi umbrela în interiorul casei, căci acest gest ar atrage ghinionul.

11. În România se mai crede că dacă eşti căsătorit, nu trebuie să mănânci pe vatra cuptorului, căci ajungi văduv.

12. O veche credinţă europeană spune că dacă stai în interiorul unui cerc, eşti la adăpost de spiritele rele.

13. La fel, dacă ai un caras auriu în acvariu, atragi ghinionul în casă.

14. Când rămâne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănânci deoarece vin necazurile peste tine. Este o superstiţie răspândită mai ales în Moldova.

15. La români se crede dintotdeauna că nu este bine să faci copiii în zilele de sărbătoare, căci acei copii se vor naşte cocoşaţi sau cu vreun alt defect fizic.

16. Tot la români se crede că cine fură vreo găină sau altă pasăre de curte, pe lumea cealaltă va fi pedepsit să le numere toţi fulgii. După ce termină de numărat, vine o pală de vânt şi risipeşte fulgii, iar hoţul de găini trebuie să numere iarăşi fulgii şi penele păsărilor pe care le-a furat cât timp trăia.

17. Pentru a avea noroc tot anul, trebuie să porţi haine noi în ziua de Paşte.

18. Când data de 13 a fiecărei luni cade într-o zi de vineri, acea zi este prin definiţie una plină de ghinioane.

19. Dacă o pasăre mică se izbeşte în zbor de fereastra unei case şi moare în urma impactului, în multe ţări din lume, se crede că cineva din acea casă va muri în scurt timp.

20. În Moldova se crede că oamenii care au gropiţe în obraji sunt predispuşi să fure.

21. Dacă faci focul, iar lemnele aprinse de tine ţiuie şi şuieră, este semn că te vei certa cu cineva.

22. La români exista pe vremuri interdicţia de a omorî orice fluture intrat ziua în casă, căci se credea că acela este sufletul unui copil omorât.

23. Când tinerii merg la cununie şi pe drum viitoarea mireasă se împiedică de ceva, este semn sigur că nu mai este fecioară.

24. La români se credea că nu este bine să se sacrifice animale sau păsări în ziua de duminică, căci este mare păcat.

25. Tot la români se crede că diavolii aud tot ce vorbesc oamenii, nu însă şi ce gândesc aceştia.

26. În Oltenia se credea că nu este bine ca mamele să-şi sărute băieţeii pe spate, căci aceştia se vor face curvari şi afemeiaţi atunci când vor creşte mari şi vor deveni bărbaţi.

27. În Franţa se crede că dacă ţii în mână o broască ţestoasă şi aceasta urinează pe tine, atunci trebuie să-ţi pui orice dorinţă, căci se va îndeplini negreşit.

28. Dacă omori greieri, vei atrage ghinionul asupra ta.

29. Când îţi rugineşte vreun cuţit, este semn că cineva din casă a tăiat ceva de furat cu acel cuţit.

30. La chinezi se crede că statuile cu lei şi dragoni din faţa caselor alungă toţi demonii.

31. La polonezi se crede că dacă miroşi o floare de păpădie, vei urina în pat în noaptea următoare.

32. La foarte multe culturi se crede că rolul vălului miresei este acela de a o proteja de deochi şi ghinion.

33. Marinarii se fereau să ucidă chiar şi accidental pescăruşi sau albatroşi, de teama ghinionului care urma să le lovească atât echipajul, cât şi corăbiile.

34. Se crede despre croncănitul ciorilor că anunţă mari nenorociri.

35. Se crede că oamenii care au mâinile calde, au în schimb sufletul rece.

36. La români se credea că niciun bogat nu va intra în Rai, căci „nimeni nu poate să o boierească în amândouă lumile”.

37. Când îţi transpiră palmele, vei lua bătaie.

38. Să nu-ţi faci nevoile pe poarta sau gardul cuiva, căci pe lumea cealaltă acela îşi va face nevoile pe tine.

39. Când îţi ţiuie urechile, te înjură sau te vorbeşte de rău cineva.

40. Când la masă se varsă vinul din pahar, este semn de veselie.

41. Dacă iarna pisicile se apucă brusc să sară şi să se joace prin casă, este semn sigur de ninsoare cu viscol.

42. La români se crede că Sfârşitul Lumii va veni când vor fi crâşme la toate marginile de drum, moşnegii vor lua de neveste fete tinere, iar babele vor lua de soţi bărbaţi tineri.

43. Nu trebuie să omori câine sau pisică, căci nu-ţi vor ieşi murăturile bune.

44. În Turcia se crede că nu este bine să mesteci gumă de mestecat la miezul nopţii, căci mesteci din carnea celor morţi.

