SUBIECT: Despre accesibilitate

Ma gandesc, vazand acesta rezolvare locala, oare de ce nu exista o presiune sociala, o petitie a O.N.G. urilor astel incat toate primariile sa fie obligate prin lege sa-si achizitioneze un astfel de lift ?!

Hai mai Dane... unde sa fie aceasta "presiune sociala" daca prim ministrul nostru ne "abureste" de cate ori deschide gura in fata presei si a camerelor de luat vederi. Ia priveste cum graieste:

Victor Ponta: În această vară vom face o analiză pe toate instituțiile publice care nu respectă legea privind mijlocele de acces pentru persoanele cu dizabilități.

Sunt oameni care au nevoie de sprijin și vom pune la dispoziție resursele pentru ca orice instituție din #România să aibă mijloace de acces civilizate.

VIDEO

Câștig în instanță pentru un copil discriminat de un taximetrist. Noi măsuri pentru firmele de taxi din București

Firmele de taxi din Bucureşti ar putea fi obligate, prin decizie judecătorească, să aibă cel puţin o maşină adaptată persoanelor cu deficienţe locomotorii. Curtea de Apel Bucureşti a dat, în primă instanţă, câştig de cauză familiei unui elev de 14 ani. Plângerea în instanţă a fost depusă după ce un şofer de taxi a refuzat să-l ducă pe băiat la şcoală pe motiv că scaunul cu rotile al acestuia ar murdări bancheta maşinii.

VIDEO

Ştefan Stoian suferă din naştere de tetrapareză spastică şi infirmitate motorie. Dependent de scaunul cu rotile și alte diverse aparate aduse special pentru el din Statele Unite, Ştefan a avut un mare şoc acum doi ani când a chemat un taxi care să îl ducă la şcoală.

„A spus că nu poate să mă ducă la şcoală pentru că îşi murdăreşte acea canapea pe care a cumpărat-o nouă zilele trecute”, povestește Ştefan Stoian.

Şoferul l-a lăsat pur şi simplu în poarta casei şi a plecat.

„Ne-a lăsat în mijlocul străzii, cu un cearceaf în mână, cu care voiam să protejăm maşina dumnealui”, spune Luminiţa Stoian, mama lui Ştefan.

„Portbagajul era gol şi puteam să pliem acel scaun să intre în portbagaj”, mai spune băiatul.

Cu chiu cu vai o a doua maşină, de la o altă firmă, a acceptat cursa. Mama lui Ştefan, avocat de profesie, a sesizat Consiliul Naţional pentru Combatarea Discriminării. A reclamat comportamentul firmelor de taxi şi a cerut sancţionarea lor pentru discriminare. Răspunsul primit i-a uluit.



„Nu aş putea să vă spun ce am decis pentru că nu îmi amintesc. Dar este posibil să fi spus, cu ce am avut noi la dosar, să fi spus că nu este discriminare”, declară Csaba Asztalos, preşedintele CNCD.

Extrem de nemulţumită, Luminiţa Stoian a dus cazul în instanţă şi a avut câştig de cauză.

„Judecătorul a sancţionat cei doi furnizori de servicii şi a pus în vedere autorităţilor publice să facă toate demersurile administrative pentru ca să fie combătută starea de discriminare”, mai spune mama băiatului.

Adică a obligat Primăria Capitalei să impună tuturor firmelor de taxi din oraş să aibă cel puţin o maşină adaptată persoanelor cu handicap locomotor. Culmea, o astfel de prevedere există încă din 2007, dar din cele peste 10.000 de taxiuri din Bucureşti unul singur o respectă. Aşa că şoferii refuză cursele pe bandă rulantă.

„Am refuzat pentru că nu am loc în spate. Am butelie de gaz mare şi alte acarete. Nu am unde să îl pun”, spune un șofer de taxi.

Mama lui Ştefan a mers, însă, mai departe. Femeia a reclamat la CEDO inclusiv faptul că trotuarele din Bucureşti nu sunt adaptate persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. La fel şi multe mijloace de transport în comun. Ca să ajungă singur la şcoală, copilul îşi riscă viaţa în fiecare zi pentru că trotuarele sunt ocupate de maşinile parcate.

