Bine ai venit,
Vizitator
|
Discutii despre luterani, calvini, metodisti, unitarieni si anglicani
BISERICA EVANGHELICA-LUTHERANA Cultul se numeste Biserica Evanghelica-Lutherana C.A. (C.A = "Confessio Augustana" = "Credinta de la Augsburg") si a fost raspândit de Martin Luther, spre deosebire de Biserica Reformat-Calvina cu "Credinta Elvetiana" ("Confessio Helvetica"), propagata in Elvetia de Calvin (la Geneva) si de Zwingli (la Zürich). Acest cult are la baza invatatura lui Martin Luther (1483-1546) cel care a initiat reforma religioasa ce sta la baza intregului protestantism. Calugar catolic si profesor la Universitatea din Wittenberg, Martin Luther s-a apropiat de ideile umanistilor Renasterii si a dat o noua interpretare invataturii crestine. In conceptia sa, omul isi obtine mântuirea numai prin credinta, biserica si clerul, sfintii, moastele, iconele, statuile etc nu au nici un rol in iertarea pacatelor. In 1517, Luther a afisat pe usa bisericii din Wittenberg (Germania) cele 95 de teze prin care se condamnau abuzurile Bisericii Catolice, in special comertul cu indulgente. Principii germani, interesati sa inlature autoritatea Bisericii Catolice asupra statelor lor, l-au aparat pe Luther si au raspândit noile idei. In anul 1526, dieta de la Speyer a hotarât ca fiecare principe este liber sa decida religia supusilor de pe teritoriul sau. Acest "protest" al principilor - contra incercarii de reinstituire a catolicismului - a dus la denumirea de "protestantism", utilizata pentru toate confesiunile nascute in urma Reformei. Martin Luther opune faptelor si actiunii harice a bisericii, mântuirea numai prin credinta. Contestând valoarea faptei, era natural sa tagaduiasca si influenta bisericii. Credinta singura, îndreptatind mântuirea, nu mai era nevoie de o ierarhie învatatoare de drept divin, nici de tainele bisericesti. Imparatia lui Dumnezeu devine o lucrare pur interioara, iar singura autoritate si regula de credinta este Biblia, pe care fiecare are dreptul si puterea sa o interpreteze dupa liberul sau examen. In afara de Biblie nu exista alt izvor al revelatiei, deci se elimina valoarea traditiei. In practica, luteranismul a trebuit sa cedeze din rigiditatea teoretica si sa organizeze alte forme ale bisericii, instituind un oficiu de predicatie si împartirea tainelor, însa nu prin consacrare-sfintire, ci prin delegatie din partea comunitatii. Din cele 7 sacramente sunt pastrate numai doua: botezul si euharistia. Putere sfintitoare ar avea-o numai botezul. Euharistia are numai importanta simbolica, fiind un act de comemorare, cum este de altfel admisa si penitenta, ca un act public alcatuit din meditatii pioase si examen de constiinta. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan
|
Bisericile Protestante in spatiul romanesc. Scurt istoric
Autor: Paul Chis Aproape toti evanghelicii neoprotestanti din Romania cunosc cate ceva despre cultul din care fac parte ca si despre celelalte culte neoprotestante, pastorii si teologii neoprotestanti participa adesea la evenimente comune cum ar fi evanghelizarile sau conferintele de studiu biblic iar “laicii” au relatii de prietenie cu membrii din alte biserici. Putem spune ca intre baptistii, penticostalii si crestinii dupa evanghelie din Romania s-au creat de-a lungul timpului legaturi puternice de prietenie si cunoastere reciproca. Dupa ani de zile am ajuns sa ne cunoastem destul de bine. In Romania insa mai exista un grup de biserici mai putin cunoscute neoprotestantilor romani, biserici care isi au originea in Reforma Protestanta a sec. XVI-lea, despre acestea as dori sa vorbesc in acest articol. Scopul meu este sa prezint istoria (pe meleagurile romanesti), doctrinele si starea spirituala actuala a acestor biserici. In timpul Reformei Bisericii din sec.XVI au aparut trei biserici sau