45. În Marea Britanie se crede că nu este bine să mănânci salată verde, căci nu vei mai putea face copii.

46. Când cântă cocoşul în pragul uşii, urmează să îţi vină oaspeţi acasă.

47. În Spania, se obişnuieşte să se mănânce struguri în noaptea de Anul Nou pentru a goni ghinionul din anul care tocmai a sosit.

48. Se crede că dacă ai mereu un măgar în preajmă, diavolii nu se vor apropia niciodată de tine.

49. Când cucul cântă şi noaptea, va fi un an bun.

50. Nu trebuie niciodată ca băieţeii să fie loviţi sau ameninţaţi cu mătura, căci atunci când vor ajunge bărbaţi, vor fugi fetele de ei.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6069
  • Thank you received: 728
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #39583

IGNAT - Traditii si obiceiuri de Ignatul porcilor

Sarbatoarea de pe 20 decembrie, cunoscuta in popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, este inchinata Sfantului Ignatie al Antiohiei si demonstreaza imbinarea practicilor pagane cu cele crestine.

IGNATUL, Sfantul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia si martir al Bisericii este unul din cei mai de seama parinti apostolici. El ar fi fost pruncul luat in brate de Hristos si dat ca exemplu de smerenie ucenicilor Sai. Pentru ca nu a lepadat credinta in Hristos, a fost aruncat in arena si sfasiat de lei, in jurul anului 110, in timpul domniei imparatului Traian. O parte din moastele sale se afla in Catedrala episcopala din Galati, la Schitul Darvari din Bucuresti si la Manastirea Tismana.

Conform traditiei, cu o seara inainte de Ignat porcii viseaza ca urmeaza sa fie taiati. Astfel, acestia nu mai mananca, nu se mai ingrasa si nici nu mai pun carne pe ei.



De regula, la taierea porcului cei milosi din fire nu e bine sa ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Batranii de la tara spun ca dupa ce porcul este taiat, parlit si spalat, se recomanda punerea unei paturi peste el si un copil sa-l incalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli si plin de bogatii, sanatate si prosperitate.

Pentru ca cei care taie porcul sa fie iertati de uciderea voita a animalului, este bine ca ei sa rosteasca cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifica sa spuna: Doamne ajuta, sa-l mancam sanatosi.

In regiunea Teleormanului, exista o datina veche care spune ca pe fruntea copiilor trebuie facut semnul crucii cu sangele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede ca acestia vor fi sanatosi si rosii in obraji in anul ce vine.

Unul dintre momentele unice in cadrul ritualului anual al taierii porcului este scosul splinei. Se obisnuieste ca toti participantii sa amuteasca pret de un minut pentru ca e lucru mare.

Conform traditiei populare, splina porcului de taiat reprezinta cel mai de incredere „oracol” de consultant cand vine vorba de naprasnicia iernii. Daca la partea dinspre capat splina este groasa, iarna va fi una grea, cu multa zapada, in timp ce vara va oferi o recolta bogata.

Totusi, daca splina este subtire iarna nu va aduce foarte mult omat, ci va fi mai degraba geroasa iar primivara isi va face aparitia mai repede. In schimb, anul nu va fi la fel de imbelsugat.

Nicio zi de Ignat nu este completa fara implinirea obiceiului impamantenit, si anume Pomana Porcului. Asa ceva nu paote si nu va fi omis niciodata de catre cei care tin cu sfintenie aceasta sarbatoare. Dupa ce porcul este transat, gospodarul va alege cele mai fragede bucati de carne si i le da nevestei la bucatarie.

Denumirea de pomana porcului a fost data de megiesi si reprezinta prima masa din porcul taiat atunci. De asemenea, este si cea mai gustoasa. Carnea poate fi gatita fie in bucatarie, fie afara intr-un ceaun alaturi de putin piper boabe, foi de dafin si apa. Cunoscutele porcarii sunt servite de obicei cu mamaliguta aburinda, un bol de mujdei de usturoi si un pahar de tuica.

Uneori gospodarii nu mai parlesc porcul daca acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros si nu mai poate fi mancat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul taiat va fi jupuit iar pielea sa va fi folosita pentru opinci.

In zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de taranii varstnici din unele regiuni ale Moldovei si doar pe timp de iarna.

Dupa ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru muraturi (sare grunjoasa) iar apoi se ruleaza. Acesta trebuie pastrat in acest mod 3-4 zile dupa care va fi desfacut, intins pe bete si lasat afara in vant ca sa se usuce. Cei norocosi pot lasa soricul la afumat, fie in pod, fie la afumatoare.