„Trebuie să mă duc neapărat pe carosabil pentru că nu este loc”, spune Ştefan Stoian.

Şeful Consiliului pentru Combaterea Discriminării spune că e greu să analizeze toate sesizările primite.

„Nu putem noi să măsurăm cum trebuie să fie bordura sau adaptată pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru că nu avem această competenţă”, susține Csaba Asztalos.

Acum, Luminiţa Stoian are alte 39 de procese pe rol, atât la instanţele din România, cât şi la cele europene. Majoritatea pentru discriminare şi nerespectarea legii.

Toate companiile de taxi din București vor fi obligate să dețină cel puțin câte o mașină care să fie folosită exclusiv de către persoane cu dizabilități, special adaptată în acest sens, municipalitatea urmând să se asigure că obligația va fi respectată. Acesta este efectul unui proces pe care un copil în vârstă de 14 ani în cărucior cu rotile l-a câștigat împotriva taximetriștilor și a primăriei, care mai au însă ocazia unui recurs.

Copilul s-a adresat judecătorilor, prin intermediul mamei sale, reclamând că firmele de taxi Speed și Nik&Sun discriminează persoanele cu handicap, prin faptul că nu le pun la dispoziție mașini special adaptate nevoilor. El a arătat că nu le-a putut folosi serviciile deoarece mașinile existente în flota celor două companii nu asigurau condiții optime pentru această categorie de persoane.

El a dat în judecată și Primăria Capitalei, obținând câștig de cauză.

Astfel, Curtea de Apel a decis că firmele de taximetrie Speed și Nik&Sun l-au discriminat și, după ce le-a amendat cu câte 10.000 de lei, le-a obligat să dețină cel puțin un autovehicul special adaptat, destinat exclusiv transportului în regim de taxi al persoanelor cu dizabilități care utilizează pentru deplasare cărucioare rulante electrice nepliabile.

Judecătorii nu s-au oprit însă aici, ci au impus Primăriei municipiului București ca, prin primarul general, să efectueze demersurile administrative pentru a-i obliga pe toți transportatorii autorizați în regim taxi să dețină cel puțin o astfel de mașină.

Decizia judecătorilor poate fi atacată cu recurs în 15 zile.

Copilul cu handicap - premiant la școală și "Jamie Oliver" al copiilor cu dizabilități din România

Copilul, premiant la școală, s-a adresat recent și Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) deoarece unitatea la care învăța nu i-a creat condiții pentru a urma toate cursurile, el fiind nevoit să lipsească de la orele de la laborator susținute de colegii săi la etaj, în lipsa unei rampe de urcare. El nu a putut participa nici la lecțiile de pian oferite de școală ca activitate extracuriculară, deoarece clădirea respectivă nu era dotată cu rampe de acces.

În cadrul comunității, el a fost declarat "Jamie Oliver" al copiilor cu dizabilități din România, fiind ales cel mai bun bucătar la un concurs.

Legea obligă taximetriștii încă din 2006 să deșină mașini pentru persoane cu handicap, dar degeaba

Culmea este că taximetriștii sunt obligați să asigure astfel de mașini persoanelor cu handicap printr-o lege aprobată încă din 2006, dar fără efect, dacă ne raportăm la decizia instanței care impune municipalității să oblige abia din acest moment taximetriștii să respecte legea.

Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, introdusă în decembrie 2006, prevede că, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare, deci practic de la jumătatea anului 2007, toți operatorii de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.

Refuzul conducătorului de taxi de a asigura transportul persoanei cu handicap și a dispozitivului de mers constituie discriminare și trebuie sancționat cu amendă în cuantum cuprins între 6.000 de lei și 12.000 de lei.

În urmă cu doi ani, taximetriștii din Constanța au ieșit pe stradă protestând față de decizia autorității locale de a trece la amendarea firmelor care nu dețin un autoturism special amenajat pentru persoanele cu dizabilități. Ei și-au motivat protestul prin faptul că în Constanța sunt peste 700 de firme care operează cu câte o singură mașină.

