SUBIECT: Revolutia Romana din 1989

Eram convins ca Postelnicu a murit demult.

Nu l-am mai vazut. Prin 1990-91 fost o transmisiune tv cu PrOcesul CPEX.

Postelnicu era un om speriat si redus mintal sa spun asa. A primit vreo 20-25 de ani de puscarie.

Am inteles ca ar avea doar 4 clase primare sau cam asa ceva.

Daca as fi cinic as sune asa;

Televiziunile ar fi trebuit sa-l invite in dezbateri politice si romanii ar fi fugit de comunisti pentru vecie.

Dan Voinea: In dosarul Revolutiei trebuia inceputa urmarirea penala macar asupra faptei

In 2011, Romania a fost condamnata de CEDO pentru ca nu a finalizat Dosarul Revolutiei. Au mai trecut trei ani si totusi dosarul inca nu e gata, iar cei responsabili de mortii si ranitii din Capitala nici macar nu au fost identificati, nici vorba sa fie trimisi in judecata.

"In dosarele astea, ca si in dosarele privind victimele comunismului, in general, s-a lucrat numai daca au existat presiuni din partea victimelor - au aparut decizii CEDO, s-a intrat in greva foamei, cum au facut Teodor Maries (de trei ori) sau Andrei Ursu - in conditiile in care astfel de fapte de omor intra in competenta procurorului. Nu trebuie sa faca cineva greva foamei ca sa se faca cercetari. Din oficiu trebuie facute, nu trebuie sa ceara presa sau altcineva", a declarat pentru Ziare.com generalul Dan Voinea, fost procuror militar, cel care s-a ocupat ani de zile de dosarul Revolutiei, inainte ca el sa fie trimis spre rezolvare procurorilor civili, iar ulterior din nou celor militari.

Institutul Revolutiei Romane: 1.166 de persoane au murit in Decembrie 1989

Generalul Voinea afirma ca procurorii care tergiverseaza un dosar de asemenea importanta pot fi la randul lor acuzati.

"Daca procurorul nu vrea sa faca cercetari, asta e infractiune, pe de o parte de abuz in serviciu, pentru ca ei nelucrand in dosare creeaza prejudicii victimelor, iar pe de alta parte exista si infractiunea de favorizare a infractorului. Tergiversand, infractorii scapa de pedeapsa. S-ar putea sa fie vorba si despre tainuire, pentru ca procurorul afla ca un anumit general a comis o infractiune grava de omor sau a dirijat infractiuni grave care au avut ca urmare moartea unor persoane sau ranirea altor persoane si nu vrea sa faca cercetari", ne-a mai declarat Dan Voinea.

Intr-un raspuns primit din partea Parchetului de pe langa ICCJ la solicitarea Ziare.com se arata ca in ultimul an, procurorii militari au solicitat mai multe informatii referitoare la stadiul achetelor, printre care si numarul celor condamnati pentru infractiuni comise in decembrie 1989, au studiat cele 1.570 de volume ale dosarului Revolutiei si au intocmit un material in care este prezentata situatia fiecarei victime.

25 de ani de la Revolutie: Dosarul se plimba intre sectii, procurorii il studiaza...

Intrebat cum comenteaza raspunsul primit de la Parchetul de pe langa ICCJ cu privire la situatia actuala a dosarului Revolutiei, generalul Voinea a afirmat ca trebuia deja inceputa urmarirea penala, macar "in rem", cu privire la fapta.

"La infractiunile de omor ei trebuie sa inceapa urmarirea penala, nu sa ceara informatii. Astea sunt adiacente. Ei trebuie sa faca urmarire penala si sa spuna daca au inceput-o sau nu.

Daca nu, inseamna ca e o asteptare. O asteptare care nu se justifica la astfel de fapte. Nu incepi urmarirea penala impotriva unei persoane, dar macar incepi 'in rem'. Daca noi reclamam ca s-a murit atunci, ca au fost infractiuni de omor, de tentativa de omor cu miile, nu poti sa spui ca nu incepi urmarirea penala pentru astfel de fapte. Eu, ca procuror, dovedesc ca fac ancheta daca incep urmarirea penala. Daca nu incep inseamna ca tratez aceste lucruri ca pe o sesizare obisnuita, nimic deosebit", a mai declarat acesta.

Basescu: I-am cerut procurorului general sa clarifice cine a decis scoaterea armatei la Revolutie

Tiberiu Nitu despre dosarul Revolutiei: Nu exista o aplecare speciala

Dan Voinea crede ca pentru tergiversarea dosarului are relevanta atat faptul ca actualul procuror general, Tiberiu Nitu, a fost direct implicat in evenimentele din 1989, cat si faptul ca fostul presedinte Ion Iliescu este inca activ pe scena politica.

