SUBIECT: Islamul

Din sutele de milioane de musulmani din intreaga lume, cel mai mare numar de membrii ii are secta Sunni. Acestia ii accepta pe cei patru califi care sunt succesorii directi ai lui Mahomed. Sunnitii practica o forma moderata de interpretare islamica. 90% dintre musulmanii din Orientul Mijlociu sunt sunniti (Egipt, Iordania, Arabia Saudita, Libia).

Cea de-a doua mare secta a Islamului este secta Shiita. Desi cu mult mai mica decât secta Sunnita, secta Shiita este mult mai literara in interpretarea si aplicarea Koranului, fiind mult mai militanta si mai fanatica decât secta Sunnita. 90% dintre musulmanii aflati in Iran sunt shiiti si sunt condusi de unii dintre cei mai puternici ajatolahi shiiti din toata lumea araba printre care a fost si Khoumeini.

O alta secta islamica demna de luat in seama este secta Ahmdiyan, fondata in anii 1800. In ultimii 40 de ani aceasta mica secta a produs o suma de scrieri apologetice impotriva Crestinismului si Iudaismului. Ahmdiyenii sunt extrem de activi in universitatile americane, unde practica intense activitati de prozelitism printre studentii americani.

Secta Sufi este gruparea mistica a Islamului. Sufitii sunt respinsi de majoritatea musulmanilor conservatori. Unele scrieri ale sufitilor par sa respinga strictul monoteism unitarian al islamismului traditional in schimbul unei forme de "panteism imanent".

Doctrinele Islamului

Dumnezeu
Pentru musulmani, Allah este singurul Dumnezeu adevarat. La ei, nu exista o notiune de felul "Trinitatii". Isus Cristos este un profet al lui Allah. El nu este Fiul lui Dumnezeu sau Dumnezeu Insusi (Sura 4:171). Dumnezeul musulman este inaccesibil omului pacatos. El este atât de perfect si de sfânt, incât poate comunica cu omenirea numai printr-un lant de ingeri si de profeti. Dumnezeul musulman este un dumnezeu al judecatii, nu al harului, un dumnezeu, mai degraba al mâniei, decât al dragostei. Dorinta musulmanului este de a se supune pâna la punctul in care el poate stavili bratul judecator al lui Allah, si poate prin pornirile capricioase ale lui Allah, sa mosteneasca viata vesnica intr-un paradis pamântesc de lacomie si de satisfactie sexuala. Musulmanii nu-l pot concepe pe Dumnezeu ca fiind un Tata iubitor si milos.

Isus Cristos
Isus Cristos inseamna pentru musulmani doar unul din numerosii profeti ai lui Allah. Isus Cristos a fost profet pentru poporul Sau la vremea Lui. Profetulul Mahomed il intrece pe Isus Cristos. Isus Cristos nu este Fiul lui Dumnezeu si nici o parte din vreo Trinitate. Isus Cristos a fost fara pacat, dar nu a ispasit pentru pacatele nimanui. Isus nu a murit pe cruce. Diverse traditii islamice afirma ca in mod miraculos Iuda Iscarioteanul l-a inlocuit pe cruce, sau ca Dumnezeu l-a scapat miraculos din mâinile romanilor si ale iudeilor inainte sa fi fost crucificat. Majoritatea musulmanilor cred ca Isus a fost luat in ceruri, trupeste, fara sa fi trebuit sa moara (Sura 4:157).

Pacat si Mântuire
In Islam, pacatul si mântuirea sunt asociate cu doua conceptii: fapte si soarta (kismet). Fiecare musulman care spera sa scape de judecata lui Allah trebuie sa indeplineasca obligatiile celor Cinci Stâlpi ai Credintei (Sura 10:29). Aceste fapte religioase includ:

1. Recitarea Shahada-dei ("Nu este alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mahomed este profetul lui Allah").
2. Cinci rugaciuni zilnice prescrise (obligatorii) (Salat sau Namaz in araba). Aceste rugaciuni includ ingenuncheri si prosternare in directia orasului sfânt, Mecca.
3. Milostenia (Zakat), care este deosebita de zeciuiala, devreme ce musulmanilor le este cerut sa ofere numai o patrime din venitul lor ca si contributie caritabila.
4. Postirea (Saum sau Ruzeh) in timpul intregii luni a Ramadan-ului când musulmanii trebuie sa posteasca de la orice mâncare si bautura, incepând de la rasaritul pâna la apusul soarelui, ca ispasire pentru propriile lor pacate din anul precedent (cu toate acestea, dupa apusul soarelui multi musulmani tin petreceri, iar altii se trezesc inainte de rasarit pentru a mânca ceva mai mult inainte ca soarele sa rasara si postul sa inceapa din nou).
5. Pelerinajul (Hadj) la Mecca, cetatea sfânta din Arabia Saudita, cel putin odata in viata pentru fiecare musulman.