Ei au mai invocat faptul că Legea taximetriei, adoptată însă cu trei ani înainte de Legea persoanelor cu handicap, nu îi obligă să dețină astfel de mașini.

Aceleași argumente au fost invocate și în alte orașe, iar în București persoanele cu handicap au fost trimise de către taximetriști să folosească metroul, dotat cu lift de acces.

În Uniunea Europeană, o persoană din șase suferă de handicap, de la o forma ușoară până la o formă gravă, În România, ultimele date relevă că trăiesc 752.931 persoane cu handicap (3,38% din populația țării), cele mai multe (61.271 persoane) din București, peste 35% fiind cu handicap grav și 52% indicând handicap accentuat.

Un număr semnificativ de astfel de persoane, în special din mediul rural, nu sunt însă incluse în statisticile oficiale, nefiind înregistrate ca șomeri sau ca prezentând dizabilități.
via

Avocatul Poporului va verifica institutiile publice si private care n-au rampe de acces.

VIDEO

Institutia s-a autosesizat in urma reportajului prezentat la Stirile PROTV, care arata cat se chinuie persoanele cu dizabilitati ca sa ajunga la unele clinici medicale, si chiar institututii ale statului care incalca legea si nu au rampe speciale.

Sute de mii de persoane cu handicap intampina dificultati si atunci cand incearca sa se deplaseze, din cauza bordurilor prea inalte sau a mijloacelor de transport inaccesibile. Avocatul Poporului sustine ca sesizarea din oficiu vizeaza posibila nerespectare a articolului 50 din Constitututia Romaniei, care spune clar ca persoanele cu handicap trebuie protejate.

RATB "nu tolereaza", dar permite. Ce se intampla cand un om aflat intr-un scaun cu rotile incearca sa urce in autobuz



Condamnate in scaune cu rotile, persoanele cu dizabilitati sunt si umilite pe strada de soferii mijloacelor de transport in comun.

VIDEO

In Bucuresti, de pilda, multi soferi si vatmani nu ii ajuta pe acesti calatori sa urce in autobuz sau tramvai. Nici macar nu se uita la ei, pentru ca se grabesc sa-si termine cursa si, atentie, nu sunt sanctionati. Asa ca, daca nu-i vad sefii, de ce s-ar deranja sa sara in ajutorul celor defavorizati? Se intampla asta aproape in fiecare zi, intr-o statie RATB, insa responsabilii nu iau masuri. Doar promit o ancheta.

Suntem in statia Dr. Grozovici, din Bucuresti. Marius incearca sa urce in autobuz. Apasa butonul pentru persoane cu dizabilitati, si-l anunta pe sofer ca are nevoie de el. Acesta il ignora, inchide usile si pleaca.

Marius Stratulat: "Domnul sofer m-a vazut in oglinda si n-a vrut sa ma ia in autobuz. Nici macar n-a coborat."

Potrivit legii, soferul ar fi trebuit sa coboare, sa puna rampa cu mana si sa-l ajute pe Marius sa urce. Din pacate, nu e un caz izolat. Iata alt sofer care nu numai ca nu coboara, dar il si sfideaza.

Marius Stratulat: "A coborat masina pentru a cobori si rampa, dupa care a inchis usile si a plecat."

Pusa in fata faptului implinit, conducerea RATB a anuntat ca va declansa o ancheta.

Constantin Tobescu, purtator de cuvant RATB: "E clar ca nu toleram o asemenea atitudine din partea angajatilor nostri. Toti conducatorii de vehicule sunt special instruiti sa actioneze manual trapele de acces pentru persoanele cu dizabilitati."

Liderii de sindicat le iau apararea si spun ca soferii sunt prea grabiti ca sa ajunga la destinatie.
Ivan Tudor Florian, presedintele Sindicatul Transportatorilor APT din RATB: "Ei circula dupa un itinerar si trebuie sa ajunga la cap de linie repede, altfel nu pot sa-si faca nici macar necesitatile fiziologice. Cand au fost achizitonate autobuzele, trebuia sa ia cu rampe electrice."

Si daca ar fi rezolvata problema de comportament a soferilor, tot ramane cea de fond. In Bucuresti, doar 60% dintre vehicule au podeaua coborata sau rampa de acces, din vina managerilor.

Intr-o statie de tramvai, de pilda, nu exista refugiu, iar o persoana in fotoliu rulant nu are nicio sanse sa se urce in tramvaie, pentru ca ele nu sunt dotate cu rampa, iar distanta de la platforma la sol este una mult prea mare.

In aceste conditii, vina o poarta autoritatile. Conducerea RATB pentru management defectuos, dar si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, care ar trebui sa amendeze municipalitatea, dar nu se deranjeaza sa treaca la sanctiuni.

Adrian Toader, ANPIS: "Cand mergeti si va uitati nu vi se rupe inima? La fel simtim si noi cand trec prin statii troleibuze si nu opresc si sunt persoane cu carucioare si nu pot sa urce ca nu e accesorizat sau soferul nu deschide, din comoditate nu deschide scara rulanta."

Iar neregulile nu se opresc aici. Saptamana trecuta, Stirile ProTV v-au aratat cum oamenii cu dizabilitati sunt ignorati multe institutii publice care nu au rampa. Si nici nu au fost sanctionate pentru asta.

Este nevoie de justitie pentru a obliga Primaria (si companiile de taxi) sa respecte legea ! Decizia nu este definitiva... dar legea este clara: companiile de taxi sunt obligate sa detina cel putin o masina accesibilizata la nevoile persoanelor cu dizabilitati.

Curtea de Apel BUCURESTI - Informatii dosar

Comunicat de presă - ActiveWatch

Pentru a treia oară în ultimii doi ani, asociația OPTAR a solicitat desființarea parcării amenajată prin blocarea trotuarului din fața Primăriei Municipiului București (Splaiul Independenței nr. 291-293, Sectorul 6).

....

Normativul privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, prevede la Capitolul IV, Secțiunea 5 (4) că stațiile trebuie amplasate cât mai aproape de intrările principale în clădiri sau zonele de interes. Distanța maximă de la stație la punctele de interes din vecinătatea acesteia nu trebuie să depășească 50 m.

Conform dispozițiilor din Capitolul IV (IV.2.2.), lățimea trotuarelor conformate pentru a fi utilizate de către persoane cu handicap va fi de 1,80 m pentru trafic constant în dublu sens. Trotuarul respectiv deservește instituția reprezentativă a administrației Capitalei României și face legătura dintre stația de Metrou și Politehnică, traficul pietonal fiind constant în dublu sens.

Citeste mai departe...

Umilintele indurate de persoanele cu dizabilitati care vor sa intre in biserica. "Nu facem dupa placerea lor"

Aproape o mie de institutii publice de stat din intreaga tara nu au rampe pentru persoanele cu dizabilitati. Cel putin asa arata ultimul raport al Agentiei de Plati si Inspectie Sociala.



Revoltator este ca acestor institutii li se adauga bisericile, unde toti ar trebui sa fim tratati egal.

Urmariti un reportaj filmat cu o camera ascunsa in care va aratam ce atitudine au unii preoti, atunci cand li se cere sa respecte legea. O atitudine pe care reprezentantii Patriarhiei Romane ne-au transmis ca o regreta.

VIDEO

In toata tara sunt aproape 600 de institutii de stat fara rampe, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala. Alte 377 au, insa, sunt prost facute si persoanele cu dizabilitati nu le pot folosi.

Depasita de situatie, Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, cea care ar trebui sa-i amendezr pe cei care incalca legea ne cere sa avem rabdare.

Adrian Toader, pres. ANPIS: "Sunteti multumit de cum sunt oamenii astia tratati si cum au acces in toate aceste institutii//Nu in totalitate, sigur. Eu zic ca ne facem datoria. dar, repet, nu se pot face toate intr-o zi."

Am gasit acest articol interesant .

Se deschide cea mai modernă gară din România

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a inspectat ultimele lucrări pe coridorul de cale ferată până la frontiera cu Ungaria, aflat în reabilitare .