Dan Voinea: Tiberiu Nitu a tras la Revolutie, Laura Kovesi i-a "albit" pe criminali

"Eu cred ca are relevanta, sigur ca da. Tot timpul a existat o presiune politica pe aceste dosare. Presiunea politica, coruptia care se manifesta la nivelul asta, astea sunt cauze care au dus la tergiversarea acestor dosare", ne-a declarat generalul Voinea.

Dan Voinea: Documentele declasificate vor lamuri implicarea domnului Iliescu la Revolutie

Intrebat daca CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, ar trebui sa ceara Inspectiei Judiciare sa verifice daca nu cumva acest dosar, la fel ca si cel al Mineriadei, este tergiversat, Dan Voinea a raspuns: "Ar trebui!".

"Ei au fost atenti numai cu mine si foarte agresivi. M-au bagat in ancheta, m-au sanctionat, m-au trimis acasa. Dar vad ca in cazul celor care nu fac nimic CSM e pasiv, intr-o cauza de importanta nationala", a completat acesta.

Dan Voinea nu va fi reprimit in magistratura

In 24 mai 2011, statul roman a fost condamnat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intr-un proces intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane cu privire la Revolutia din 1989, pentru "incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private".

Dupa publicarea deciziei, Romania a intrat in supravegherea Biroului de Executari a deciziilor CEDO de pe langa Consiliul Europei. Ca urmare, institutiile din Romania au primit un calendar pana in 2013 privind anchetarea dosarelor Revolutiei, dar termenele nu au fost respectate.

22 decembrie 1989 - ziua in care Romania a devenit o tara libera



22 decembrie 1989 este ziua in care Romania a devenit LIBERA. Acum 25 de ani, milioane de oameni ieseau pe strazi sa-si strige victoria. Bucuria lor a fost intunecata spre seara, cand a inceput sa se traga in manifestanti.

VIDEO

"Jos cu Ceausescu, Jos cu Ceausescu!"

Inca de la primele ore ale diminetii, sute de locuitori ai Capitalei au pornit pe jos spre Piata Palatului, sa-l dea jos pe Dictator.

Ministrul Apararii, generalul Vasile Milea, se sinucide.

Ceausescu scapa situatia de sub control. Incearca in zadar sa calmeze multimea.

Proaspatul ministru al Apararii, generalul Victor Stanculescu, da ordinul de retragere a trupelor in cazarmi. Armata trece de partea poporului.

La putin timp, Nicolae si Elena Ceausescu fugeau cu elicopterul de pe cladirea Comitetului Central, spre Snagov. In jurul orei 15,30, sunt arestati, langa municipiul Targoviste.

Manifestantii au proclamat victoria Revolutiei Romane.

Dupa fuga cuplului dictatorial, multimile "eliberate" invadeaza Comitetul Central.

Televiziunea Romana isi reia emisia.

Milioane de oameni au iesit pe strazi sa sarbatoreasca victoria. Insa dupa cateva ore a inceput sa se traga. In cursul noptii, grupuri diversioniste necunoscute au continuat sa impuste oameni. Au fost victime atat in randul armatei, cat si al populatiei civile. Sediile Televiziunii si ale altor institutii au fost atacate in forta.

In seara de 22 decembrie se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale. Se anunta dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist si se face cunoscut un program vizand democratizarea vietii politice si sociale in Romania.

25 de ani fara comunism: TVR deschide pentru public studioul Revolutiei

Televiziunea Romana anunta ca, in premiera, la 25 de ani de la Revolutie, va deschide pentru publicul larg, in ziua de 22 decembrie, "celebrul Studio 4, cunoscut ca Studioul Revolutiei".

Cu aceasta ocazie, TVR si Armata Romana vor organiza o expozitie tematica.

"In data de 22 decembrie, telespectatorii vor putea vedea cum s-a transmis in direct Revolutia Romana. Pentru prima data, dupa 25 de ani, publicul poate intra in studioul unde Mircea Dinescu a anuntat: Dictatorul a fugit!, Am invins!. Era 22 decembrie 1989, ora 12.55", informeaza un comunicat al TVR.

VIDEO

25 de ani de la Revolutia din 1989 - "Eroii nu mor niciodata!"

Au trecut 25 de ani de cand romanii satui de regimul comunist au iesit in strada pentru inlaturarea dictaturii. Libertatea s-a platit cu sange, iar peste 1.000 de persoane au facut sacrificiul suprem pentru ca noi sa traim intr-o tara libera. La 25 de ani de la Revolutie sunt mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana acum, nimeni nu a platit pentru sangele varsat sau pentru familiile dezbinate de gloantele mitralierelor. Tacute, monumentele din orasele martire stau ca marturie a celor intamplate in decembrie 1989. Slava Eroilor pentru ca Eroii nu mor niciodata! … Oare? Un erou moare atunci cand cade in uitare, iar jertfa celor de atunci nu trebuie uitata de generatiile care vor urma.

25 de ani de la execuţia soţilor Ceauşescu. Misterele zilei de 25 decembrie 1989



Sentinţa Tribunalului Militar Excepţional a fost executată la 25 decembrie, ora 14.50, în cazarma de la Târgovişte. Aşa cum plănuise generalul Stănculescu încă de la venirea în cazarma de la Târgovişte, paraşutiştii din plutonul de execuţie i-au împuşcat pe dictatori lângă zidul Corpului de Gardă. Plutonul de execuţie al Ceauşeştilor a fost constituit de Victor Atanasie Stănculescu înaintea procesului de la Târgovişte. Generalul a selectat trei dintre cei opt paraşutişti veniţi de la Boteni. E vorba de căpitanul Ionel Boeru, plutonierul Dorin Cârlan şi sergentul-major Octavian Gheorghiu.



Execuţia a fost făcută în grabă. Era tensiunea momentului, dar şi insistenţa cu care generalul Nicolae Militaru (de două zile, ministru al Apărării Naţionale) suna de la Bucureşti, în timpul procesului, pe telefonul din biroul comandantului UM 01417 Târgovişte, colonelul Andrei Kemenici.

Paraşutiştii, conduşi de căpitanul Boeru, i-au executat pe Ceauşeşti scurt, fără a aştepta o eventuală comandă de genul „Foc!".



https://adevarul.ro/cultura/istorie/25-ani-executia-sotilor-ceausescu-misterele-zilei-25-decembrie-1989-1_549bc5f2448e03c0fd08c9a9/index.html

Aceasta emisiune merita vizionata. Eu am ramas impresionat.

Punctul de întâlnire: 25 de ani de la căderea comunismului în România

...Politologul Cristian Pârvulescu şi economistul Ilie Şerbănescu au fost invitaţii lui Radu Tudor, la "Punctul de Întâlnire".

Cei trei au discutat despre cum arată România, la 25 de ani de la căderea comunismului.

„Încă suntem în tranziţie. În perioada comunistă statul nu a existat. A existat controlul Partidului Comunist asupra statului. Am asistat după aceea la privatizarea instituţiilor fără să creem statul. De fiecare dată am avut dificultăţi în a crea statul. România cu siguranţă a făcut progrese. Trebuie să spun că astăzi sunt fix 25 de ani de la prima întâlnire a FSN. Atunci s-au pus bazele sistemului politic românesc. Atunci a fost prima discuţie despre ce se va întâmpla cu România" a afirmat Cristian Pârvulescu.

Ilie Şerbănescu a punctat că regimul comunist a lăsat şi o moştenire valoroasă pentru români.

„Acest regim extrem de hulit a lăsat trei piloni, pe baza cărora populaţia post-decembristă a trăit şi supravieţuieşte şi acum. Sistemul de sănătate, sistemul public de pensii şi sistemul locativ. Fără ele, nu ştiu câţi ar mai fi supravieţuit în această perioadă. Noi, indiferent dacă considerăm ceea ce a fost comunism în adevăratul sens al cuvântului, noi am trecut la un capitalism sălbatic. Să fie foarte clar, cine e de vină, sunt cei care au condus România în perioada aia. Şi care sunt făcuţi în mod absurd comunişti. Cum să-l consideri comunist pe Ion Iliescu, care a fost parohul acestui capitalism?" întreabă Ilie Şerbănescu....

[url=.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/1990+-+Anul+0/1990+Anul+0+Ion+Iliescu+la+Digi24+Nu+am+ce+sa-mi+reprosez+Dimpot]1990 – Anul 0. Ion Iliescu la Digi24: Nu am ce să-mi reproșez. Dimpotrivă[/url]

La 25 de ani de la marea manifestaţie din 28 ianuarie 1990, organizată de partidele istorice, fostul șef al FSN Ion Iliescu vorbește, într-un interviu pentru Digi24, despre evenimentele din 1990 şi 1991, de la Piaţa Universităţii şi mineriade la semnarea tratatului cu URSS şi interzicerea intrării în ţară a Regelui Mihai.

Marea manifestaţie din 28 ianuarie 1990, organizată de partidele istorice, a obligat liderii FSN să negocieze. Consiliul Frontului Salvării Naţionale - din care făceau parte, între alţii, Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu - avea misiunea de a administra ţara până la alegerile din mai. Dar când FSN a decis să se transforme în partid politic, balanţa politică a fost dezechilibrată. FSN era în acelaşi timp şi partid, şi stat, ceea ce a provocat temerea că Ion Illiescu vrea menţinerea modelului comunist. Când liderii Opoziţiei au cerut guvern independent până la alegeri, Ion Iliescu le-a reproşat că îl forţează să demisioneze. Negocierile din 28 ianuarie vor fi însă favorabile Frontului.

„Ţara percepuse FSN-ul ca născut din Revoluţia Română şi nimeni n-ar fi înţeles retragerea lui Iliescu. Toată lumea înţelegea că eu am fost un factor de echilibru. (...) E vorba de percepţia publică. Cum adică, îl dau jos pe Iliescu? Păi asta era un factor exploziv. (...) Erau fenomene greu de stăpânit, adică Revoluția Română a fost o acţiune a maselor populare, revendicau interesele lor exprimate de cei ce au fost propulsaţi atunci”, a declarat fostul președinte Ion Iliescu într-un interviu pentru Digi24.

Fostul șef de stat spune, la 25 de ani de la aceste evenimente, că nu are ce să-și reproșeze.

„Nu, din contră. Cred că m-am implicat nemijlocit în toate aceste eforturi de a asigura noul statut internațional al României și de a statornici relații deschise cu lumea. Încă din primul mandat, pot să afirm acest lucru, noi am făcut această deschidere în toate direcțiile. Și-apoi am făcut un lucru mai mare, în legătură cu integrarea noastră viitoare: am deschis o mare discuție națională, am realizat o dezbatere națională în legătură cu această chestiune, cu participarea tuturor forțelor politice și nu numai – inclusiv cercuri academice, intelectualitatea țării – și-am elaborat strategia acestei dezvoltări a relațiilor internaționale”, a spus Ion Iliescu.

16 Decembrie Timisoara



Timisoara, 16 decembrie 1989 - "Vrem paine!, Vrem lapte!, Vrem caldura!"

Inainte de "Jos comunismul!" sau "Jos Ceausescu" au fost strigatele disperarii in care regimul dinainte de 1989 ii adusese pe romani. Foamea, frigul, intunericul si frica ii transformasera pe romani intr-o categorie aproape unica in lume.

Regimul lui Ceausescu si-ar fi dorit sa anihileze pana si cele mai elementare nevoi ale oamenilor, sa ne interzica foamea, sa ne anihileze frica de intuneric, sa ne anestezieze durerile provocate de frig, sa ne desfiinteze curiozitatile si sa ne transforme in niste roboti facuti pentru proslavirea sistemului comunist personal al lui Ceausescu.

Inainte ca romanii sa poata striga "Jos Ceausescu" si "Jos comunismul", ei si-au urlat durerea din suflete. La Timisoara, pe 16 decembrie, romanii si-au dat glas celor mai mari dureri si au strigat - "Vrem paine!, Vrem lapte!, Vrem caldura!". Rabdarea romanilor ajunsese la limita, la fel ca si timpul care nu a mai rabdat si a rabufnit schimband istoria definitiv.

In dimineata zilei de 16 decembrie, la Timisoara, sustinatorii lui Tokes se aduna din nou in fata casei acestuia pentru a-l sustine si pentru a opri mutarea acetuia din oras.

Numarul timisorenilor nu este mare, insa Ceausescu dispune, de la Bucuresti, masuri concrete. Autoritatile locale trimit la casa lui Tokes peste 100 de sindicalisti pentru a supraveghea evenimentele. O greseala care avea sa se dovedeasca fatala in istoria care urma sa se scrie la Timisoara. Sindicalistii, mult mai multi decat sustinatorii lui Tokes, incep sa se alature acestora, iar dupa amiaza multimea numara peste 300 de persoane.

Speriat de numarul tot mai mare al sustinatorilor sai, Tokes iese in fata casei si cere multimii sa plece. Protestatarii se vor aduna cateva ore mai tarziu in Piata Maria. Acesta este momentul nasterii Revolutiei romane, momentul in care mitingul de sustinere fata de pastorul Tokes se transforma in protest social orientat direct impotriva regimului lui Ceausescu. In Piata Maria se vor striga pentru prima oara "Vrem paine!, Vrem lapte!, Vrem caldura!".

Numarul timisorenilor adunati in centrul orasului devine tot mai mare, iar protestatarii se impart in doua coloane. Una va pleca spre Complexul Studentesc, cu intentia de a-i convinge pe studenti sa se alature demonstrantilor, in timp ce o alta se indreapta spre Comitetul Judetean de Partid.

Aici, in dupa amiaza zilei de 16 decembrie, in fata sediului partidului unic din Timisoara, se vor striga pentru prima oara lozinci anticeausiste, se vor sparge vitrinele unei librarii din apropiere si se va da foc cartilor lui Ceausescu. La cateva minute apar si militieni cu scuturi si bastoane, iar o masina de pompieri va incerca sa ii inlature pe demonstranti cu jeturi de apa.

Din ordinul lui Ceausescu, Armata iese in strada sa reprime revolta, iar manifestantii sunt batuti. La Timisoara se fac arestari masive. Scanteia Revolutiei fusese aprinsa si tot de acolo aveau sa se auda, in zilele care au urmat, strigatele tot mai puternice ale timisoarenilor.

Glasul Revolutiei de la Timisoara s-a raspandit imediat la Bucuresti, iar apoi in intreaga tara. Istoria isi incepuse deja un alt drum in Romania, unul ireversibil care avea sa aduca in final la caderea lui Ceausescu si a sistemului sau totalitar.

26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989

Institutul Revoluției Române anunța, anul trecut, că la Revoluție au murit 1166 de persoane. Totuși, statul român se raportează la ultimele cifre publicate în Monitorul Oficial: 1142 de eroi martiri.

Într-un mesaj postat astăzi pe Facebook, președintele Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să-și îndrepte gândurile către cei care au făcut sacrificiul suprem și să nu uite că lor le datorăm libertatea și democrația.

Comunicat de presă - Asociația 21 Decembrie 1989

Eu, Dan nu stralucesc la la capitolul inteligenta sau nu m-a framantat prea mult ce s-a intamplat la Revolutie.
Ne-am castigat libertatea si asta conteaza enorm.
In emisiunile evocare de la Digi 24 am auzit pentru prima data o varianta la care nu m-am gandit pana acum.

Toate luptele si victimile de dupa 22 decembrie 1989 seara au fost pentru ca e fapt au fost si alte grupuri securiste si comuniste care ar fi vrut sa ia ei puterea. Altii decat "echipa Ion Iliescu"".

S-a spart P.C.R.ul si de aici rezulta multe aripi gasti.

Cine sa ne dovedeasca acest adevar dupa 26 de ani ?! Cine a tras in noi, dupa 22 ???

21 decembrie - inceputul Revolutiei la Bucuresti. Sute de crime, neelucidate dupa 26 de ani

Adevărul iese la iveală după 26 de ani: ce s-a întâmplat de fapt pe 21 decembrie

CITESTE AICI POVESTEA COMPLETĂ A REVOLUŢIEI DIN 1989

26 de ani de la Revoluţie: "Adevărul ne va elibera pe toţi!" (Video)

Nu sunt eu omul care le stie pe toate, sau sa pretind ca am dreptate, insa am aceasta credinta.
1 Regimul comunist nu mai avea cum sa ramana doar in Romania. Nu suntem totusi Coreea de Nord.
2 Zidul Berlinului cazuse din luna noiembrie. Revolutii pasnice au fost in tot blocul comunist.
3 Partidul Comunist Roman prin Securitate avea o forta uriasa de a distruge pe oricare om din Romania.
Nu aveam pe nimeni care sa preia puterea de la comunisti.
Pe de alta parte,prin castigarea libertatii popoarelor , ungurii entuziasmati au sperat sa ne i-a Ardealul.
4 Daca va mai amintiti, si inainte de 1989 exista frica de a pierde Ardealul revendicat de Ungaria Mare.
Noi am vrea Basarabia noastra !

De aceia ma gandesc eu ca la noi in Romania,dupa criza mare de alimente si caldura romanii n-au vrut capitalism cat mai ales bunastare si libertate.

Partidul Comunist a fost incapabil de reformare. S-a spart in gasti si curente.
Cum aveau mare capacitate de diversiune s-au gandit ei sa speculeze pretentiile maghiarilor.
Asa a fost Martie 1990 la Targu Mures.
Dupa 22 decembrie s-au batut comunistii intre ei si au fost sute de victime.


Lazlo Tokes astazi este medaliat cu Steaua Romaniei, in schimb de 1 Decembrie este in Doliu pentru Ruperea Ungariei Mari.

O aberatie nu-mi da pace. Partidul de opozitie ar fi trebuit sa fie Partidul National Liberal. Noi mai de graba am avut U.D.M.R.
Cum am votat in 1990 si in 1992 ?
Nu avem capacitatea de a judeca corect.

Noi romanii am vrut libertate si bunastare, insa nu am stiut, si inca nu stim sa ne o creem.

Sa-mi fie iertata opinia mea, insa asa vad eu problema.
Acum , fie ca am baga in puscarie pe toti comunistii ramasi, tot n-am rezolva nimic. Tara a fost praduita, furata si distrusa.

Avem nevoie de 100 de ani sa ne vina mintea la cap.
Plan de dezvoltare al Romaniei nu are nici un partid, cu cine naiba sa mai votam ?!

Când va fi decorat şi Nea Nicu pentru “Rol Determinant în Victoria Revoluţiei”?

Poate c-ar fi mai bine să-l ţinem pe preşedintele Iohannis în vacanţă. Cât mai departe de euforia nonşalantă cu care împrăştie medalii şi conferă titluri.

Decretul cu cei 1667 de luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei te aruncă în confuzie anxioasă. Nu e pe listă singurul care chiar a avut un rol determinant în victoria Revoluţiei: Nea Nicu. Meritul său e că a adus poporul la disperare. (O fi dat o mână de ajutor şi eroul Arşinel, însă nu ştiu sigur cui).

Nu pot alătura substantivele “revoluţie” şi “certificat” sau “revoluţie” şi “pensie”. După “revoluţie” vin de la sine “slavă” sau “recunoştinţă” sau “contrarevoluţie”.

Doar 1667? Unde sunt ceilalţi? Ştiu eu câţiva (pe unii îi ştiţi şi voi) şi ca ei sunt zeci de mii, cărora le-a fost jenă să stea la coadă după adeverinţă de revoluţionar, crezând ei că revoluţiile nu sunt ghişee de eliberare a gloriei.

E atât de frumos ca numele tău să fie păstrat în memoria oamenilor, să fie scrijelit pe ziduri, scris în suflete nu pe un talon de pensie.

Apropo, nu-mi amintesc ca Preşedintele să fi avut vreo tresărire morală cînd Dosarul Revoluţiei s-a închis.

După mecanismul ăsta de gândire cu mânecuţe, Robespierre la vremea lui a suferit un accident de muncă: atâta s-a tot jucat cu ghilotina că din neatenţie şi-a prins capul sub ea.

Revoluţionarii cu „rol determinant” din Parlament. Movilă: „Acum nu analizăm dosarele. Eram student, nu aveam multe idei nici despre politică, nici de

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, după discuţiile pe dosarul Revoluţiei: Procurorul general ne-a spus să avem încredere

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, miercuri, după discuţii la Parchetul General, că procurorul general Augustin Lazăr le-a cerut să aibă încredere că se vor face cercetări în dosarul Revoluţiei, cinci procurori urmând să fie aduşi din ţară pentru ancheta reluată.



O delegaţie formată din reprezentanţi ai Asociaţiei şi ai victimelor din decembrie 1989 a mers, miercuri, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) pentru o întâlnire cu oficiali din conducerea instituţiei pe tema reluării cercetărilor în ancheta Revoluţiei, în condiţiile în care dosarul redeschis s-a întors de la instanţa supremă la sfârşitul săptămânii trecute. La finalul discuţiei, preşedintele Asociaţiei, Teodor Mărieş, a susţinut că procurorul general le-a spus să aibă încredere că cercetările vor fi făcute.

"S-au făcut afirmaţii, în timpul discuţiei, de genul că de această dată aveţi toată încrederea că există disponibilitate din partea noastră pentru a soluţiona acest dosar. Domnul procuror general a spus asta", a spus Mărieş.

Pentru reluarea cercetărilor din dosarul Revoluţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat detaşarea a cinci procurori militari de la parchete din ţară, întrucât cei care activează pe Secţia Parchetelor Militare de la PÎCCJ se află în incompatibilitate în acest dosar.

"A fost aprobat de către CSM un număr de procurori care să fie încadraţi în Secţia Parchetelor Militare deoarece s-a constat că la Secţie, în acest moment, nu este nimeni care să facă acest dosar. Noi am solicitat să fie numiţi procurori care au lucrat în acest caz, care au dat dovadă de bunăcredinţă şi putere de muncă. Cercetarea ar trebui să înceapă de la cele două balcoane- balconul Comitetului Central, balconul Operei. Toţi cei care au fost în acele balcoane şi au avut posibilitatea de a influenţa masele de oameni să fie întrebaţi dacă au fost ofiţeri, colaboratori ai Securităţii, agenţi străini. La discuţie a participat unul din procurorii care au lucrat în aceste dosare, a fost invitat de către domnul procuror general. Domnia sa a argumentat ce s-a făcut, parţial, şi ce nu s-a făcut în dosar. (…) A spus că i s-a luat dosarul şi că au fost trimişi de unde au venit, din provincie. Dosarul le-a fost luat la momentul respectiv, 2007, de către Ion Vasilache, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare", a declarat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

La sediul Parchetului General a asistat la discuţii şi o femeie din Craiova care, pe 27 decembrie 1989, era gravidă şi se afla într-o ambulanţă, alături de soţul ei, în drum spre spital. Asupra ambulanţei s-au tras mai multe focuri de armă, în urma cărora bărbatul şi-a pierdut viaţa, iar ea a fost rănită.

"Soţ decedat, eu rănită şi copil cu handicap. Nu înţeleg de ce s-a tras în această salvare, eu veneam să dau viaţă la un copil. Am plătit cu viaţă şi cu suferinţă. Ne-au spus că şoferul a fost vinovat pentru că nu a oprit. Întreb şi eu- de ce nu s-a tras totuşi în roţi şi s-a tras în plin? Nici nu mai pot să mai vorbesc, înţelegeţi-mă, e o suferinţă grea. Vreau doar să se facă dreptate. Cum am suferit, aşa vreau să plătească ceea ce au făcut", a spus Veronica Orăşeanu la ieşirea din Parchet.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 17 iunie, confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei în urma cererii formulate de fostul prim procuror adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu.

Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat decizia de redeschidere a dosarului Revoluţiei notează în motivarea hotărârii că verificările s-au făcut superficial, aproape incomplet, se arată în documentul obţinut de agenţia de presă MEDIAFAX.

"În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr 11/P/2015 din 14 octombrie.(…)", consideră judecătorul

Deputatul cu mitralieră, reclamat la Parchet în dosarul Mineriadei[/b]

Asociaţia 21 Decembrie 1989 anunţă că a cerut Parchetului General punerea sub acuzare a deputatului PSD Cătălin Rădulescu, în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Deputat a declarat ulterior la Digi24 că „e o nebunie” și că în interviurile recente a mințit pentru că îi place să își bată joc de jurnaliști.



În urmă cu două zile, parlamentarul a făcut declarații controversate despre protestatarii din Piața Victoriei.

Un comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989 spune că: „În urma audierii mai multor martori din Piteşti, inclusiv ofiţeri de poliţie, Rădulescu a fost identificat în calitatea de organizator al deplasărilor de forţe politice şi paramilitare care au participat la Bucureşti la represiunea din acele zile”.

Contactat de Digi24 pentru o reacție, deputatul PSD a declarat că „la o nebunie cu ce să te raportezi?”

""Eram la ora aia deputat și, ca toți deputații de atunci, la Palatul de la Dealul Mitropoliei am asistat cum au intrat minerii peste noi și ne-au ocupat Parlamentul. Ăsta e singurul lucru pe care îl știu de la mineriadă”, a completat el.

Rădulescu a precizat că în 13-15 iunie 1990 era președintele FSN Argeș și că de la București nu i s-a cerut „sub nicio formă” să organizeze deplasarea de forțe.

El a mai spus despre membrii asociației că sunt „idioți”.

„Acum mi-am adus aminte, eram cu Petre Roman, nu cu Iliescu. Noi trecusem de cealalaltă parte. FSN se rupsese în două la o moțiune și noi toți ceilalți am plecat din FSN și am rămas cu Petre Roman. Mineriada în care a fost dat jos Petre Roman el era prim-ministru. Minerii au venit ca să-l dea jos pe Petre Roman, nu pentru altceva, dacă despre mineriada aia vorbim”, a spus Cătălin Rădulescu, la Digi24.

Referitor la acuzațiile de amenințare, deputatul a răspuns: „Zău?! Acum arestează mai nou și politicieni pentru opiniile politice?”

Despre cele două interviuri acordate ziarului Adevărul, el a spus astăzi că „era o bătaie de joc”.

Cătălin Rădulescu: „Poate am vreo bombă atomică acasă? Am vrut să fac mișto de acești jurnaliști”
„Nu e nicio armă în dotare decât de vânătoare, mâine o să spun că am o bombă atomică, ca să îi prostesc iarăși pe anumiți jurnaliști, ca să meargă să vadă. Poate am vreo bombă atomică acasă. Tocmai Poliția s-a dus și a căutat acolo și a văzut că nu e nimic din ce s-a spus, e o nebunee la cap, dar e frumos că jurnaliștii mai pică și în plase de genul ăsta”, a mai spus el.

„Pot să spun ce vreau eu, important e care e realitatea”, a spus deputatul PSD, adăugând că afirmația despre mitralieră nu ar fi fost în timpul interviului. „Interviul se terminase”, a subliniat Rădulescu.

„Nu există nicio armă de la Revoluție. Am vrut să fac mișto de acești jurnaliști pentru că se terminase interviul și am văzut că vor să mă înregistreze. Am zis: fără acordul meu nu mă înregistrați, dacă vreți să vorbesc cu voi la mișto, o să vorbesc. Mi-am bătut joc de doi jurnaliști care nici nu sunt jurnaliști, pentru că se terminase interviul. Când o să se ancheteze opiniile și declarațiile politice în România o să mai vedem. Până atunci, opniile și declarațiile politice sunt ale mele, le fac când vreau și mi le asum”, a mai spus deputatul.

„Eu am arme de vânătoare, dar pentru că insistau, am vrut să spun ce am vrut ca să mă lase în pace. Între timp, s-au dus, au verificat, sunt două arme de vânătoare mari si late. Nu există nicio armă din timpul Revoluției, mi-am bătut și o să-mi bat joc de ei în continuare”, a continuat el.

Cătălin Rădulescu a mai spus că e o armă de vânătoare cumpărată în 1999 de la stat. „Mai trebuie să faci și asta cu anumiți jurnaliști care spun că nu te înregistrează și te înregistrează”, a mai spus el.

Teodor Mărieș: Ar trebui să fie inculpat ca Ion Iliescu și Petre Roman
Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, a declarat într-o intervenție telefonică la Digi24 că deputat ar trebui să aibă aceeași calitate, de inculpat, ca Ion Iliescu și Petre Roman în dosarul Mineriadei.

„El în interviu spune de Mineriada din 1991, noi de cea din 1990. Atunci erau toți criminalii”, a spus el

Deputatul Rădulescu, în atenția presei în ultima perioadă
Ieri, Poliţia s-a autosesizat după ce parlamentarul Cătalin Rădulescu a declarat că deţine o armă şi că nu se teme să o folosească, la nevoie. Ofiţerii din Argeş vor face verificări şi ar putea ca la sfârşitul anchetei să-i ceară demnitarului să renunţe la toate armele de foc pe care le deţine.

Declarația care a dus la autosesizarea Poliției: „Eu arma cu care am tras în timpul Revoluției am păstrat-o. Niciodată nu am vrut să o dau. O țin acasă ca și armă de panoplie, AKM-ul acela cu care am tras. Am certificat de colecționar. Nu se folosește. O țin pentru când, dacă vreodată mai vine cineva cu vreo idee să tranforme cineva statul pentru care am luptat noi, sunt pregătit să ies cu arma și să trag.”

Cătălin Rădulescu a fost în atenția publică în ultimele zile prin câteva declarații controversate.

Acum două zile, deputatul PSD de Argeş a spus că protestatarii din Piaţa Victoriei ar trebui înfruntaţi cu tunuri de apă: „De ce mai stau ca proştii acolo? N-au treabă, n-au serviciu, n-au copii?”.

Mai mult, el a spus că şi-a păstrat mitraliera AKM cu care a luptat la Revoluţie şi este pregătit să o folosească din nou: „Nu o să mi-o ia nimeni în viaţa vieţilor şi o ţin, că poate vreodată, dacă mai vine cineva cu vreo idee din asta să transforme statul ăsta pentru care am luptat noi, sunt pregătit să ies cu arma să trag, imediat.”

Ieri, la Parlament, Cătălin Rădulescu a declarat că „nu se descurcă” cu banii, iar salariile demnitarilor ar trebui să fie „mult mai decente”, în condiţiile în care trebuie să îşi cumpere 3-4 costume pe lună. De asemenea, într-un interviu acordat ziarului Adevărul, deputatul a spus că pentru cei 5.000 de lei de „mizerie” pe care îi primește face „suficientă treabă în țara asta”.

Tot atunci, Rădulescu a mai spus că în urma afirmaţiilor privind protestatarii a primit 150 de ameninţări cu moartea, motiv pentru care şi-a contactat avocaţii şi a depus o plângere penală, urmând ca 150 de persoane să fie audiate. Social-democratul a ţinut să precizeze că, în continuare, nu este de acord cu faptul că oamenii protestează şi ocupă „neautorizat” Piaţa Victoriei, chiar dacă OUG 13 a fost respinsă.

În decembrie 2016, deputatul PSD Cătălin Rădulescu a fost condamnat definitiv la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție

Cum au fost falsificate certificatele de revolutionar

Din rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata secretarul de stat Adrian Sanda alaturi de alte 10 persoane rezulta ca cei implicati in traficul cu certificate de revolutionar foloseau hartie ingalbenita pe care inscriptionau fapte nereale, astfel incat sa para a fi documente scrise in perioada Revolutiei din 1989.

"La inceputul lunii noiembrie 2015, George Avram, Ioan Blaga si un martor s-au deplasat in municipiul Bucuresti, unde s-au intalnit cu Ionel Iosef, care le-a explicat procedura prin care urmau sa modifice documentele aflate la dosarele de revolutionari, dosare care se aflau in acel moment in posesia lui Iosef, precizandu-le ca va pune la dispozitie si hartie ingalbenita, pentru a crea aparenta ca documentele ce urmau a fi falsificate sunt autentice si au fost scrise in perioada anilor urmatori dupa Revolutie", se arata in documentele de la dosar.

Cand au ajuns la locuinta martorului din dosar, Ionel Iosef le-a dat celor trei dosarele de revolutionar si "i-a determinat sa modifice memoriile aflate in dosare, in sensul atestarii, in mod nereal, a imprejurarii ca, la data de 21.12.1989, toti trei s-au aflat pe raza municipiului Bucuresti si ar fi participat la activitati revolutionare in zona Hotelului Intercontinental, desi in realitate, in perioada in cauza, toti s-au aflat pe raza judetului Bistrita", se mai arata in document.

Procurorii precizeaza in rechizitoriu ca, in 8 martie 2017, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 14.047.085 de lei, reprezentand sumele aferente platii indemnizatiilor pentru beneficiarii Legii nr. 341/2004.

De asemenea, Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, a precizat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 14.047.085 lei, insa a precizat ca institutia nu a fost prejudiciata direct, prin actiunea inculpatilor.

Potrivit procurorilor, multe persoane interesate sa obtina calitatea de "Luptator cu rol determinant in Revolutie" au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru altii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR) si din Comisia Parlamentara a Revolutionarilor (CPR) care aveau influenta asupra unor functionari din cadrul acestor institutii cu putere de decizie, pentru a-i determina pe acestia sa indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unor acte ce intrau in indatoririle lor de serviciu.

Una din persoanele identificate de organele de urmarire penala, interesata sa faciliteze, contra unor sume de bani, obtinerea in mod fraudulos a titlurilor de "Luptator cu rol determinant", este Gheorghe Neagu, despre care majoritatea revolutionarilor din judetul Brasov cunosteau faptul ca este consilier al unui fost deputat, spun anchetatorii.

Procurorii mai sustin ca Neagu chiar avea relatii in randul SSPR si ca a reusit sa treaca pe liste falsi revolutionari, numele acestora fiind publicate in Monitorul Oficial.