denominatii/culte protestante. Acestea sunt: Biserica Evanghelica Lutherana, Biserica Reformata si Biserica Anabaptista (care are mai multe ramuri). Imediat dupa ce Martin Luther si-a publicat cele 95 de teze pe usa bisericii din Wittemberg (31 octombrie 1517) prin care critica abuzurile si pacatele papalitatii au urmat in succesiune rapida o serie de evenimente care in cele din urma au dus la nasterea unor noi biserici independente de papa de la Roma. Scopul lui Luther era de a purifica Biserica Romano-Catolica de elementele nebiblice care patrunsesera in interiorul ei de-a lungul secolelor. Trebuie precizat faptul ca Luther nu a avut de gand sa creeze o noua biserica ci sa o reformeze pe cea existenta si anume Biserica Romano-Catolica, abia dupa ce papa l-a excomunicat (1520) Luther a inceput sa organizeze un nou cult independent de papa. Principiile dupa care s-a ghidat Luther in lucrarea sa au fost: Sola Scriptura (numai Scriptura – Scriptura ca singura autoritate in ceea ce priveste viata de credinta), Sola fides (numai credinta- mantuirea poate fi obtinuta doar prin credinta in Isus Hristos), Sola Gratia (numai harul- doar harul lui Dumnezeu il poate salva pe om de pacat si blestem) si Solus Christus. Aceste principii au fost preluate apoi de toti ceilalti reformatori (Zwingli, Jean Calvin, Conrad Grebel, Menno Simons) care fiecare in parte a mai adaugat apoi si alte principii. Inca din timpul vietii lui Luther, Reforma s-a raspandit rapid in toate colturile Europei, inclusiv in Transilvania. Primele idei specifice Protestantismului au patruns in Transilvania inca din 1519 cand cartile lui Martin Luther au fost aduse si raspandite pentru prima oara, de catre negustorii si studentii sasi care calatorisera in Germania. Dieta (Parlamentul) Ungariei a interzis in 1526 promovarea ideilor protestante si au luat masuri drastice impotriva protestantilor, dar infrangerea armatei maghiare de catre turci la Mohacs si moartea regelui Ungariei pe campul de batalie au facut ca aceste masuri sa nu poata fi puse in aplicare. Protestantismul se raspandeste rapid printre sasi, maghiari dar si printre romani iar in 1533 Johannes Honnterus, un bogat si cultivat cetatean din Brasov, organizeaza Biserica Lutherana din Transilvania. Tot Johannes Honnterus deschide scoli si tipareste carti, transformand Brasovul intr-un centru cultural de prim rang. Protestantismul s-a raspandit si in alte cetati sasesti precum Sibiu, Medias, Sighisoara, Bistrita. Spre deosebire de sasi care erau adepti ai ideilor lui Luther, maghiarii in marea lor majoritate au devenit adepti ai lui Jean Calvin. Cu timpul au aparut tensiuni intre ramurile lutherane si calviniste ale Bisericii Protestante din Transilvania care au dus in 1564 la despartirea lor in timpul Sinodului de la Aiud. Astfel a aparut Episcopia Reformata a Ardealului care cuprindea membrii de etnie maghiara adepti ai teologiei lui Jean Calvin. O mica parte din maghiari insa a decis sa ramana lutherani. Atat lutheranii cat si reformatii au incercat sa ii atraga pe romani la protestantism si in acest sens au tradus carti si catehisme in limba romana, au numit preoti si episcopi din randurile lor. Cele mai importante carti religioase editate in aceasta perioada pentru romani au fost: Catehismul de la Sibiu din 1544 (catehism ce prezenta doctrinele lutherane), Intrebarea Crestineasca din 1559-1560 (este o carte ce contine cele 10 porunci, Crezul, rugaciunea Tatal Nostru, instructiuni privind rugaciunea, botezul si nuntile), Tetraevanghelul (cuprinde cele 4 evanghelii traduse in limba romana, acest volum a fost editat de mai multe ori : in 1546 la Sibiu, in 1552 la Sibiu si 1560 la Brasov), Psaltirea din 1570 (este o traducere a Psalmilor in limba romana, traducere ce a fost sponsorizata de Pavel Tordasi, episcopul bisericilor