Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Telocitele. Studiul telocitelor

Telocitele. Studiul telocitelor #32014

Inima s-ar putea regenera dupa un infarct cardiac, insuficienta cardiaca s-ar putea vindeca, datorita unei descoperiri medicale romanesti. Este directia in care se indreapta cercetarea condusa de academicianul Laurentiu M. Popescu, presedintele sectiei medicale a Academiei Romane.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, academicianul L.M. Popescu a explicat in ce fel celulele pe care le-a descoperit in urma cu doi ani, telocitele, pot vindeca inima si cat de avansata este cercetarea.



Referitor la finantarea cercetarii romanesti, academicianul L.M. Popescu apreciaza ca problema nu este suma in sine, ci procentul foarte mic din PIB alocat acestui domeniu, un procent care nu stimuleaza creativitatea.

In ceea ce priveste studiul telocitelor, "as fi multumit sa nu mi se puna bete in roate, dintre cele mai murdare", afirma academicianul Laurentiu M. Popescu.

D-le academician, sunteti autorul unei descoperiri exceptionale, distinsa deja cu Medalia de Merit pentru anul 2012 a Academiei Internationale de Stiinte Cardiovasculare. Totusi despre celulele descoperite de dvs. in organismul uman, telocitele, si mai ales despre importanta lor, romanii stiu inca foarte putin. De ce sunt aceste celule atat de importante?

In medicina contemporana, descoperirea unui nou tip de celula in organismul uman e un eveniment rar. Se intampla cam o data la 25-30 de ani. Deci, in sine, acceptarea de catre comunitatea medicala internationala a acestei descoperiri poate reprezenta un cutremur de o anumita intensitate.

Telocitele au provocat un mic seism in ceea ce priveste cunostintele de baza referitoare la cateva organe importante, dintre care, cel mai simplu mi-ar fi sa ma refer la inima. Inima e o pompa musculara facuta din muschi si niste invelisuri, unul in afara care se numeste epicard, unul in interiorul inimii, numit endocard. In rest e miocardul, adica muschiul inimii.

In miocard sunt recunoscute ca tipice pentru inima doar celulele musculare cardiace, care fac activitatea de pompa si inca un tip oarecare de celule printre ele care se numesc interstitiale. Cu ce venim noi nou? Cu existenta unui alt tip de celule, pe care le numim telocite. Numele vine de la prelungirile lor extraordinar de lungi in raport cu dimensiunea corpului. Inchipuiti-va o caracatita cu mai putine brate, dar foarte lungi.

Daca, sa zicem, corpul unei telocite l-am compara cu un corp uman, prelungirile acesteia le-am compara cu bratele si picioarele noastre, dar nu de aproximativ un metru cum este normal, ci de zeci sau sute de metri. Acesta este raportul dimensional. La microscop s-au uitat zeci de mii de oameni de stiinta de-a lungul timpului si, dintr-un motiv oarecare, nu au avut inspiratia sa inteleaga aceasta situatie si existenta acestui tip de celule.

In cativa ani se va putea pune in practica rolul telocitelor in spitalele de cardiologie

Care este rolul telocitelor in muschiul inimii?

Deocamdata suntem in stadiul avansat al presupunerilor. Avem dovezi, dar inca nu pot fi utilizate in medicina clinica. In cativa ani, dar nu foarte multi, prin cooperare internationala, se va putea pune in practica rolul telocitelor in spitalele de cardiologie. Aceste celule, care trimit tentacule la distante foarte mari, au rolul de a prelua semnale de la alte tipuri de celule si de a le influenta. In primul rand, celulele stem, cele despre care toata lumea credea, dogmatic, ca vor rezolva toate problemele medicinei.

Dupa 10-12 ani de tratamente cu celule stem in diverse boli, s-a vazut ca doar utilizarea lor nu are rezultatele asteptate, motiv pentru care, in marile clinici, aceste tratamente au si fost oprite. Ideea noastra este ca exista un tandem intre celulele stem si telocite. Telocitele protejeaza celulele stem si le controleaza activitatea, le fac sa se divida pentru a repara si regenera. Le indreapta spre directia potrivita, le creeaza un fel de sine.

Deci acest tandem poate asigura o regenerare a muschiului inimii?

Da, de exemplu dupa un infarct cardiac. Dar orice boala de inima omoara pentru ca se ajunge la ceea ce se cheama insuficienta cardiaca, adica pompa inimii nu mai functioneaza. Telocitele impreuna cu celulele stem ar putea repara chiar insuficienta cardiaca. Deocamdata suntem in stadiul incercarilor de laborator.

Recent ati obtinut un succes important in acest studiu.

In mai multe clinici din lume, din SUA, la Harvard de exemplu, si in China, celule stem si, respectiv, telocite au fost injectate separat in tesutul cardiac dupa aparitia unui infarct. Handicapul era ca celulele stem nu ramaneau la nivelul inimii, dupa ce erau transplantate prin injectare in inima.

Dupa 24 de ore ramaneau doar 2-3% din celulele transplantate, pentru ca nu recunosc inima drept casa lor. Ei bine, noi am injectat succesiv celule stem si telocite. Constatarea noastra este ca in aceasta situatie, celulele stem sunt capturate de telocite si tinute pe loc. Ca si cum cineva din familie te tine acasa.

Cercetarea nu a fost sustinuta cu adevarat vreodata din punct de vedere financiar

Si in acest fel inima se poate regenera.

E de presupus.

Aveti bani suficienti pentru a continua cercetarea?

Am vizitat foarte multe laboratoare din lume. Nu-mi amintesc niciunul, din China, Franta, Germania, de unde vreti, in care cineva sa-mi fi spus ca are bani suficienti. Omul de stiinta vrea noul, iar pentru asta trebuie sa faca ceva, pentru asta ii trebuie bani. Trebuie sa iti gasesti echilibrul psihologic pentru a face cu banii pe care ii ai la dispozitie sau sa incerci sa faci rost in mod rezonabil de mai multi bani.

Considerati ca cercetarea romaneasca este rezonabil sustinuta financiar in acest moment?

Nu cred ca a fost sustinuta cu adevarat vreodata din punct de vedere financiar. Daca vreti sa o luam aritmetic, va trebui sa ne raportam la procentul din PIB alocat cercetarii, care este extrem de modest in raport cu cel al altor tari. Vorbim in procente din PIB, nu de produsul intern brut, care nu poate fi comparat cu cel al SUA, al Chinei, al Germaniei. Este un alt ordin de marime.