Razboiul Sfânt (Jihadul) era considerat o conditie, sau obligatie, a credintei iar musulmanii de la inceputul existentei Islamului au crezut ca era datoria lor sacra de a ucide pe cei ce nu adopta singura credinta "adevarata". Islamismul contemporan, al zilelor noastre, este mult mai moderat, desi multi shiiti doresc restaurarea Jihadului ca fiind unul din elementele fundamentale ale credintei islamice.

Ramadanul sau ramazanul si interdictiile care purifica sufletul


Calendar Musulman

Ramadanul sau ramazanul (araba رمضان, Ramaḍān, persana Ramazan, AFI: rɑmɑˈdˤɑːn; turca Ramazan) este a noua luna a calendarului islamic, care dureaza 29 sau 30 de zile. Este luna postului, fiind sarbatoarea musulmana cea mai importanta. Sarbatoarea Eid ul-Fitr (araba عيد الفطر) este cea care marcheaza incheierea postului, dar si prima zi a lunii care succede ramazanului.

Ramazanul este considerata luna pocaintei si sacrificiului, care celebreaza perioada in care profetul Mahomed a primit revelatia coranica. Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii adulti trebuie sa posteasca din zori pana dupa apusul soarelui. Postul inseamna abstinenta de la mancare, bautura, fumat si relatii sexuale, in intervalul mentionat. Calatorii, femeile gravide, femeile care alapteaza si bolnavii pot amana postul, urmand a-l tine ulterior. In aceasta luna, considerata a iertarii si a milei, musulmanii nu trebuie sa minta, sa jigneasca sau sa blesteme. Religia islamica stabileste postul ca un mijloc de purificare, un exercitiu de autocontrol si o dovada de credinta.

Astfel, cei care nu se abtin de la mancare, bautura sau fumat in spatii publice vor fi expulzati, chiar daca nu sunt musulmani, considerandu-se ca nu respecta sentimentele musulmanilor aflati in postul sfant, arata gulfnews.com.

In timpul Ramadanului credinciosii musulmani trebuie sa respecte interdictii privind si alte elemente in afara de hrana. Ei nu au voie sa foloseasca picaturi pentru ochi, sa se certe, sa asculte muzica si nici sa intretina relatii sexuale. O interdictie controversata este aceea plasata asupra inghitirii salivei (proprii sau a altei persoane). Cei care respecta interdictia scuipa adesea, in timpul postului, pentru a nu-si potoli setea nici macar cu propria saliva. Criticii acestei practici spun ca ea e lipsita de baza doctrinara si ca este un obicei care se opune spiritului Coranului, ce nu doreste sa impuna postul ca o forma de tortura.

Cine are voie sa nu respecte Ramadanul

Exista anumite categorii de credinciosi musulmani care pot beneficia de o amanare sau de o scutire a respectarii postului. Intre acestea se numara: persoanele bolnave, femeile la menstruatie, femeile insarcinate sau cele care alapteaza, copiii mici, calatorii (atunci cand parcurg distante mari) sau oricine hraneste cincizeci de saraci in fiecare zi a postului.

Ultimele 10 zile

Ultimele 10 nopti ale postului au o semnificatie aparte, una dintre acestea, Laylat Al Qadr, fiind cea in care musulmanii cred ca primele versete din Coran i-au fost relevate profetului Mohammed de catre ingerul Jibraeel (Gabriel). Ramadanul se incheie cu Eid Al Fitr, una dintre cele mai importante sarbatori islamice, care dureaza trei zile si simbolizeaza purificarea de dupa incheierea postului.

Noaptea Nasterii Profetului, celebrata in toate moscheile

Comunitatea musulmana din Romania va celebra marti seara, in cea de-a 12 zi a lunii Rebiul Evvel, din anul islamic 1437 (Calendarul Hegirei), Noaptea Nasterii Profetului Muhammed (Mevlid Kandili).



Mevlid Kandili este prima dintre cele cinci nopti luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandili.