reformate romane din Transilvania), Palia de la Orastie din 1581-1582 (prima traducere a Vechiului Testament in limba romana realizata de catre diaconul roman Coresi ), Noul Testament in limba romana din 1648 publicat la Alba Iulia. Toate aceste traduceri s-au facut cu sprijinul principilor reformati ai Transilvaniei care le-au finantat. Cu toate ca majoritatea romanilor au ramas ortodocsi au fost si unii care au devenit reformati. Bisericile Reformate romanesti au continuat sa existe mult timp in Transilvania dar in cele din urma au disparut ca urmare a faptului ca membrii lor au fost asimilati in comunitatile maghiare. Astazi nu mai exista niciun roman membru in Biserica Reformata din Transilvania. Reforma a reusit sa patrunda si in Moldova in timpul domniei lui Despot Voda (Ioan Iacob Heraclid) intre 1561 si 1563, acesta fiind singurul domnitor al unei tari romanesti de confesiune reformata. Despot Voda, originar din Creta sau Samos (insula din Grecia), a fost fiul adoptiv al unui nobil grec. Dupa moartea acestuia el calatoreste in Franta unde urmeaza cursurile Facultatii de Medicina a Universitatii din Montepellier, apoi pleaca in Germania unde lucreaza ca mercenar si in cele din urma ajunge in Transilvania unde reuseste sa il convinga pe un nobil maghiar sa il ajute sa cucereasca tronul Moldovei. Cu ajutorul mercenarilor acestui nobil Ioan Heraclid il infrange pe Vasile Lapusneanu, domnul Moldovei, si ii ia tronul. In perioada cat a stat in Germania Despot Voda a devenit adept al protestantismului, pe care a incercat sa il promoveze apoi si in Moldova. Din nefericire pentru el moldovenii nu au fost prea interesati sa devina protestanti, ci au ramas fideli Bisericii Ortodoxe. Desi nu a reusit sa raspandeasca principiile Reformei in Moldova, Despot Voda a avut un rol important in dezvoltarea culturii si educatiei in Moldova intemeind Scoala latina de la Cotnari, prima universitate romaneasca. In Transilvania au existat nu doar biserici reformate sau lutherane ci si anabaptiste. Anabaptistii (care inseamna rebotezatorii, nume dat de adversarii lor datorita faptului ca nerecunoscand validitatea botezului”aplicat” lor la nastere au inceput sa se autoboteze sau sa se lase botezati ca adulti), reprezinta ramura radicala a Reformei care pe langa principiile introduse de Luther si Calvin au reintrodus si botezul adultilor, au eliminat botezul nou nascutilor, au promovat nonviolenta si libertatea religioasa. Intemeietorii acestei ramuri a Protestantismului au fost Conrad Grebel, Felix Manz si Georg Blaurock, niste fosti ucenici ai reformatorului elvetian Huldrich Zwingli. Primii anabaptisti au aparut in Transilvania pe vremea principelui Gabor Bethlen care in 1622 i-a colonizat la Vintu de Jos in actualul judet Alba. Anabaptistii au ramas in Transilvania pana in sec. XVIII cand din cauza persecutiilor la care erau supusi de autoritatile habsburge si de calugarii catolici iezuiti au fost nevoiti sa emigreze in Rusia. Anabaptistii nu vor mai reveni in tarile romane decat dupa 1989, cand o grupare misionara anabaptista (din ramura menonita) din SUA, Christian Aid Ministries, a deschis o asociatie caritabila la Suceava. Tot Christian Aid Ministries editeaza si revista Samanta Adevarului. Persecutarea anabaptistilor in sec. XVIII a fost singurul caz de persecutie pe motive religioase din Transilvania, aceasta regiune a Europei fiind foarte toleranta din punct de vedere religios. In Transilvania nu au existat niciodata sangeroasele razboaie civile politico-religioase din Germania sau Franta. Iar Transilvania a fost prima regiune din Europa unde s-a emis un decret de toleranta religioasa, Edictul de la Turda din 1568, care garanta libertatea exercitarii religiei pentru cetatenii Transilvaniei si recunostea 4 confesiuni oficiale sau”religii recepte”: Biserica