Problema noastra e ca procentul din PIB alocat cercetarii este foarte modest si e de mirare ca nu se porneste de la ideea stimularii creativitatii. Societatile hiperavansate au ajuns in aceste pozitii de varf tocmai prin investitia in creativitate: sa fac mai bine, sa fac ceva nou. Creativitatea insa nu se cumpara. Nu exista magazine de creativitate in lume. Creativitatea este si ea o problema de statistica.

Pentru a exista un om de stiinta exceptional, de talie internationala, trebuie sa existe alti 10 foarte buni, si ca sa existe acesti 10, trebuie sa existe alti 100 normali. Deci sub 1% dintre cercetatori sunt cu adevarat creativi.

Pentru Romania, ideea ar fi ca in loc sa se mearga pe egalitarism, pe impartirea banilor intre foarte multe domenii sau proiecte, dintre care doar 1% va fi cu adevarat creativ, mai bine incerci sa vezi in ce zona te poti plasa ca putere economica. Unde este mai probabila creativitatea, acolo sa investesti, in loc sa o faci cvasiegalitar in toate domeniile.

Telocitele sunt studiate in marile univeritati ale lumii. Este posibil ca ele sa termine studiul inaintea noastra

Investitia in creativitate este asadar o dovada de pragmatism, pentru ca ea se intoarce printr-un PIB mai mare.

Evident, dar nu mi se pare ca pragmatismul este domeniul in care excelam.

Exista si alte mari centre in lume care studiaza rolul si potentialele efecte ale telocitelor?

Telocitele au devenit marca iregistrata pe plan international, nu mai poate nimeni sa revendice acest nume. Existenta telocitelor si a rolului lor posibil e cunoscuta pe toate cele cinci continente, fara nicio exagerare. In mod particular, in SUA, in peste 20 de centre stiintifice, intre care un numar insemnat din primele 10 universitati ale lumii, se lucreaza cu telocite. Spre exemplu la scoala medicala de la Harvard, numarul unu in lume. Dar si in Canada, China, Australia si Noua Zeelanda, ca sa mergem de-a lungul si de-a latul Pamantului.

As fi multumit sa nu mi se puna bete in roate

Exista posibilitatea ca una dintre aceste universitati sa finalizeze studiul telocitelor inainte de dvs., chiar daca dvs. detineti marca inregistrata?

Fiind o problema de creativitate este posibil. Dar nu este o frica a mea. Eu m-as bucura. Ar insemna un succes pentru telocite, pentru grupul nostru, pentru Bucuresti. Se aseaza un semn mintal pentru oamenii de stiinta ca telocitele inseamna Bucuresti, Romania.

Cu atat mai mult s-ar fixa semnul, daca ati fi sustinut financiar sa terminati acest studiu primul.

Va multumesc pentru gandurile bune, dar as fi multumit sa nu mi se puna bete in roate. Dintre cele mai murdare. Spre ex, cand am fost trei saptamani in SUA, la Harvard, a avut loc o evaluare a Institutului "Victor Babes", unde sunt studiate telocitele, de catre o comisie internationala care a ajuns la concluziile cele mai bune.

Dar, nu pot sa va spun exact cine, o banuiala am, a trimis catre comisia internationala de oameni de stiinta o anonima de cinci pagini, scrisa intr-o engleza buna, impotriva Institutului, a mea, a tuturor colaboratorilor mei, cu niste fapte inventate. Iata o reactie la succesul international al telocitelor: o anonima de cinci pagini pentru discreditare. La ce le serveste acest lucru? Oameni la 60-70 de ani care isi fac un scop din a denigra si distruge activitatea altora este indoielnic ca pot dormi linistiti noaptea.

Vedem tot felul de sponsorizari pentru diverse activitati, de la sport, la arta. Cercetarea telocitelor a fost sponsorizata din zona privata?

De doua ori. O data cateva mii de euro folositi pentru transportul in China a 4 colaboratori ai mei si, printr-o fundatie, am primit un ajutor financiar de la o banca de celule stem, Cord Blood Center Romania. Dar pana acum nici nu am deschis o campanie de strangere de fonduri pentru studiul telocitelor.

Vreti sa lansati o astfel de campanie?

Va dau cel mai scurt raspuns: da.
  • zurly
  • Avatarul lui zurly
  • Deconectat
  • Elite Member
  • good boy
  • Posts: 232
  • Thank you received: 20
  • Karma: 4
Realitatea e ruina unui vis
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #32015

Telocitele exista in dictionare, dar nu in cele romanesti

In 2010, medicul de patologie celulara Laurentiu M. Popescu a anuntat ca a gasit un nou tip de celule in mai multe organe ale corpului. De atunci, lucrurile s-au desfasurat rapid si in toata lumea s-au investit multi bani pentru cercetarea lor, mai putin in Romania.

Intr-un interviu obisnuit, reporterul pune o intrebare, iar intervievatul raspunde. Ei bine, interviul cu academicianul Laurentiu Mircea Popescu a inceput altfel.

Mai intai, noi am fost cei nevoiti sa raspundem la solicitarea: „Stati un pic, spuneti-mi si mie ce vreti de la mine...“ „Un interviu despre telocite, bineinteles“, ii spun. „Interviu pentru cine? Cui ma adresez?“ De-abia dupa ce l-am lamurit ca avem un public de calitate, care a auzit, macar tangential, de telocite, s-a aratat interesat sa ne raspunda la intrebari, dar cu avertizarea „Vedeti ca eu sunt mai nonconformist in interviuri!“.

Intr-adevar, profesorul Laurentiu Popescu este altfel si, daca inainte de interviu credeam ca telocitele sunt descoperirea care va revolutiona medicina, dupa interviu ne-am convins ca ele vor aduce, mai devreme sau mai tarziu, Nobelul in Romania.

Weekend Adevarul: De la ce ati pornit atunci cand ati gasit telocitele?