Referindu-se la acest eveniment, seful Cultului Musulman din Romania, muftiul Muurat Iusuf, a declarat, pentru Agerpres, ca Noaptea Nasterii Profetului Muhammed este o sarbatoare importanta pentru toti musulmanii din Romania si va fi celebrata prin slujbe religioase in toate lacasele de cult iar in Municipiul Constanta va fi oficiat un serviciu religios public, marti 22 decembrie, incepand cu ora 14:17, la Geamia Hunkiar.

"Cu acest prilej, urez tuturor musulmanilor din Romania o Noapte a Nasterii Profetului Muhammed (PbuH) Binecuvantata, Mevlid Kandiliniz Mubarek Olsun, Mewit Qandiliniz Qayirli Bolsin rememorand totodata Sura Al-Ahzab, Versetul 21 din Coranul Cel Sfant care referindu-se la Profet, aminteste: Ati avut voi in Trimisul lui Allah o pilda frumoasa, pentru cel care nadajduieste in Allah si in Ziua de Apoi si Il pomeneste pe Allah mereu!", a transmis muftiul.

Mevlid Kandili

Potrivit traditiilor musulmane, Noaptea Nasterii Profetului (Mevlid Kandili), prima dintre cele cinci asa numite Nopti Luminate, nopti simbolice importante pentru credinciosii musulmani, este marcata prin slujbe religioase si prelegeri despre viata Profetului Mohamed, sustinute de imami.

Specificul culinar al acestei sarbatori consta in prepararea unor gogosi traditionale care se impart dupa slujba, impreuna cu halva, ca semn al pomenirii Numelui Profetului.

Noptile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil (Luminate) in timpul Sultanului Selim al II-lea (secolul al XVI-lea), cand acesta a statuat iluminarea minaretelor moscheilor cu lumanari pentru a vesti credinciosilor caracterul sfant al acestora.

Deoarece acest calendar este calculat in raport cu miscarea de revolutie a Lunii in jurul Pamantului datele de celebrare a noptilor de Kandil difera anual in raport cu lunile din calendarul gregorian.

Astfel, prima dintre cele cinci nopti luminate pentru musulmani: Mevlid Kandili - Nasterea Profetului Muhammed - se celebreaza in noaptea de 2 ianuarie 2015.

Urmeaza:

• Regaip Kandili (Noaptea conceperii Profetului - 23 aprilie 2015)
• Mirac Kandili (Ridicarea la cer a Profetului Muhammed - 15 mai 2015)
• Berat Kandili (Noaptea Iertarii pacatelor - 1 iunie 2015) si
• Kadir Gecesi (Noaptea Revelarii Coranului catre Profetul Muhammed - 13 iulie 2015)

In noaptea Mevlid Kandili, asemeni tuturor noptilor luminate, musulmanii se roaga, la moschee sau acasa, pentru iertare, se reculeg si isi impun sa identifice calea corecta de urmat in viata. Credinciosii se inchina si canta Mevlit, un poem ce se considera a fi fost scris la Nasterea Profetului Muhammed.

De asemenea, in aceste zile sfinte, tinerii din comunitatile musulmane isi viziteaza rudele varstnice iar in statele musulmane traditionaliste, cele mai multe dintre magazinele de patiserie si panificatie pun in vanzare Kandil Simidi (covrigei crocanti presarati cu seminte de susan). Vecinii din cartier sau din blocurile de locuinte isi ofera in dar Helva (desert traditional turcesc preparat din gris sau faina cu tahan) sau lokma tatlisi (un desert special turcesc din aluat prajit cu sirop).

Profetul Muhammed s-a nascut la Mecca, in Arabia Saudita, dar data exacta a nasterii sale nu este unanim acceptata de istorici. Musulmanii suniti celebreaza ziua de nastere a Profetului pe data de 12 a lunii islamice Rebiul Evvel (Rabi ' Al - Awwal /arab.), in timp ce musulmanii siiti o marcheaza pe data de 17 a acestei luni. Muhammed este considerat a fi ultimul profet si sunt abordari religioase diverse care interpreteaza semnificatia zilei sale de nastere.

Unii vad ziua de nastere a Profetului ca un eveniment demn de sarbatorire fastuoasa, in vreme ce altii interpreteaza celebrarea nasterii ca venind in contradictie cu legea islamica.

Ambele scoli religioase isi sustin tezele prin interpretarea unor citate din Coran - asa numitele hadith (naratiuni originare din predicile si faptele Profetului Mohamed) si evenimentele din viata Profetului.