Romano Catolica, Biserica Lutherana, Biserica Reformata, Biserica Unitariana. Acest edict a fost adoptat in cadrul dietei Transilvaniei de la Turda din 1568 la initiativa principelui Janos Zsigmond Zapolya. Pana la inceputul secolului XX bisericile protestante din Transilvania nu au trecut prin evenimente deosebite, apoi dupa primul razboi mondial si dupa unirea Transilvaniei cu Romania congregatiile lutherane maghiare si slovace au format Biserica Evanghelica Sinodo-Presbiteriana care acum poarta denumirea de Biserica Evanghelica Lutherana din Romania. Congregatiile lutherane sasesti au format Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana. In Biserica Reformata din Transilvania, compusa din membrii de etnie maghiara, a aparut la inceputul sec. XX o grupare de trezire spirituala care se numea Betania, care cuprindea pastori si laici reformati hotarati sa scoata Biserica Reformata din starea de formalism si lancezeala spirituala in care se gasea si sa propovaduiasca Cuvantul lui Dumnezeu. Betanistii puneau un mare accent pe necesitatea pocaintei personale a fiecarui credincios reformat si pe relatia personala cu Isus Cristos. Unul din cei mai de vaza betanisti a fost pastorul Ferenc Visky. Acesta a fost arestat in anii 50 de autoritatile comuniste pentru refuzul sau de a inceta activitatea sa in cadrul organizatiei Betania. Impreuna cu el au fost arestati si alti betanisti atat pastori cat si laici. Persecutia impotriva reformatilor betanisti a devenit si mai puternica in 1956 in timpul revolutiei anticomuniste din Ungaria, betanistii fiind acuzati de complot impotriva regimului comunist si iredentism. Binenteles acuzatiile erau false. In inchisoare Ferenc Visky l-a cunoscut pe pastorul Lutheran Richard Wurmbrand cu care a devenit bun prieten. Betanistii nu au fost persecutati doar de Securitatea Comunista ci si de ierarhii reformati care erau colaboratori ai regimului comunist si care in anii 50 au promovat de la amvoanele bisericilor ideologia comunista. Betanistii s-au opus acestui lucru iar Episcopia Reformata a desfiintat organizatia si a concediat pastorii care faceau parte din ea. Organizatia Betania s-a reinfiintat dupa 1989 si desfasoara o serie de activitati de evanghelizare, precum si caritabile si culturale dar nu este deloc agreata de episcopul Tokes Laszlo. Nici in cazul Bisericii Lutherane lucrurile nu au stat mai bine, foarte multi sasi lutherani au fost arestati sau deportati pe motiv ca in timpul celui de al doilea razboi mondial au colaborat cu Germania nazista. Apoi multi dintre ei au emigrat in Germania de Vest (RFG), acest fenomen acutizandu-se dupa 1989. Astazi au mai ramas foarte putini sasi lutherani in Romania iar bisericile sasesti sunt goale sau au fost date spre folosinta altor culte, cele care au o valoare culturala deosebita au fost reparate cu bani provenind din Germania dar in putine dintre ele se mai tin slujbe in mod regulat. Din punct de vedere administrativ astazi Biserica Reformata din Transilvania este organizata in doua episcopii: Episcopia de pe Langa Piatra Craiului cu sediul la Oradea sub conducerea episcopului Laszlo Tokes si episcopia Ardealului cu sediul la Cluj sub conducerea lui Geza Pap. Cea mai mare problema a bisericilor Lutherane si Reformate din Romania este insa teologia liberala care a patruns puternic in facultatile de teologie protestante, sub influenta bisericilor protestante liberale din strainatate. O consecinta a acestui lucru este ca atat Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana cat si Biserica Reformata hirotonisesc femei ca pastori. Asta in ciuda faptului ca astfel se incalca porunca apostolului Pavel din 1 Timotei 2: 11-12 si 1 Corinteni 14:34 dar si practica Bisericii Universale din epoca apostolilor si pana acum. O alta problema a Bisericii Reformate