De asemenea, ministrul a făcut o vizită și la Gara Arad, care a fost modernizată împreună cu linia de cale ferată Frontiera – Curtici – Arad – Km 614. În urma acestei reabilitări, trenurile vor putea circula cu 160 km/h. Întreg proiect a costat aproximativ 1,1 miliarde de lei.

„Trenurile vor circula fără să mai fie nevoie să oprească să schimbe locomotivele, fără să mai schimbe personalul, iar asta tocmai grație acestui sistem ERTMS Nivel 2 pe care l-am implementat, deocamdată doar în acest proiect. Gara Arad este un proiect pilot pe care mi-aș dori să-l extindem în perioada următoare”, a declarat ministrul Costescu.

Doar pentru modernizarea și extinderea Gării Arad s-au investit 315 milioane de lei. Potrivit Ministerului Transporturilor, Gara Arad „este un nod de cale ferată important, asigurând legături feroviare cu nord-vestul României spre Oradea, Satu Mare, Baia Mare, cu sud-vestul țării spre Timișoara, Turnu Severin și Serbia și cu linii feroviare cu trafic local spre Nădlac, Brad, Santana”.

De asemenea, reprezentanții Ministerului Transporturilor mai spun că stația Arad este printre cele mai mari din Estul Europei și are în exploatare o lungime desfășurată de aproximativ 35 de kilometri de linie de cale ferată și 146 de schimbătoare de cale.

Au fost reabilitate peronul existent din fața clădirii de călători, structura și fațada istorică. De asemenea, s-au realizat trei noi peroane intermediare din care primele două cu o lungime de 400 metri și late de 7,70 metri și un al treilea peron intermediar cu o lungime de 340 metri.

Accesul la peroane se face pe o pasarelă pietonală dotată cu lifturi și scări rulante, care se desprinde din holul central al sălii pentru călători.










P.S. Am un nod in gat. Oare cum se descurca o persoana cu dizabilitate accentuata/ grava... cu atatea scari si garduri ??!
Cei care se deplaseaza cu caruciorul cum se descurca in cea mai moderna gara, cea mai noua... e.t.c ?!

S-au respectat normele impuse prin legea 448/2006 privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati ?!
Tare mi-e teama cu NU.

O bancă din România, amendată pentru discriminare

Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat miercuri o bancă cu 70.000 de lei pentru refuzul de a elibera un card bancar unei persoane cu dizabilitate locomotorie pe baza amprentei ca şi semnătură.



Refuzul de a elibera un card bancar în aceste condiţii reprezintă discriminare, potrivit CNCD.

"S-a aplicat amendă contravenţională în cuantum de 30.000 lei pentru bancă, conform prevederilor art. 2 alin.3, coroborat cu art. 10 lit. d) din OG nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere faptul că banca nu a elaborat procedurile necesare pentru rezolvarea problemei. Totodată, Colegiul director a aplicat agenţiei locale o amendă contravenţională în cuantum de 20.000 lei (pentru refuzul eliberării cardului), conform prevederilor art. 2 alin 1, coroborat cu art. 10 lit. d), respectiv amendă contravenţională în cuantum de 20.000 lei (pentru crearea unui cadru degradant faţă de persoană cu dizabilitate locomotorie), conform prevederilor art. 2 alin. 5 din OG nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", se arată într-un comunicat al CNCD, scrie bzi.ro.

CNCD recomandă băncii elaborarea unor proceduri pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, prin care să poată semna cu amprenta şi, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 2 din OG nr. 137/ 2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, banca reclamată va publică în mass-media un rezumat al hotărârii în speţă.

11 februarie 2016

"Numai 2 minute" este numele scurtmetrajului în care regizorul canadian Yan Giroux tratează importanţa respectării locurilor de parcare rezervate persoanelor cu handicap. Cum vom proceda începând de mâine - desigur că ţine de fiecare dintre noi - dar trebuie să realizăm că aceşti oameni nu cer pomana nimănui, cer doar să fie respectaţi.

Parcarea fără drept pe locurile persoanelor cu dizabilităţi este deja un fenomen în multe ţări, printre care şi România. Internetul este plin de filmuleţe în care sunt surprinşi astfel de conducători auto, iar unii nu numai că parchează unde nu au voie, dar ocupă şi două locuri.