Laurentiu M. Popescu: Cautam un anume gen de celule, celulele Cajal, dupa numele celui care le-a descoperit in intestin. Le cautam in alte organe si le denumeam celule asemanatoare celulelor Cajal. Si am constatat ca celulele pe care le gaseam in alte organe erau complet diferite de celulele Cajal. Erau altceva. Fenomenul acesta se cheama serendipitate. Sa cauti ceva si sa gasesti altceva. Denumirea de serendipitate vine de la numele vechi, in limba persana, al insulei Ceylon, Serendip. Acolo, legenda spune ca existau niste printi care cautau, sa zicem, aur si gaseau cupru, cautau argint si gaseau diamante.

Cat timp v-a luat pana cand ati ajuns la telocite?

Intervalul de timp intre momentul in care am crezut ca gasim celule de tip Cajal si cel al realizarii ca este un cu totul alt tip de celule a fost de aproximativ cinci ani, din 2005 pana in 2010.

Si cum ati ajuns la numele de telocite?

Orice denumire este construita. Pentru ca o denumire sa fie de succes, trebuie sa aiba cateva caracteristici. Este ca si cum ai face denumirea unei marci pe piata. In stiinta, de fapt, asistam la o piata stiintifica. O denumire trebuie sa fie scurta si sa vorbeasca de la sine. Fiind vorba despre o celula, sufixul „cit“ e obligatoriu. „Cit“ in romaneste, „cyte“ in englezeste. Si ne trebuia un prefix, care sa sublinieze o caracteristica, sa faca din denumire ceva explicit, ca e vorba de o celula altfel decat celelalte celule. Dat fiind ca aceste celule au niste prelungiri foarte lungi, extrem de lungi, incredibil de lungi pentru scara microscopica – pentru ca discutam de scara microscopica, lumea invizibila cu ochiul liber – atunci m-am gandit sa folosesc prefixul grecesc telos. Telos este un termen folosit candva de Herodot, de Aristotel, cel mai cunoscut ganditor din Antichitate, chiar si de Homer, in „Iliada si Odiseea“. Ei bine, telos inseamna sa indeplinesti, sa rezolvi ceva la distanta, fie in spatiu, fie in timp. Daca va intereseaza nu numai etimologic, pot sa va spun ca aceasta idee, de a denumi celulele acestea „telocite“, mi-a venit intr-o pauza la Opera din Viena. Ma gandeam oricum sa gasesc o denumire care, repet, sa fie scurta si edificatoare si probabil buna dispozitie sau un anumit moment de gratie, de inspiratie m-a adus la numele de telocite, care mi-a placut imediat si a prins foarte bine.

Si are mare succes.

Are foarte mare succes, exista in dictionare, bineinteles, nu in cele romanesti.

De ce nu exista in dictionarele romanesti?

Asta nu ma intrebati pe mine, eu nu scriu dictionare in romaneste. De fapt, nu scriu dictionare nici in alte limbi. (zambeste ironic)

V-ati confruntat cu ajutor sau, mai degraba, cu un zid, din partea statului roman, in ceea ce priveste cercetarea telocitelor?

Daca priviti indiferenta ca un ajutor, atunci cu ajutor.

Deci nu ati avut nicio propunere, niciun fel de sprijin...

Rezumatul situatiei este, deocamdata, nu.

Si cum ati ajuns la colaborarea romano-chineza?

Dar nu e numai romano-chineza. Pot sa va spun ca este materializata in momentul de fata in romano-americana, romano-belgiana, romano-spaniola, romano-germana, romano-italiana. Acestea sunt demonstrabile cu fapte, cu articole publicate impreuna, articole stiintifice. Nu sunt vorbe.

Telocitele exista! Sunt confirmate in cel putin 68 de centre din Europa, in peste 20 de centre din SUA si in 10 centre din China.

Va intrebam de cea romano-chineza pentru ca cel mai recent a fost publicat un articol despre telocite de catre chinezi. Ei au demonstrat ca injectarea de telocite in inima afectata de infarct reface tesutul cardiac mai bine decat celulele stem.

Ce pot sa va spun este ca, in urma cu cativa ani, mai exact in 2009, am avut inspiratia, sa zic asa, sa-mi dau seama ca viitorul imediat si pe termen mediu consta intr-o cooperare cu oamenii de stiinta chinezi, dintr-un motiv banal, dar foarte pragmatic: pentru ca in China exista fonduri foarte mari, in comparatie cu alte tari, pentru cercetarea stiintifica. Si exista o regula banala, care e cunoscuta in lumea celor cat de cat initiati. Regula e un pic anecdotica, poarta numele unui faimos spargator de banci, din anii ’30, din Statele Unite, Sutton. Regula lui Sutton consta in faptul ca, intrebat la tribunal de judecator, de ce sparge banci, Sutton a raspuns: „Pentru ca acolo sunt banii“. Atunci, regula lui Sutton, la modul cel mai simplu, este „Te duci dupa bani“. Pentru ca, daca incerci sa obtii bani de unde nu sunt bani, nu vei obtine. Or, este evident pentru toata lumea ca principala banca a lumii in acest moment este China. Spre exemplu, Statele Unite ale Americii au o datorie la China care este evaluata la peste 1,4 mii de miliarde de dolari. Plus ca in China exista o traditie si un respect pentru creativitate. Dumneavoastra va inchipuiti ca performantele extraordinare de toate tipurile pe care le are Republica Populara Chineza in acest moment sunt o dovada de existenta si sprijinire a creativitatii, a noului. Daca nu aplici noul, nu ai cum sa progresezi. Credinta in nou, in progres, trebuie sprijinita, nu ajunge sa fie doar declarativa.

Asa cum e la noi...

La noi, sprijinul este prezent la unele cazuri mai vizibile, mai popularizate, dar eu sunt convins ca, in diverse domenii, exista insule de valoare, pete de valoare care demonstreaza creativitate deosebita si care, desigur, ar trebui sa se bucure de un sprijin mai solid.
Esentiale in medicina regenerativa

Care credeti ca sunt beneficiile pe care le vor aduce telocitele in medicina internationala?

Fara discutie, vor fi un punct-cheie in medicina regenerativa. Mai dureaza cateva luni, cel putin pana in luna aprilie, ca sa ne clarificam perspectivele in folosirea telocitelor. Daca pot fi utilizate in cazul inimii. Apoi, concomitent se intreprind – de fapt, deja au inceput in China – cercetari pentru regenerarea structurii plamanului. Astazi de dimineata am primit o propunere din Germania pentru a face acest lucru si saptamana trecuta, o propunere din Franta. Cea din Franta este pentru piele, cea din Germania, pentru plamani.

Putem deduce ca toate organele in care s-au descoperit telocite ar putea beneficia de regenerare?

Daca dam liber fanteziei, sa mergem la sport, la care se gandeste toata lumea. Toata ziua se accidenteaza cineva, indiferent ca pretul la transfer este 7.000 de dolari sau 70.000 de dolari. Accidentare inseamna, printre altele, rupere de muschi scheletic striat de la nivelul mainilor, picioarelor. Telocitele ar putea sa ajute regenerarea mult mai rapida decat metodele traditionale.

Exista organe unde nu s-au gasit telocite? Spuneati, la un moment dat, ca in creier nu s-au identificat pana acum.

Nu am gasit telocite in substanta nervoasa. Am gasit in creier, in zona de regenerare a creierului, care se cheama zona subventriculara, si in plexurile coroide, cele care fac lichidul cerebrospinal.

Tandemul cu celulele stem, in studiu



Aveti incredere in celulele stem?

In momentul de fata, medicina regenerativa este ramura medicinei in care se pune foarte mare speranta si probabil ca e viitorul, pe termen imediat si mediu, al medicinei, adica refacerea tesuturilor, organelor. Este evident ca, inaintand in varsta, inima, ficatul, plamanii, muschii, creierul isi schimba structura, imbatranesc. Cum zicem conventional, cu un cuvant nepoliticos spunem ca incep sa de-ge-ne-re-ze (silabiseste) si atunci e nevoie sa le re-ge-ne-ram sau sa le reinnoim. Nu pot sa fac transplant de inima unei jumatati din populatia lumii, admitand ca s-ar putea, asteptand sa moara cealalta jumatate. Deci solutia nu este sa iau un organ de undeva si sa-l bag la un primitor. Asta este o solutie de compromis. Solutia reala este sa opresc degenerarea treptata a organelor printr-o procedura care sa-mi permita regenerarea.

Si celulele stem unde intra in ecuatie?

Medicina moderna imi arata ca aproape in fiecare dintre aceste organe exista celule stem. Celula stem inseamna o celula care se divide, adica dintr-una se formeaza doua. Din cele doua celule nou formate, una este tot o celula stem si cealalta este o celula care se va transforma intr-o celula specifica organului respectiv, deci in inima, sa spunem. Aceasta este medicina regenerativa bazata, ideatic si practic, pe celule stem. Problema este cum le „conving“ pe aceste celule stem sa se divida. Pentru ca eu pot sa iau niste celule stem, sa le injectez intr-un organ si daca nu se divid e degeaba. Cam aici este situatia in medicina regenerativa folosind celule stem pur si simplu.

Care este problema?

Medicina este un domeniu in care se varsa, in sens pozitiv, toate progresele facute in alte stiinte. Medicina asteapta accidentul tehnologic, ca sa propulseze. In chimia clasica, ideea de baza este sa am ceva cat mai pur. Vezi cazul medicamentelor – un medicament este cu atat mai bun cu cat e mai pur. De ce zicem ca medicamentul cutare e mai bun decat celalalt, produs de alta companie de medicamente? Pentru ca una a investit mai mult si l-a facut mai pur, iar in varianta cealalta exista impuritati care pot sa-mi dea dureri de cap sau alte neplaceri. Atunci ideea folosirii celulelor stem a fost sa se obtina astfel de celule, sa fie purificate si sa le injecteze, sa le transplanteze in organul care se vrea a fi regenerat. Numai ca, facand acest lucru, repet: cu celule stem pure, fara niciun adaos, rezultatele nu sunt atat de spectaculoase cat s-ar fi asteptat lumea. Orizontul de asteptare era extraordinar. In cazul inimii, daca se injecteaza celule stem, in primul rand ca marea majoritate nu raman in inima, ci pleaca din locul unde sunt injectate. Doar 2-3% din ele raman. In al doilea rand, acelea care raman nu prea reusesc sa imbunatateasca semnificativ performantele inimii. Si studiile serioase facute in ultimii ani arata ca rezultatele sunt cel mult incurajatoare. O crestere a performantei inimii cu doar 2-3% nu este de natura sa fie semnificativa.

Ideea de a denumi celulele acestea noi «telocite» mi-a venit intr-o pauza la Opera din Viena.

Si telocitele ar putea fi de ajutor in acest sens?

Ideea cu care am pornit eu este ca aceste rezultate nu sunt foarte bune tocmai din cauza faptului ca celulele stem sunt scoase si purificate din locurile unde ele sunt in mod natural, care se cheama nise. In aceste nise, celulele stem sunt inconjurate de telocite, de vase sangvine si de nervi. Si propunerea mea este sa injectam un tandem de celule, doua tipuri celulare deodata: telocite plus celule stem. Ca sa punem celulele stem in situatia in care au fost la origine, adica in mediul lor adevarat, cu care sunt obisnuite. Pentru ca ele nu ar sta intr-o nisa daca nu le-ar „placea“ acolo. Asta este toata filozofia. Nu ma sfiesc sa spun ca e o idee foarte simpla, dar ideile simple sunt cel mai greu de gasit.

In experimentul realizat recent de chinezi, in care au reusit sa regenereze tesutul cardiac dupa infarct cu succes, era vorba doar despre un tandem sau doar despre telocite?

Ei au injectat doar telocite, mizand pe celulele stem existente acolo. Vom face un experiment impreuna cu Universitatea Harvard, care e in curs de desfasurare, cu rezultate prin aprilie anul viitor, in care vom avea injectare dubla. Si e foarte posibil ca rezultatele sa mearga de acolo foarte repede la om. E posibil.

"Celulele acestea sunt o prioritate absoluta"



Cred ca multa lume se intreaba cum de in Romania a putut avea loc aceasta descoperire, cu tehnologia noastra, despre care se stie ca nu este cea mai performanta.