Ignatul este un motiv in plus de bucurie si pentru copiii din Romania: acestia faceau rost de cea mai frumoasa jucarie – besica de la porc. Iar la cateva zile distanta, copilasii mergeau la conlindat si nu se intorceau acasa pana cand nu aveau traista plina.

In unele regiuni, untura de porc negru este folosita la vraji. Mai mult, cei care erau banuiti ca vor deveni strigoi erau unsi cu acest tip de untura. Conform traditiei, in ajunul sarbatorii vrajitoarele umbla sa fure belsugul caselor, iar gospodinele imprastie mei si grau in fata casei pentru a le tine departe.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #39705

Tradiţii de Anul Nou în întreaga lume


Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa de "mai bine", prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii şi torţe sau exprimarea unor dorinţe.



În Scoţia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, Oudejaarsdag sau "ziua anului trecut" (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este "vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

În ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah". Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

În Vietnam, Anul Nou este numit "Tet Nguyen Dan" sau mai simplu "Tet". El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă - "Yuan Tan". El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6069
  • Thank you received: 728
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #39711


  • VASILESCU
  • Avatarul lui VASILESCU
  • Deconectat
  • Elite Member
  • SUNT UN SIMPLU MURITOR. DE UN LUCRU-MI PARE RAU CA
  • Posts: 210
  • Thank you received: 101
  • Karma: 0
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #40296

SARBATORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Ziua de Macinici

Ziua de Macinici, sarbatorita la 9 martie, este socotita in calendarul popular inceputul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele friguroase ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor.

In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor.

Obiceiurile acestei sarbatori populare se inscriu intr-un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi, Macinici); betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare de vin; deschiderea mormintelor si portilor Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii; aprinderea focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la focurile de Macinici; batutul pamantului cu maiurile (ciocane mari din lemn) pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la focurile de Macinici; observatii si promisiuni meteorologice; aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de Macinici; retezatul stupilor (scoaterea mierii de albine); taierea primelor corzi de vita de vie s.a.



Sarbatoarea din calendarul popular corespunde, ca data calendaristica si, partial, ca semnificatie, cu cei 40 de Sfinti Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei.
Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Macinici si mancat sacramental.

Macinici se numesc si spiritele mosilor si stramosilor, ziua de 9 martie fiind si o sarbatoare a mortilor, cand li se imparteau nu numai macinici, ci si fasole sleita, nuci, poame, alune. In satele bucovinene se faceau praznice, ocazie cu care se imparteau cate un colacel, lumina aprinsa si un pahar cu bautura.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si in putere de munca. Daca cineva din satele in care se practica obiceiul nu putea bea atatea pahare pline cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia, care poarta diferite nume zonale: Mosi, Sfinti, Sfintisori, Mucenici s.a.

In ziua de 9 martie se faceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Daca pamantul este inghetat in aceasta zi, se zice ca toamna nu vor fi brume si oamenii pot semana porumbul cat de tarziu; iar daca nu ingheata, toamna va pica bruma devreme si din cauza aceasta oamenii trebuie primavara sa semne repede. De asemenea, se crede ca asa cum va fi timpul in ziua de Macinici, tot asa va fi intreaga primavara.

Credinta ca inceputul simbolic al activitatilor economice la Anul Nou aduce spor si belsug era foarte puternica, iar in ziua de 9 martie era scos plugul in tarina si se tragea prima brazda. Iesirea cu plugul in mosie avea valoare simbolica, intrucat din acel moment incepea anul agrar.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Traditii, superstitii, datini si obiceiuri #40433

Buna Vestire. Ziua în care cearta este interzisă, iar şerpii se alungă de pe lângă casă. Ce semnifică pâinea şi sarea care se pun pe prag



Buna Vestire sau Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos, este sărbătorită în Postul Paştelui, fiind prima în care biserica acordă dezlegare la peşte. Aceasta este prima sărbătoare din calendarul ortodox închinată Maicii Domnului ce se celebrează în fiecare an pe data de 25 martie.

O sărbătoare a „Vestirii Naşterii Domnului“ se ţinea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie. Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Preotul Paul Tudorache de la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” spune că pe 25 martie se consumă peşte deoarece sărbătoarea este considerată un praznic împărătesc. „Toţi cei care au ţinut post au dezlegare să mănânce peşte. Este un fel de răsfăţ pentru a marca această mare sărbătoare cu bucurie în suflet şi cu belşug pe masă“, explică părintele Tudorache.

Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):

„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).

E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

Nu se pun ouă la cloşcă
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit. Conform crestinortodox.ro, în multe zone din ţară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare. În Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

Pomii se ameninţă cu toporul pentru a rodi
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.

Zi aducătoare de veste minunată
Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

În această zi se fac şi previziuni meteorologice
În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

"Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară", spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15983
  • Thank you received: 5142
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .