SUBIECT: Mineriada din 13-15 iunie 1990

Mineriada din iunie 1990. Sub titulatura generica de mineriada sunt cunoscute evenimentele care au avut loc in perioada 13-15 iunie 1990 in Bucuresti, cand forțele de ordine, sustinute de mineri, au intervenit in forta impotriva protestatarilor din Piata Universitatii si a populatiei civile. Potrivit Wikipedia, mineriada din iunie 1990 a fost considerata cea mai sangeroasa, cea mai brutala ca stil si anvergura dintre toate actiunile minerilor.

Sase morti, peste 1.000 de raniti, sute de persoane arestate si o interventie in forta a minerilor impotriva protestatarilor din Piata Universitatii, acesta a fost bilantul mineriadei desfasurata in perioada 13-15 iunie 1990 in Bucuresti.



Anul acesta se implinesc 25 de ani de la mineriada din iunie 1990, considerata cea mai brutala si mai violenta dintre toate cele sase mineriade care au avut loc in Romania dupa 1989. Desi, potrivit datelor oficiale, sase persoane si-au pierdut viata in urma violentelor, patru dintre ele fiind impuscate, asociatiile victimelor mineriadelor sustin ca numarul lor s-ar ridica la peste 100 de persoane. Dupa 25 de ani, bilantul real al evenimentelor din vara lui 1990 ramane neclar, insa exista sperante pentru o privire mai amanuntita supra evenimentelor in conditiile in care Parchetul General a redeschis in luna februarie dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990.



Procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul acelor evenimente, instanta suprema urmand sa hotarasca daca va confirma decizia. Parchetul instantei supreme arata ca procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a dispus in data de 5 februarie infirmarea a trei rezolutii de neincepere a urmaririi penale din anul 2009, care au legatura cu Mineriada din 1990, precum si redeschiderea urmaririi penale in acest caz.

In 17 septembrie 2014, Romania a fost obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei, in urma unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta instanta sublinia, la acel moment, obligatia statului roman de a face dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Marea Camera a CEDO a constat ca Romania a incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, dupa ce reclamantii Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Iliescu: Minerii au gasit la PNT arme, droguri, sticle incendiare si prafuri euforizante

"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile", le-a spus Ion Iliescu minerilor.

Presedintele de atunci al Romaniei a mai afirmat in fata minerilor stransi la Romexpo: "Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie" depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada".

"Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile", a mai afirmat Iliescu in discursul sau, adaugand ca "stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra."

In mai 2010, la 20 de ani de la evenimente, fostul presedinte Ion Iliescu afirma intr-un material postat pe blogul sau ca mineriada din 1990 a fost efectul, si nu cauza violentelor declansate in ziua de 13 iunie, el adaugand ca "unora (dintre manifestanti - n.red.) li s-au inoculat si iluzii desarte de catre cei ce-i stimulau, inclusiv financiar, pentru a provoca dezordine".

Filmul mineriadei din iunie 1990

In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie "Piata Universitatii – Romania". Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990.



Trimite-ne marturii, imagini, povestea ta sau a cunoscutilor tai din 13-15 iunie 1990 pe Facebook.com/mineriada

Imagini 13 iunie 1990

MINERIADA din 13 iunie



In dimineata zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 dimineata, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in Piata si au facut arestari. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanti. In jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit in Piata Universitatii scandand lozincile: "IMGB face ordine!" si "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gandim!". Cu toate astea s-au retras si au defluit spre o alta zona necunoscuta. Pe strada paralela cu Institutul de Arhitectura doua cordoane de trupe USLA au incercat sa protejeze un obiectiv format prin incercuirea Pietei cu autobuzele din dotarea Politiei. La indemnul unor tineri atmosfera s-a incins pana in momentul cand a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au sarjat multimea. Aceasta a reactionat rasturnand o autoutilitara marca TV de culoare albastra, din rezervorul masinii a fost furata benzina, cu care s-au confectionat cocteiluri Molotov. Aceleasi persoane au rupt pietre din caldaram pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, dupa eveniment TVR a lansat versiunea oficiala ca au fost incendiate, a existat o inregistrare a generalului Mihai Chitac in care acesta dadea ordin ca autobuzele sa fie aprinse chiar de Politie. In scurta vreme, nori grosi de fum negru au acoperit Piata.

Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntari violente intre manifestanti si fortele de politie; au fost incendiate autobuzele politiei, sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne si SRI.

La televiziune se citeste un comunicat al presedintelui Ion Iliescu, in care se afirma "Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita”.

In seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petrosani spre Bucuresti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucuresti.

MINERIADA din 14 iunie



Ajunsi in Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii condusi de Miron Cozma au fost preluati de angajati ai SRIsi a altor servicii secrete si au fost orientati spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piata Universitatii, unde au pretins ca refac rondurile de flori distruse de corturile manifestantilor, pe platoul din fata Teatrului National. Imediat au patruns in incinta Facultatii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertatii de opinie si au devastat o colectie unica in Europa de flori de mina si zacaminte geologice ca si sediul Ligii Studentilor. O soarta asemanatoare au avut si Facultatea de Litere si cea de Matematica, dar si Institutul de Arhitectura Ion Mincu. Numerosi profesori au fost batuti, intre ei se numara si profesorii de lingvistica Grigore Brancus si Petru Cretia, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau in posesia fotografiei sale. In zona, minerii au mai devastat sediile PNȚCD si ale PNL, unde au pretins ca au descoperit valuta falsa si arme si de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o statie radio si aparate de birotica.

Liderul studentilor Marian Munteanu a fost batut si aruncat apoi in fantana de la Universitate. Alti lideri au avut o soarta asemanatoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea romana, autointitulata libera. In cateva ore Bucurestiul era complet pacificat si haosul a coborat pe strazile unde puterea era detinuta de aceste grupari paramilitare, care colaborau cu Politia si SRI. Toti intelectualii, persoanele cu barba, cei imbracati cu haine fistichii au fost batuti, arestati, urcati in dubele Politiei si interogati la o unitate militara din Magurele.

MINERIADA din 15 iunie

La orele pranzului minerii au fost urcati in autobuze si transportati la complexul expozitional Romexpo, unde seful statutului, presedintele ales recent Ion Iliescu le-a multumit pentru actiunea lor vitejeasca prin care au salvat democratia din Romania. Discursul sau a fost intampinat cu urale. Imediat dupa aceasta au fost condusi la trenurile care ii asteptau in Gara de Nord, si transportati in Valea Jiului.

Victimele mineriadei

Numarul victimelor este controversat. Oficial, conform evidentei de la comisiile parlamentare de ancheta, numarul ranitilor este de 746 iar numarul mortilor este de sase: patru morti prin impuscare, un decedat in urma unui infarct si o persoana injunghiata. Viorel Ene, presedintele „Asociatiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat ca „Exista documente, marturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domnesti si Straulesti. Cu toate ca am afirmat tot timpul ca cifra reala a mortilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis pana in prezent si nu a existat nicio pozitie oficiala impotriva”.

Efectele mineriadei

In plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioada de lipsa a libertatii presei prin prezentarea unilaterala la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), impiedicarea prin amenintare a aparitiei ziaruluiRomania Libera. Sediile partidelor de opozitie au fost devastate. Puterea FSN nu a reusit sa genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate sa fie condamnata in justitie. Actionand ca o forta independenta de stat minerii s-au substituit fortelor de ordine si implicit au subminat statul, iar consecinta a fost actiunea impotriva statului in urmatoarele trei mineriade (impotriva guvernului Petre Roman in septembrie 1991 si a guvernului Radu Vasile in ianuarie 1999 si februarie 1999). Efectele in plan extern au fost catastrofale, Romania a fost exclusa de la orice finantare a organismelor internationale si a fost intrerupt acordul de asistenta cu FMI. Mii si mii de tineri au plecat din tara. Foarte lent, efectele acestea au fost indepartate iar increderea Occidentului, care parea pierduta definitiv, a fost recladita si Romania a devenit membru al NATO si al Uniunii Europene. Cu toate acestea, desi au trecut aproape 25 de ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, desi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupa si de dosarul revolutiei din 1989 a promis ca pana la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE va fi finalizat si va incepe urmarirea penala a vinovatilor.

In pofida declaratiei, Voinea n-a finalizat dosarele mineriadei, motiv pentru care la 20 martie 2009 a fost revocat din functie, iar in 1 aprilie a fost pensionat.

Dosarul mineriadei

Initial, in dosarul mineriadei au fost puse sub invinuire 25 de persoane intre care fostul sef al statului, Ion Iliescu, generalii Mihai Chitac, Victor Athanase Stanculescu si Corneliu Diamandescu.

Parchetul General a inceput urmarirea penala impotriva lui Ion Iliescu in iunie 2007, fiind acuzat de omor deosebit de grav. In martie 2009, procurorii DIICOT au decis scoaterea de sub urmarire penala a fostului presedinte in care era invinuit de subminarea puterii de stat, acte de diversiune si comunicare de informatii false, el urmand sa fie cercetat in continuare pentru genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective si insusirea unor bunuri si distrugerea unor obiective si insusirea unor valori culturale.

13-15 IUNIE 1990. ZILELE URII

Gândul vă propune o reconstituire a zilelor de 13, 14 şi 15 iunie, printr-o serie de interviuri cu oameni care au trăit sau au avut putere de decizie în acea perioadă.

WoW

Fara indoiala Mineriada a fost un dezastru pentru Romania.

Pe de alta parte, ne place sau nu ... noi romanii am votat F.SN. ul si pe Iliescu.
Oricum am da-o nu se poate ocoli acest adevar istoric.

Cat despre ziarul Gandul si editorialele sale ... sa am iertare!

Cristian Tudor Popescu pe care il stimez si acum... era redactor sef la Adevarul.
"Adevarul" in zilele acelea ii tinea parte lui Iliescu si F.S.N.ului

Noi gresim astazi daca judecam acum fara a tine cont ca noi romanii am votat cum am votat.

Chiar inpuscandu-l pe Iliescu, pe Roman, pe Gelu Voican etc, etc. istoria nu mai poate fi modificata .

De fapt , eu cred ca nici acum , noi romanii nu avem discernamant politic si votam prosteste.

A ne bate zilnic la cap cum ca atunci nu am votat cum trebuie mi se pare o marlanie si o mare frustrare.

Istoria nu o putem modifica ! Desigur ca acum suporta orice interpretare, insa cea fost, asa ramane.

Dosarul Mineriadei: Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu au fost puşi sub învinuire pentru infracţiuni contra umanității

La peste 25 de ani de la Mineriada din iunie 1990, când patru oameni au murit, iar alţi o mie au fost răniţi, Parchetul General i-a pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii pe fostul preşedinte Ion Iliescu şi pe fostul director al SRI Virgil Măgureanu. Fostul ministru al Apărării Victor Stănculescu are şi el calitatea de suspect în acelaşi dosar.

VIDEO

Decizie istorică a Parchetului general: după 25 de ani de la mineriada din iunie 90, Ion Iliescu şi foşti demnitari din 1990 au fost puşi sub acuzare pentru infractiuni contra umanitatii. Acuzaţi mai sunt Virgil Măgureanu, fostul director SRI, Victor Atanasie Stănculescu şi Miron Cozma. Toţi trei au venit miercuri la Parchetul General ca să afle acuzaţiile.

Fostul preşedinte a venit dimineaţă la Parchet însoţit de profesorul avocat Ion Neagu. Nu a facut declaratii presei. A fost urmat de fostul director al SRI, Virgil Măgureanu. Fostul general Victor Atanasie Stanculescu, fost ministru al Apărării, a fost şi el citat.

Cu toţii sunt acuzaţi de infracţiuni împortiva umanităţii, care se pedepses cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

Fostul ministru al Apărării Victor Stănculescu s-a prezentat şi el, miercuri, la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de suspect în dosarul "Mineriada".

Fostul președinte Ion Iliescu a fost chemat, miercuri dimineață, la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştință că are calitatea de învinuit pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanității în Dosarul Mineriadei, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, soldată cu decesul a patru persoane.

Ion Iliescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 9:50, fără a face declaraţii.

La Parchetul General al Capitalei a fost, miercuri, şi Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI. El a spus că nu îşi reproşează nimic în legătură cu victimele de atunci. Procurorii l-au informat că a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanității.

La ieşirea de la Parchetul General, el a declarat că este „benefic” faptul că s-au reluat cercetările, pentru a se reconstitui „conform adevărului toate câte s-au întâmplat”. „Nu este doar atribuția mea să reconstitui adevărul, să contribui la asta pot.”

Ancheta continuă pentru infracțiuni contra umanității; sunt urmărite penal și alte persoane

Parchetul ICCJ a anunţat, printr-un comunicat, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de articolul 439 alineatul 1 literele a, g şi j din Codul Penal, constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea faptelor descrise anterior.

Prevederile articolului 439

Potrivit Codului Penal, articolul 439 se referă la infracţiuni contra umanităţii, săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte: a) uciderea unor persoane; g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane; j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional.

Dosarul a fost redeschis la cererea CEDO

Procurorilor Parchetului ICCJ au anunţat în februarie 2015 redeschiderea urmăririi penale în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Pe 9 martie, Curtea Supremă a confirmat decizia de redeschidere a urmăririi penale în acest dosar. În anchetă sunt vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

În toamna anului trecut, CEDO a obligat statul român să redeschidă Dosarul Mineriadei şi să pornească investigaţia.

CEDO arata, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Marea Camera a CEDO a constat că România a incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia Europeana a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienta cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

25 de ani fără niciun vinovat

În cei 25 de ani care-au trecut de la mineriadă, unele victime au ajuns să fie despăgubite la CEDO în absenţa unor hotărâri judecătoreşti în ţară.

Până acum nu a fost găsit niciun vinovat în dosarul, încheiat cu neînceperea urmăririi penale.

Miron Cozma, pus sub acuzare în dosarul "Mineriada"



"Cico" Dumitrescu, pus sub acuzare în dosarul "Mineriada"

Amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu s-a prezentat joi dimineață la Parchetul General, unde procurorii l-au anunțat că a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității în dosarul "Mineriada", el având calitatea de suspect.

Cazimir Ionescu spune că are calitatea de suspect în dosarul "Mineriada"

Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, a venit joi la Parchetul General, unde i s-a adus la cunoștință că are calitatea de suspect în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990".

Procurorul general cere avizul presedintelui Iohannis pentru urmarirea penala a lui Petre Roman, Victor Atanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu, in dosarul Mineriadei