este si faptul ca episcopul Laszlo Tokes se ocupa mai mult de politica si de promovarea ideilor sale nationaliste (obtinerea autonomiei tinutului Secuiesc) decat de propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu. Ca reactie la liberalismul Bisericii Reformate din Ungaria (care are stranse legaturi cu Biserica reformata din Transilvania), un grup de pastori si studenti reformati au format in 1998 cu ajutorul unor misionari reformati conservatori din SUA Biserica Reformata Presbiteriana din Europa Centrala si de Est care are congregatii in Ungaria, Slovacia, Ucraina si Romania. Una din congregatiile din Romania se gaseste chiar la Cluj-Napoca. Biserica Evanghelica Lutherana Germana are sediul la Sibiu iar Biserica Evanghelica Lutherana Maghiara (ambele de Confesiune Augustana) are sediul la Cluj. La Bucuresti exista o Biserica Lutherana Libera formata din membri romani, aceasta congregatie a fost pastorita de Richard Wurmbrand pana la plecarea sa din tara. Previziunile cu privire la viitorul bisericilor protestante din Romania nu arata prea bine. Teologia liberala a acestor biserici combinata cu emigratia membrilor (in cazul sasilor) si cu secularizarea rapida a societatii romanesti va face ca numarul de practicanti lutherani si reformati sa fie tot mai scazut iar viata spirituala a respectivelor biserici tot mai departe de cum vrea Domnul sa fie. Sa speram ca viitoarea generatie de teologi reformati si lutherani va fi mai atasata principiilor Biblice decat actuala generatie si va stii cum sa provoace o noua trezire spirituala. Bibliografie :
Observatii: 1. Termenul Protestant a aparut in 1529 in cadrul Dietei de la Speyer cand un grup de 5 principi germani care il sustineau pe Martin Luther a adresat imparatului “Sfantului Imperiu Roman de natiune germana”, Carol V, o petitie prin care isi manifestau nemultumirea fata de unele masuri discriminatorii luate de imparat si Dieta fata de adeptii lui Luther. Aceasta petitie sau plangere purta numele de Protestatio in latina. Ulterior termenul a ajuns sa denumeasca pe toti membrii grupurilor religioase necatolice sau dupa caz neortodoxe. Initial adeptii lui Martin Luther si Jean Calvin au facut parte dintr-o singura biserica sau denominatie/cult dar in 1564 dupa moartea lui Calvin, adeptii lui s-au despartit de lutherani, fenomenul acesta avand loc in toata Europa. Astfel au aparut doua biserici care se revendicau a fi protestante: Biserica Evanghelica sau Lutherana si Biserica Reformata sau Calvina. In Elvetia adeptii lui Jean Calvin s-au unit cu cei ai lui Huldrich Zwingli in 1549 prin adoptarea unei marturisiri comune de credinta: Consensus Tigurinus. Biserica reformata si lutherana au reprezentat Reforma magisteriala, numita asa pentru ca era sprijinita de conducatorii politici sau de magistrati iar Bisericile anabaptiste au reprezentat Reforma radicala pentru ca promovau idei radicale pentru aceea perioada cum ar fi libertatea religioasa totala si botezul adultilor si pentru ca nu erau sprijiniti de conducatorii politici. |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
BISERICILE PROTESTANTE
Eparhia Reformata din Ardeal https://www.reformatus.ro Eparhia Reformata Piatra Craiului https://www.kiralyhagomellek.ro Biserica Evanghelica C.A. Bucuresti https://www.evkb.ro/ro Biserica Evanghelica C.A. Sibiu https://bkh.evang.ro/ro Episcopia Evanghelica Lutherană Cluj https://www.evangluth.ro Biserica Unitariana https://www.unitarius.ro Institutul Teologic Protestant Cluj https://proteo.cj.edu.ro BISERICILE NEOPROTESTANTE Biserica Baptista https://uniuneabaptista.ro Biserica Adventista de Ziua a Saptea https://www.adventist.ro Biserica Penticostala https://www.cultulpenticostal.ro Universitatea Emanuel Oradea https://www.emanuel.ro |
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|