Este o eroare de apreciere. Descoperirea nu este o problema de tehnologie. E un amestec de intuitie, logica stiintifica, experienta, imaginatie, noroc etc. Este un amalgam de factori care se intampla sa fie prezenti foarte rar. In al doilea rand, tehnologia de care era nevoie pentru a face descoperirea noi o avem. Nu o pot impinge mai departe repede, cum as vrea. Pentru ca de-acum imi trebuie alta investitie, o investitie foarte importanta, si, oricat mi-ar placea mie, mecanismele pe care le poseda Romania si cantitatile de bani disponibile nu permit o asemenea concentrare brusca, instantanee, practic, intr-un anumit domeniu. Ar fi foarte complicat, ar fi ca-n basme. Atunci nu am alta solutie. Am mai spus-o si o mai spun. In acest moment, succesul unei descoperiri, dupa parerea mea, premisa pentru o varianta de succes este acceptarea de catre Statele Unite si de catre China. Trebuie sa iei certificatul de acceptare, ca sa zic asa, din SUA, de la o faimoasa universitate si eu am asta, de la Harvard. Si sa fii acceptat de chinezi, ca e rentabil si util sa investeasca bani in acest lucru. Si se pare ca am sanse. Vorbeam de sansa. Sa va dau niste exemple. Cautand in informatiile de care dispunem in momentul de fata, am gasit urmatoarele cifre. Dupa 1900, au trait 15-20 de miliarde de oameni. Trebuie sa mai luam in calcul ca premiul Nobel s-a acordat prima data in 1901 si pana in 2012 inclusiv s-a decernat la 201 persoane. Si-atunci, sansa de a obtine un premiu Nobel este 1 la 100 de milioane (15-20 de miliarde contra 200 de acordari), adica 1 la de cinci ori populatia Romaniei. Asadar, sansa isi are rolul ei de jucator.

Dezamagit de pseudoprieteni

Cum v-a schimbat viata descoperirea telocitelor?

Viata m-a facut sa inteleg, ceea ce eu am incercat de multe ori, ca este extrem de important sa-ti ierarhizezi prioritatile. Exista momente cand prioritatea absoluta este familia. Exista momente cand prioritatea absoluta e cariera profesionala, cand prioritatea absoluta e iubita. Exista momente cand prioritatea absoluta e odihna etc. Aceste telocite m-au facut sa le consider pentru mine prioritatea absoluta si atunci ma uit cu multa ingaduinta la orice alta problema. Altfel zis, sunt mai putin sensibil la orice fel de inconvenient. Pentru ca trag concluzia pentru mine, foarte subiectiva, ca misiunea sau datoria mea fata de mine si fata de familia mea este sa valorific aceasta sansa. Daca vreti, de la familie, trec la zona geografica in care m-am nascut, adica in Romania. Sau, poate, mai corect pentru mine, as ierarhiza familia mea, medicina romaneasca, tara in care m-am nascut. Speram ca, la un moment dat, o enciclopedie, daca nu cea britanica, macar alta, una romaneasca, sa scrie „nascut in Romania“.

Daca un pseudoprieten considera ca misiunea vietii lui este sa ma discrediteze pe mine imi pasa mai putin.

Asta ce inseamna mai exact, ca va treziti dimineata si va ocupati doar de telocite pana noaptea tarziu?

Nu, asta inseamna, mai exact, ca daca un pseudoprieten considera ca misiunea vietii lui este sa ma discrediteze pe mine imi pasa mai putin. Daca apare nu stiu ce pozitie nu stiu unde si mi se spune: „Nu vrei sa concurezi pentru asta?“, ma refer la o pozitie de ierarhie sociala sau stiintifica, sunt mai putin inclinat sa fac asa ceva, considerand ca nu face decat sa-mi consume timp, sa-mi uzeze nervi si sa nu-mi aduca niciun beneficiu. Desigur ca am o mare dezamagire ca exista „grupuscule“, adica grupuri alcatuite din cativa oameni, ici-colo, care si-au facut un scop din a ma denigra intr-un fel sau altul. Eu ii inteleg, dar eu imi pastrez calmul, ii ignor si fac intre mine si ei un zid si se vor lovi cu capul de acest zid pana cand se vor plictisi, pentru ca eu nu voi raspunde nimanui. Eu am „Facts matter“ (n. r. – Faptele conteaza).

Citeam recent ca suntem pe ultimul loc in Europa la numarul de cercetatori, fiindca ne tot pleaca. De ce credeti ca pleaca?

Din cauza lipsei de sprijin din partea statului roman? De ce pleaca este usor de inteles, pentru ca exista mirajul mai binelui care, atentie, este, in buna parte, un miraj. Intamplarea face ca eu, avand prilejul sa fac multe vizite in diverse tari, sa cunosc destul de bine situatia celor plecati din Romania, care incearca sa-si faca loc in domeniul stiintific, in domeniul medical in alte tari. Vreau sa va spun ca foarte greu gasesti oameni consacrati si recunoscuti in societatile respective, ca multi, dar nu toti din cei care pleaca din Romania ajung la o situatie materiala satisfacatoare. Dar psihologic, in afara de instrainare, care are si ea importanta ei, este vorba de o anume rezerva psiho-sociala pe care o au ceilalti fata de noul venit. Integrarea, adaptarea nu este o chestiune de prima generatie. Cine-si inchipuie ca prima generatie intr-o emigrare, oricat de importanta numeric ar fi, reuseste o integrare psiho-sociala si materiala reala este, mai degraba, vanator de iluzii.

Avem nevoie de o diaspora de calitate

Credeti ca e bine sau e rau ca ne pleaca medicii si cercetatorii?

Eu am o pozitie particulara in aceasta problema, a emigrarii din Romania in acest moment. Mai intai, eu cred ca e momentul ca si Romania sa aiba o diaspora de calitate. Pentru ca, daca e sa judecam la modul cel mai onest, cei care reuseau sa plece si sa se stabileasca, parasind Romania definitiv inainte de ’90 – desigur ca exista un procent important de disidenti politici reali si justificati – ma tem ca cei mai multi alcatuiau o diaspora economica, provocata de conditiile de trai si de libertate individuala dezastruoase. Asadar, este momentul ca diaspora romaneasca sa fie compusa din oameni de calitate. De ce sa nu plece din tara si oameni de calitate, ale caror roade vor fi vizibile in locurile unde emigreaza peste 10 sau 20 de ani?

Telocitele ar putea sa ajute regenerarea mult mai rapida a tesuturilor decat metodele traditionale.

Dumneavoastra nu ati avut niciodata intentia de a emigra?

Toti oamenii care au fost de mai multe ori in Occident sau au fost in perioada ante ’90 trebuie sa fi avut asemenea ganduri. Dar oamenii sunt foarte diversi. Eu am judecat intr-un fel foarte simplu. Aproape ca e jenant sa spun adevarul, dar nu voi ezita. Intr-o asemenea situatie in care eram in Marea Britanie, la o celebra universitate, inainte de ’90, mi s-a spus: „Avem bani pentru tine trei ani de zile sa lucrezi aici“. Era vorba despre un laborator faimos, laboratorul numarul 1 in lume pe problema respectiva. Stateam in acel campus universitar intr-o casuta celebra, vizavi de locul unde s-a purificat penicilina, exact vizavi. Si multe ore in noaptea aceea m-am gandit ce sa fac. Si am inceput prin a evalua ce stiu eu sa fac si pe ce situatie sunt. Mi-am evaluat cele doua-trei-patru lucruri pe care stiam sa le fac bine sau foarte bine sau mai bine decat altii si am ajuns la concluzia ca acelea sunt, mai degraba, lucruri pe care pot sa le fac in Romania. Si cam pe ce pozitie as fi eu, admitand ca dupa trei ani trebuie sa ma duc undeva in lume... Mai ales in cazul in care nu as fi avut norocul sa am o descoperire de succes. E greu sa planifici. Si m-am gandit ca, probabil, ca mine ar mai fi fost 5-15 mii in lume. Si atunci am optat dramatic pentru a fi printre cei mai buni, cateodata cel mai bun in Romania.

"Profesia de om de stiinta este o exercitare de orgolii"

Va confruntati si cu sceptici?

Probabil ca exista oameni pentru care succesul meu international nu este exact ce si-au dorit. Este de inteles. Si probabil ca exista un risc si pentru telocite, ca unii din Romania sa le ignore existenta. Vestea proasta si pentru unii, si pentru ceilalti este ca atata vreme cat vor exista medicina, educatia medicala, facultati de medicina, telocitele vor ramane. Ele exista! Sunt confirmate in cel putin 68 de centre din Europa, in peste 20 de centre din Statele Unite, in 10 centre din China si pe toate cele cinci continente: in nordul Africii, la Alger, dar si in Cairo, in Tunis, in Africa de Sud, in Australia, in Malaezia, in India, oriunde doriti dumneavoastra. Nu are rost sa fac autoreclama, dar sunt putine lucruri intamplate in Romania care se bucura, in mai putin de doi ani, de o asemenea acceptare. Si, deci, numele de telocite va ramane mai mult sau mai putin legat de numele meu. Eu sunt unul dintre, daca acceptati acest optimism, dintre acei Popescu care vor ramane un timp in constiinta medicala, ca sa nu spun publica.

A venit vreodata cineva la dumneavoastra sa va spuna ca nu exista telocite sau sa va contrazica?

Nu. Dar eu am convingerea ca diversitatea de opinie a oamenilor este atat de mare, incat e posibil sa existe destui sceptici, neincrezatori sau chiar adversari. Sa clarificam lucrurile. Profesia de om de stiinta, de cautator de nou, este o profesie de exercitare de orgoliu.



Uitati-va, aceasta este o celula stem (ne arata o celula stem desenata pe coperta unei carti). Sa zicem ca acesta este un telocit (ne arata un semn de carte). Atunci, daca eu vin si spun „Eu sunt primul care a descoperit aceasta celula“ ce inseamna, de fapt? Daca ma exprim pe ocolite inseamna: „Eu am descoperit un nou tip de celule care existau, voi toti v-ati uitat la ele, dar nu le-ati vazut“.

Nu are rost sa fac autoreclama, dar sunt putine lucruri intamplate in Romania care se bucura, in mai putin de doi ani, de o asemenea acceptare.

"Si asa am scapat..."

Domnule profesor, noi avem nevoie si de niste date personale, pentru un miniCV. Cand v-ati nascut?

Poate ati auzit de celebrul bombardament din 4 aprilie 1944, facut de americani. Americanii bombardau ziua si englezii noaptea. In 4 aprilie au vrut sa distruga Gara de Nord si Academia Militara, care atunci se numea Scoala de Razboi. Cu Gara de Nord a fost simplu de tot, iar Academia Militara o vizau fiindca acolo era comandamentul german. Parintii mei locuiau chiar langa Academia Militara. La Academie era Antiaeriana germana si americanilor le era frica sa treaca pe deasupra. Dupa ce au bombardat Gara de Nord, au inceput sa arunce bombele aiurea. Au omorat multa lume in Gradina Botanica, fiindca atunci cand s-a dat alarma, multa lume a fugit in Gradina Botanica. Un comic celebru, Vasilache, acolo a murit, in Gradina Botanica, la bombardamentul din 4 aprilie 1944. Pe casa noastra inca nu cazuse nicio bomba, dar ferestrele erau sparte. In mijlocul bulevardului, care avea un spatiu verde, erau niste gropi astupate cu barne, astea erau adaposturile atunci. Mama, care era insarcinata in luna a noua, s-a dus la geam si a vazut doi dintre vecinii nostri, dintr-o familie de italieni, fiecare indreptandu-se catre alt adapost. Maica-mea mi-a spus. M-a mintit, mint si eu. Ea a stat in cumpana dupa care dintre ei sa se ia. S-a luat dupa unul dintre ei, la intamplare. Initial, n-au vrut sa o primeasca in adapost, pentru ca era gravida, dar a ajutat-o o vecina. Rezultatul: a cazut bomba in spatele casei noastre, a cazut bomba pe adapostul unde n-a fost mama si i-a omorat pe toti, a cazut si langa adapostul unde era mama si i-a acoperit cu pamant. Si asa am scapat. Dupa experienta asta, mama s-a speriat si i-a zis lui taica-meu ca se duce sa nasca la parintii ei, la Campulung.

CV

Doctor Honoris Causa la 13 universitati
Numele: Laurentiu-Mircea Popescu
Data si locul nasterii: 15 aprilie 1944, Campulung
Starea civila: Casatorit, trei copii. Baiatul, Alexandru, a studiat la Massachusetts Institute of Technology

Studiile si cariera:

Facultatea de Medicina, UMF „Carol Davila“, seful promotiei 1961-1967
Doctor in stiinte medicale, in 1971
Studii postdoctorale la Universitatea Leiden, din Olanda
Directorul Intitutului National de Patologie „Victor Babes“, din Bucuresti
Redactor-sef al „Journal of Cellular and Molecular Medicine“, care se publica in SUA
Doctor Honoris Causa la 13 universitati din Italia, Ungaria, Romania si din China
Locuieste in: Bucuresti
  • zurly
  • Avatarul lui zurly
  • Deconectat
  • Elite Member
  • good boy
  • Posts: 232
  • Thank you received: 20
  • Karma: 4
Realitatea e ruina unui vis
Ultima editare: by zurly.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #34483

Cercetatorii romani au realizat in premiera un transplant experimental de telocite

Telocitele au fost recoltate dintr-o inima sanatoasa si transplantate in inima unui animal de laborator care suferise un infarct miocardic. Specialisti din 30 de tari discuta zilele acestea la Bucuresti despre regenerarea creierului si maduvei spinarii prin implant celular.

  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5153
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #37114

Acad. L.M. Popescu: Telocitele ajuta la regenerarea ficatului

Telocitele sunt implicate in regenerarea ficatului si pot ajuta la vindecarea muschiului cardiac dupa infarct, prin crearea de noi mici vase de sange, capilare, a declarat intr-o conferinta de presa acad. Laurentiu M. Popescu, director general al Institutului National „Victor Babes”.



„Am putea spune ca in ultima perioada cel mai important pas facut in studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule in ficatul uman si rolul lor in regenerarea hepatica, in contextul in care, ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenereaza cu adevarat. Am demonstrat ca telocitele, pe langa stimularea celulelor stem, participa la vindecarea muschiului cardiac dupa infarct creand noi mici vase de sange, capilare. Mai mult, au fost gasite telocite si in valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale. In ceea ce priveste infarctul de miocard, cauza majora a cazurilor de deces din intreaga lume, s-a demonstrat recent ca telocitele joaca un rol important in regenerarea muschiului cardiac dupa infarct. Exista niste cercetari recente care arata ca in insuficienta renala daca se injecteaza telocite se regenereaza mai repede”, a explicat acad. Laurentiu M. Popescu.

O alta noutate in cercetarea medicala a telocitelor este data de scaderea sau chiar disparitia acestora in cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multipla - pulmonara, cardiaca, hepatica - sau psoriazisul. De asemenea, numarul telocitelor in inima scade cu varsta de patru sau cinci ori la adultul in varsta fata de copil.

Cercetatorii romani de la INCD „Victor Babes”, impreuna cu cercetatorii chinezi, au facut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite si o analiza a genelor cromozomiale din telocite, rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule, fiind in curs de publicare.

Progresele privind telocitele au fost realizate de echipa de cercetatori de la Institutul „Victor Babes” in cooperare cu cercetatori de calibru din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.

Academicianul Laurentiu M. Popescu, directorul general al Institutului National de Patologie 'Victor Babes', din Bucuresti este primul roman distins cu prestigiosul premiu 'Magnolia Alba' acordat de Guvernul Municipalitatii Shanghai. Acesta a mai primit, in 2012, din partea SUA 'Medalia de Aur 2012', distinctie considerata de varfurile medicinei internationale premiul Nobel pentru cardiologie.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5153
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #37115

Cercetarea telocitelor, finantata din fonduri europene

Pentru prima oara de la descoperirea telocitelor de catre academicianul Laurentiu M. Popescu, statul roman sprijina cercetarile, in cadrul unui proiect intitulat „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babes pentru cercetare avansata in medicina celulara si moleculara-CAMED”. Proiectul va fi co-finantat prin fondul European de Dezvoltare Regionala si se vor investi peste 43 de milioane de lei.



“Cercetarea telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetarii, printr-un amplu proiect de modernizare si dezvoltare a infrastructurii Institutului Victor Babes, fapt ce deschide noi perspective atat pentru studiul telocitelor, cit si pentru alte domenii ale cercetarii medicale”, a explicat directorul general al INCD-Victor Babes.

Obiectivul proiectului este de a moderniza infrastructura Institutului cu echipamente „state of the art” pentru cercetare avansata in medicina celulara si moleculara si dezvoltarea a doua directii majore: terapia celulara si oncologia personalizata. INCD „Victor Baves” isi propune promovarea in sistem „open-acces” a tehnologiilor moderne si complementare de cercetare a proceselor biologice celulare si moleculare. Proiectul va dura un an si jumatate.

“La proiectul de modernizare a infrastructurii Institutului Victor Babes, pentru cercetare avansta in medicina celulara si moleculara. In cadrul acestui poriect a carui investitie este de peste 43 de milioane de lei, circa 10 milioane de euro, pentru urmatoarele 18 luni. Din punctul de vedere al infrastructurii, al dotarii cu aparatura, Inistutul va deveni unul dintre cele mai aveansate, daca nu poate chiar cel care va ocupa pozitia de <<nava amirala>>”, a mai spus acad. L.M. Popescu.

Proiect de dezvoltare a resurselor umane la Institutul "Victor Babes"

De asemenea, a fost prezentat si proiectul “Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi si postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenta in domeniile sanatate si biotehnologii”, ce isi propune dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare de excelenta in domeniile sanatate si biotehnologii, in cadrul unui consortiu multiregional, implementate de INCD „Victor Babes”, impreuna cu UMF „Carol Davila” Bucuresti si Universitatea de Vest „Vasile Goldis” din Arad. Proiectul este finantat din fonduri europene si ajunge la investitii de 13 milioane de lei, pe o perioada de un an si jumatate.

„Un alt proiect foarte de curand intrat in practica, proiect confinantat de autoritatile romane este cel legat de dezoltarea resurselor umane, respectiv dezvoltarea doctoranzilor si a post doctoranzilor pentru cercetare de excelenta in Sanatate si Biotehnologie. Aceasta va permite cresterea nivelului calitativ stiintific a 78 de doctoranzisi a 28 de post doctoranzi”, a mai explicat acad. L.M. Popescu.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5153
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #39288

Eficienta sporita in diagnosticarea bolnavilor de cancer in Romania

Institutul National de Patologie “Victor Babes”- unde Acad. Laurentiu M. Popescu a descoperit Telocitele, “cheia regenerarii mai multor organe”, a fost prima institutie inclusa in campania "Yes, we care", lansata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania alaturi de Presedintia Italiana a Consiliului Uniunii Europene. Campania urmareste familiarizarea ambasadorilor statelor membre UE la Bucuresti cu proiectele finantate din fonduri europene.