Acţiunea scurtmetrajului se desfăşoară în parcarea unui supermarket, unde un cuplu îşi parchează automobilul pe un loc rezervat persoanelor cu handicap, sub pretextul că nu vor staţiona mai mult de două minute, atât cât durează cumpărăturile. În acest timp, un alt şofer care suferă de un handicap sever, caută la rândul său un loc de parcare, pentru ca în final să parcheze la o distanţă considerabilă de intrarea în magazin.
Din păcate, un număr destul de mare de şoferi nu realizează că pentru aceşti oameni, câţiva metri în plus pe care trebuie să-i parcurgă până la destinaţie, sunt extrem de importanţi, din cauza efortului pe care trebuie să îl depună dar şi al pericolelor la care se expun.
Cu siguranţă aceste lucruri nu se vor schimba peste noapte, însă oamenii de bine nu trebuie să se dea bătuţi atunci când şi legea dar şi morala sunt de partea lor!

Chiar şi cele câteva trepte ale scării de acces într-o clădire pot reprezenta un obstacol de netrecut pentru vizitatorii cu situaţii dificile. Aceştia nu pot accesa clădirea fără asistenţă din partea unei alte persoane. Pentru a rezolva această problemă, compania „Allgood Trio” a găsit o soluţie care se dovedeşte cât se poate de eficientă, mai ales că nu afectează cu nimic arhitectura actuală a clădirilor.
Cu ajutorul unei tehnologii moderne, inginerii de la Allgood au creat un sistem ingenios de retragere a scărilor existente, care lasă locul unei platforme metalice. Această platformă este acţionată hidraulic şi poate ridica la nivelul intrării în clădire o persoană cu dizabilităţi aflată în cărucior.

Este o invenţie care vine în ajutorul bătrânilor, dar mai ales al persoanelor care se află în imposibilitatea de a se deplasa fără un cărucior cu rotile. Sistemul „Sesame” poate fi adaptat oricărei clădiri.



În această prezentare, persoana cu dizabilităţi apelează la cineva din clădire pentru acţionarea iniţială a platformei, dar este posibilă şi folosirea unei telecomenzi.

Cel putin in fiecare oras din Romania ar trebuii sa se instalaze o astfel de platforma !
Ca nu se intampla asa , dovedeste ca avem mentalitate de marlan.
Sau poate ca mai este un aspect. Deoarece din aceasta accesibilizare civilizata nu aduc ciubucuri si spagi edililor, nu sunt :"rentabile".

Campania "O Românie accesibilă într-o Europă fără bariere" a ajuns la Călărași

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a desfășurat Conferința - Consolidarea Capacității Instituționale a Consiliului Național al Dizabilității din România în parteneriat cu Consiliul Județean Călărași, Primăria Călărași, DGASPC Călărași și Asociația Sporting Club Galați, în municipiul Călărași, în data de 21 iunie 2016.



Întâlnirea a adus la un loc ONG-urile din județul Călărași și instituțiile publice responsabile în implementarea prevederilor Convenției ONU, pentru identificarea și soluționarea problemelor specifice accesibilității la nivel local, județean și regional.
În finalul evenimentului sportivii Asociației Sporting Club Galați au făcut o demonstrație de baschet în scaun rulant.

'Am ținut să vorbesc, printre altele, despre demnitatea umană a persoanelor cu dizabilități, despre modul apreciabil în care reușim să ne păstrăm demnitatea în fața umilințelor venite, uneori, chiar din partea autorităților. Și aici aș dori să amintesc cât de umilită ți desconsiderată m-am simțit când am fost obligată, de împrejurări, să părăsesc dezbaterea dedicată problemelor cu care se confruntă Sistemul Național de Sănătate, organizată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, joi, 9 iunie 2016', a explicat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Tudora Nicolae, directorul general al DGASPC Călărași a subliniat în deschiderea evenimentului că nu mai dorește să existe două categorii diferite: persoanele normale și cele cu dizabilități, aceste bariere trebuie să dispară, iar acest lucru este realizabil prin obiectivele parteneriatului cu Federația Consiliul Național al Dizabilității.

Prefectul de Călărași, George Iacob a apreciat că CNDR a manifestat interes pentru județul Călărași, deși este pentru prima dată când reprezentanții acestui for se află în mijlocul cetățenilor Călărașului.
'Este evident că și nouă ne pasă, acești copii minunați trebuie susținuți, trebuie susținute cadrele medicale și didactice, elevii, familia, toți au nevoie de susținere și încurajare. Nouă ne revine sarcina ca prin măsuri guvernamentale să susținem și să dezvoltăm tot ceea ce împreună apreciem că se poate, iar comunitatea locală să-și însușească acea cultură a grjii pentru semenii noștri aflați în nevoi deloc ușoare', a menționat George Iacob, prefectul de Călărași.
Primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin a afirmat că trebuie să armonizăm legislația pentru că este alambicată rău și că nu există interes de finanțare pentru accesibilizare, sector pe care occidentul pune mare bază.
'Opt ani, cât am fost vicepreședinte, m-am bătut pentru drepturile mamelor, mă bat și acum, dar legea este așa cum este și trebuie s-o respectăm. Am cumpărat un microbuz pentru un centru al copiilor cu dizabilități și sunt uimit de birocrația și formalitățile necesare să-l putem folosi. A trebuit ca șoferul să facă niște cursuri speciale, o prostie după părerea mea.
Văd în CNDR o echipă formidabilă care încearcă să dea o altă valoare segmentului dizabilității, de fapt, valoarea lui normală în viața socială. Aveți în noi un partener', a concluzionat Daniel Ștefan Drăgulin, primarul municipiului Călărași.

'Sunt onorat pentru calitatea de gazdă pe care ați acordat-o Consiliului Județean Călărași, mai ales că în mijlocul atenției se află persoanele cu dizabilități. Alături de noi sunt reprezentanți ai principalelor instituții publice din județul Călărași și din municipiul Calărași care împreună cu societatea civilă, cu ONG-urile, participă la crearea unui climat care să permită accesibilitate tuturor persoanelor cu dizabilități. Acestea participă la toate tipurile de activități. Împreună dorim să facem pașii de trecere de la deziderat, la lucrurile practice, astfel că am înlesnit accesibilitatea persoanelor cu dizabilitați la mediul cultural, la teatru, la instituțiile de sănătate publică, la instituțiile publice. Accesibilitatea trebuie să devină un fapt al cotidianului, iar acest eveniment să fie o permanență', a declarat Daniel Ștefan, manager public, Consiliul Județean Călărași.

Au mai luat cuvântul: Vasile Cristea—președinte Asociația Sporting Club Galați și Vicepreședinte Comitetul Paralimpic Român; Justina Radu-Director Executiv al Consiliului Național al Dizabilității din România; Grosu Lavinia — Director Executiv Adjunct DGASPC Călărași; Mihaela Mazilu — Președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Călărași; Savu Radu Mariana — manager proiect; Zeta Pompilia — președinte Asociația 'Noi orizonturi'; Simona Stroescu — psihopedagog Grădinița 'Step by step'; Tulpan Elena — Director executiv Asociația de sprijin a copiilor cu handicap fizic din România; Călin Bucur Constanța — președinte Sindicatul democratic al asistenților personali Călărași; Nicolae Chirana — Director, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Călărași; Marius Dumitrescu — Director, Direcția pentru Tineret și Sport Călărași; Inspector general al ISJ Călărași — Tudor Constantin; Inspector școlar învățământ special — Corina Magearu; Director AJPIS Călărași — Liviu Oltenacu; Director AJOFM Călărași — Nicolae Chirana; Director Școala Gimnazială 'Carol I' Călărași — Marin Neata; Director CJRAE Călărași — Mariana Călin; Director Grădinița 'Amicii' — Simona Bica.

Partenerii evenimentului:
InfoCons
Mobility
Medical Express
Agerpres

Hotelurile de 2 stele au obligatia sa fie adaptate cu rampe de acces ? Multumesc !