Prima actiune desfasurata sub egida campaniei "Yes, we care" a avut ca tema cercetarea de varf, iar prima vizita oficiala a fost efectuata astazi la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Victor Babes”, proiectul vizat fiind PersoTHER- proiect de cercetare in domeniul luptei impotriva cancerului. Alaturi de ambasadorii in Romania a 15 state membre UE s-au aflat seful Reprezentantei Comisiei Europene, dna Angela Filote, dar si ministrul Cercetarii, Mihnea Costoiu, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, George Ciamba, rectorul UMF Carol Davila Bucuresti, Acad.I.Sinescu si directorul general al Institutului “Victor Babes”, Acad. Laurentiu M. Popescu.

“Este remarcabil faptul ca, primul Institut de Cercetare Stiintifica din Romania, Institutul National Victor Babes se afla in topul centrelor de profil atat din tara, cat si in Europa, iar proiectele ce s-au realizat sau se afla in derulare aici sunt o dovada in plus a valorii si importantei de care se bucura si astazi acest Institut” a declarat directorul general al Institutului “Victor Babes”, Acad. Laurentiu M. Popescu.

Telocite - Interviu acad. prof.dr. Laurențiu Mircea Popescu



In ceea ce priveste proiectul PersoTher, acesta s-a axat pe implementarea testarilor moleculare tisulare pentru cancer in Romania, cat si pe cercetarea de inalt nivel orientata spre oncologia personalizata. Mai exact, prin acest proiect, derulat pe parcursul a 36 de luni, s-a reusit cresterea eficientei si preciziei in diagnosticarea bolnavilor de cancer in Romania. “Analiza biopsiilor cu metode moderne de imunofenotipare si biologie moleculara, permite nu numai o precizare mai exacta a evolutiei tumorilor, dar si tipul de tratament optim pentru fiecare tip de tumora. Perspectivele terapiei personalizate (obiectul de studiu al Proiectului PersoTHER) depind in primul rand de o analiza de laborator riguroasa, realizata cu ajutorul unei aparaturi dedicate si de adaptarea unor tehnici de analiza genica, acestea fiind aplicate cu succes pentru prima oara in Romania” a declarat conducatorul acestui amplu proiect, prof. G.Bussolati. Acesta a adaugat ca “posibilitatea analizei personalizate a tumorilor in Romania permite astfel implementarea unor terapii selective eficiente la nivelul celor practicate in statele Uniunii Europene”. Proiectul PersoTher, demarat in 2010 si finalizat in 2013, a fost finantat prin Axa Prioritara 2, valoarea totala ridicandu-se la 5.416.950 lei, din care fonduri nerambursabile, 4.669.067,73 lei.

Cu acest prilej au fost oferite si informatii despre un nou proiect de amploare pentru cercetarea de varf “Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babes pentru cercetarea avansata in medicina celulara si moleculara-CAMED”, proiect in valoare totala de 43, 221 milioane de lei, din care 35 milioane de lei reprezentand finantare nerambursabila. Proiectul este finantat din fonduri structurale prin Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”.

“In afara de cooperarea internationala directa, cercetarea Telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetarii si prin Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babes pentru cercetarea avansata in medicina celulara si moleculara, fapt ce deschide noi perspective atit pentru studiul Telocitelor, cat si pentru alte domenii de activitate medicala” a tinut sa sublinieze Acad. Laurentiu M. Popescu.

In acest moment, INCD “Victor Babes” este cel mai titrat institut de cercetare din Romania, infiintat in urma cu 126 de ani, cu o traditie in cercetarea de varf, atat in tara cat si in strainatate.

In prezent, Telocitele sunt recunoscute in mai mult de 40 de laboratoare de pe cele 5 continente. Cele mai active tari in cercetarea Telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, in laboratoarele din Guangzhou-China-acolo unde a fost si echipa de cercetatori romani- a fost realizat primul transplant cu Telocite pe soareci. „Am putea spune ca, in ultima perioada, unul dintre cei mai importanti pasi facuti in studiul Telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule in ficatul uman si rolul lor in regenerarea hepatica, in contextul in care, ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenereaza cu adevarat” a declarat acad. Laurentiu M. Popescu. In ceea ce priveste infarctul de miocard, afectiune majora a cazurilor de deces din intreaga lume s-a demonstrat recent ca Telocitele joaca un rol important in regenerarea muschiului cardiac dupa infarct.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5153
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Telocitele. Studiul telocitelor #42056

A murit academicianul Laurentiu Popescu, cel care a descoperit telocitele

Academicianul Laurentiu Popescu, care din 1993 era director al Institutului National "Victor Babes" din Capitala, fiind cel care a descoperit telocitele, a murit, la varsta de 71 de ani, rapus de un cancer pulmonar.



Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Institutul National de Patologie "Victor Babes", unul dintre cei mai exponentiali profesionisti ai cercetarii stiintifice medicale mondiale, directorul general al Institutului National "Victor Babes", academicianul Laurentiu Popescu, a incetat din viata.

Trupul neinsufletit al academicianului a fost depus la Biserica Icoanei din Parcul Icoanei din Bucuresti, iar inmormantarea va avea loc miercuri, la Cimitirul Ghencea Civil.

Laurentiu Popescu a fost rector al Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti (1992-2004), presedinte al Academiei de Stiinte Medicale (2006-2011), presedinte al Sectiei de Stiinte Medicale a Academiei Romane (2006-2014) si, din 1993, director general al Institutului National "Victor Babes" din Bucuresti.

Academicianul Laurentiu Popescu este cel care a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile sa vindece inima pacientilor care au suferit un infart miocardic. Anul trecut, Popescu a fost distins cu premiul "Magnolia Alba" acordat de Guvernul Municipalitatii Shanghai, ca o recunoastere din partea oamenilor de stiinta chinezi pentru descoperirea noilor celule umane - telocitele -, dar si pentru intreaga cooperare stiintifica in domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului "Victor Babes" a dezvoltat-o in ultmii ani. In 2012, el a fost premiat cu medalia de aur de catre Academia Internationala de Cercetari Cardiovasculare cu sediul in SUA.

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN PACE!
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15990
  • Thank you received: 5153
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .