SUBIECT: Despre accesibilitate

Este dificil sa-ti raspundem la aceasta intrebare pentru ca ;

Hotelul este o cladire publica unde intra cine doreste/ cine vrea sa apeleze la serviciile oferite de acel hotel.
Dar hotelul este propietatea cuiva, propietate privata.
Patronul face ce si cum vrea cu propietatea lui.

Daca hotelul ar fi in propietatea statului, asadar cladire publica atunci ar trebuii sa se supuna , sa respecte legea privind accesibilitatea in cladirile publice.
Numarul stelelor acordate hotelului nu are nici-o relevanta.

Cat despre accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusa in cladirile si locurile publice suntem foarte departe de respectarea legislatiei in vigoare .

Si pe mine ma supara, ma deranjeaza foarte mult ca nu exista accesibilitate pentru multi dintre noi.

De pilda, exista rampa de acces intr-un magazin. O.K. !

Insa in magazin surpriza. Spatiu intre rafturile cu marfa de vanzare este foarte mic. Nici vorba sa poti merge cu un carucior.
Iar pe rafturi, marfa este expusa/ aranjata inghesuit.
Cumparatorul este obligat sa fie foarte precaut, sa nu darame marfa, si sa plateasca pagube.
Eu , Dan am spart borcane cu mazare. Am incarcat in cos un borcan, si au alunecat din gramada alte 2 borcane si s-au spart.
Le-am platit.

Nu vad, nu inteleg de ce pe un raft n-ar fi expuse 90 de produse in loc de 100. Intentionat le expune asa ,pentru a stoarce bani de la clienti.
Intr-o zi , din acele 100 de produse, sunt cumparate doar 5-10. Restul raman acolo incremenite.

Bancomatele sunt amplasate la o inaltime inaccesibila multora dintre noi.

Cine sa-i amendeze pentru aceasta purtare marlaneasca ???

Din capitolul vietii , Ai parcat ca un BOU !

Un primar a găsit "amenda" perfectă pentru şoferii care parchează ilegal: Un tanc

Arturas Zuokas, primarul capitalei Lituaniei, Vilnius, s-a săturat de şoferii care îşi parchează automobilele ilegal, prin tot oraşul. Aşa că, politicianul în vârstă de 43 de ani s-a pus la volanul unui tanc pentru a impune un exemplu printre lituanieni.



Momentul incredibil în care primarul oraşului Vilnius (Lituania) frustrat de ilegalităţile comise de cetăţeni, a condus un vehicul blindat peste un Mercedes-Benz clasa S, parcat neregulamentar, a devenit viral pe reţelele de socializare, potrivit The Guardian.

Potrivit primarului, aceasta este cea mai bună metodă de a combate, pe viitor, problema parcărilor neregulamentare.

"Mi-a ajuns cu şoferii care-şi parchează maşinile de lux pe pistele de bicicişti sau trecerile de pietoni. Acest tanc este o unealtă bună pentru a rezolva problema parcărilor neregulamentare", a explicat Zuokas.

Persoanele cu dizabilitati din Romania, umilite de CFR. Cu ce au fost inlocuite rampele speciale din gari

Situatie revoltatoare in Romania anului 2016. Persoanele cu dizabilitati care circula cu trenul trebuie sa suporte umilinte de neconceput pentru un occidental.

Sunt duse in brate de angajatii CFR sau transportate cu masina pentru valize, deoarece trenurile de la noi nu dispun de rampe speciale. Li s-a intamplat si azi unor tineri cu mobilitate redusa, care au plecat din Targu Jiu catre Targoviste, unde sunt studenti.

In Romania, doar cateva vagoane sunt prevazute cu rampe pentru cei cu dizabilitati.

Printr-o situatie cel putin stanjenitoare trec de fiecare data cand circula cu trenul sapte tineri din Targu Jiu, studenti la Targoviste. Din cauza dizabilitatilor pe care le au, nu pot sa urce singuri in tren niciodata. Desi inaintea fiecarei calatorii solicita o rampa speciala, aceasta nu apare niciodata.

Daniela Bacoi, reprezentant statia CFR Tg. Jiu: "Conform reglementarilor in vigoare, avem datoria sa ii urcam in tren, sa le asiguram tot confortul. Avem si un vagon special. "

Doar ca vagonul special, in lipsa unei rampe, nu ajuta cu nimic. Din contra, spun studentii. "Niciun om sanatos nu poate sa urce, ca asta are un metru jumatate... E cat un om normal. Le multumim", spune unul din ei.

Maria Isabela Dobrota, studenta: "De ce tot timpul trebuie sa ne rugam de cei de la CFR sau calatori sa ne dea o mana de ajutor? Vi se pare corect ca intr-o tara civilizata sa patimim asa ceva? Eu cred ca pe nicaieri nu e asa ceva."

Laurentiu si Filip sunt studenti la Matematica. Primul sufera de poliomelita si parapareza spastica, iar cel de-al doilea de poliomelita, de la varsta de 2 ani. La Bucuresti, coborarea nu a mai fost la fel de grea ca urcarea, pentru ca in Gara de Nord exista un peron inalt, la nivelul vagonului. Totusi, si aici tinerii au avut parte de o surpriza. Cu o deosebita amabilitate, angajatii Cailor Ferate Romane i-au transportat cu masina pentru... carat bagaje.

Daniela Bacoi, reprezentant statia CFR Tg. Jiu: "Conform reglementarilor in vigoare, avem datoria sa ii urcam in tren, sa le asiguram tot confortul. Avem si un vagon special. "



Doar ca vagonul special, in lipsa unei rampe, nu ajuta cu nimic. Din contra, spun studentii. "Niciun om sanatos nu poate sa urce, ca asta are un metru jumatate... E cat un om normal. Le multumim", spune unul din ei.

Maria Isabela Dobrota, studenta: "De ce tot timpul trebuie sa ne rugam de cei de la CFR sau calatori sa ne dea o mana de ajutor? Vi se pare corect ca intr-o tara civilizata sa patimim asa ceva? Eu cred ca pe nicaieri nu e asa ceva."

Laurentiu si Filip sunt studenti la Matematica. Primul sufera de poliomelita si parapareza spastica, iar cel de-al doilea de poliomelita, de la varsta de 2 ani. La Bucuresti, coborarea nu a mai fost la fel de grea ca urcarea, pentru ca in Gara de Nord exista un peron inalt, la nivelul vagonului. Totusi, si aici tinerii au avut parte de o surpriza. Cu o deosebita amabilitate, angajatii Cailor Ferate Romane i-au transportat cu masina pentru... carat bagaje.



Dupa ce au parcurs 5 ore si jumatate de la Targu Jiu la Bucuresti, cei sapte studenti vor continua drumul cu un alt tren, pana la Targoviste. Si acolo angajatii CFR-ului sunt obligati sa ii ajute la coborare, atata vreme cat trenurile nu au rampa speciala pentru persoane cu mobilitate redusa.

Pentru ca duminica este zi libera la birouri, reprezentantii CFR Calatori nu au oferit o explicatie. Romania are, insa, o derogare obtinuta de la Comisia Europeana in ceea ce priveste transportul persoanelor cu handicap: rampele speciale trebuie construite pana cel tarziu in 2019.

P.S.
Chestiunea ar fi foarte usor de rezolvat. Pur si simplu, fiecare gara ar trebuii sa aiba construite sau renovate toate peroanele astfel incat sa fie la nivelul scarii vagoanelor.

Dimensiunea este cunoscuta de toti, insa nimeni nu o face. O gara sateasca are `1- 200 metri de peron, iar cea mai mare gara din Romania , Bucuresti Nord cu cele 14/16 peroane a cete 200 de metri nu depaseste distanta de 7 kilometri.

Este nevoie de balast, motostivuitor. cateva lopeti si gata.

Dar nu se vrea sau poate nu ne ajuta judecata si gandirea autoritatilor.

Este o munca pentru cei necalificati. Nu se vrea sa fie bine.

Preiau de pe Pagina de Facebook o opinie care ma impresionat.

Este scrisa de Rael Anda;
" Eu am vazut aceasta postare de mai multe ori in mai multe locuri. Si observ ca lumea nu se implica nici macar cu atat ca vorba aia a gandii nu costa bani. Ba mai mult e si sanatos. Cred ca fiecare persoana daca ar pune neuronu la contributie ar putea puncta un slogan ce poate candva ar aduce si o schimbare.....dar neeee cred cu tarie ca e un dezinteres TOTAL.

Totusi in ce ma priveste pe mine personal din lipsa somnului am incercat sa cern cateva idei.

Egalitatea incepe fara bordura

Lumina Soarelui pentru noi este o utopie

Au ochi dar nu ne vad,
Au urechi dar nu ne aud
In legislatie fac prapad
Pe noi ne omoara in mod crud

Caruciorul este un simbol care arata ca .....se poate.

Viata este un echilibru....de cand am doar un picior am inteles mai bine aceasta.

Cand tu iti schimbi adidasii noi schimbam rotile,carjele si protezele. Ti se pare ca au acelas pret?

In intreaga Romanie biletul de internare echivaleaza cu sentinta la moarte.

Incluziunea e un concept necesar precum aerul.

In politica prostia este un handicap.

Nu sunt cu nimic mai diferit ca tine.

Nici o data nu ignora pe cineva cu o dizabilitate. Maine si tu poti fi ca el.

Cat timp roata se invarte mai exista o speranta.

Dizabilitatea nu este contagioasa. Ignoranta, este!!!

Cravata unui politicean costa cat indemnizatia mea lunara.

Toti respiram aer in plamani, insa multi il au si in stomac.

Sincer nu stiu daca vor fi folosite sau utile dar mi.ar placea tare mult sa citesc astfel de slogane gandite si de altii.'

Toate clipurile video

Realism si compromisuri pentru un act european privind accesibilitatea



Actul european privind accesibilitatea ar putea avea un impact asupra vietilor celor 80 de milioane de persoane cu dizabilitati din Europa.

Actul european privind accesibilitatea ar putea avea un impact asupra vieţilor celor 80 de milioane de persoane cu dizabilităţi din Europa.

Redăm declarația lui Morten Loekkegaard, raportor privind Actul European al Accesibilității:

Avem un scop comun: de a face Europa mai accesibilă. Cred cu tărie că putem atinge acest obiectiv doar fiind realişti şi găsind compromisuri bune – nu în spatele uşilor închise din Parlament, dar împreună cu o varietate largă de părţi interesate.

Vom începe negocierile în Parlamentul European cu privire la o problemă importantă – Actul european privind accesibilitatea.

Reacţia părţilor interesate la proiectul meu de raport, precum şi numărul de amendamente înaintate de colegii mei din Parlament, arată cât de importantă este această propunere.

Trebuie să procedăm corect.

De la începutul procesului, în calitate de raportor pentru acest dosar, ambiţia mea nu a fost de a produce o teză de ordin ideologic, ci de a oferi soluţii care să fie puse în aplicare de către statele membre.

O abordare europeană reprezintă o necesitate dacă vrem să evităm provocările în ce priveşte ajungerea la un consens, care ar putea apărea într-o transpunere diferită a Convenţiei ONU privind persoanele cu handicap din 27 de state membre.

Cu toate acestea, faptul de a convinge statele membre să ni se alăture în această legislaţie, nu înseamnă că trebuie să reducem ambiţiile Actului din Parlamentul European – ci chiar din contră.Rolul parlamentului este crucial în această propunere specială. Sarcina noastră principală trebuie să fie aceea de a facilita o viaţă mai independentă pentru cei aproximativ 80 de milioane de oameni din Europa care trăiesc cu o formă de dizabilitate.

Punctul de plecare şi obiectivul urmăresc două lucruri: de a creşte accesibilitatea pentru cei cu nevoi şi, în acelaşi timp, să consolideze piatra de temelie a cooperării noastre europene: Piaţa unică.

Aşa cum am spus mai înainte, acest lucru înseamnă în a obţine un echilibru delicat între o accesibilitate mai bună şi crearea celor mai bune posibilităţi pentru întreprinderi de a dezvolta servicii şi produse accesibile.

Dacă vom reuşi să realizăm acest lucru, vom ajunge la o soluţie convenabilă pentru toate părţile implicate.

Accesibilitatea va fi îmbunătăţită în mai multe domenii, cum ar fi cumpărăturile on-line, cărţile electronice, sistemele de operare şi de transport. În acelaşi timp, întreprinderile vor fi încurajate să inoveze în producerea de produse accesibile şi de a avea un acces mai bun în ce priveşte vânzarea serviciilor şi produselor accesibile în toată Europa.

O inovaţie: a urmări accesibilitatea

După consultarea atât cu reprezentanţii persoanelor cu handicap, cât şi cu cei ai întreprinderilor care se ocupă cu accesibilitatea într-un fel sau altul, în multe sectoare, am experimentat un angajament comun: creşterea accesibilităţii.

O accesibilitate mai bună are o mare valoare adăugată, nu numai pentru persoanele cu handicap, ci şi pentru persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi pentru societate în ansamblul său.Inovarea are loc – şi dezvoltarea este rapidă. Multe exemple bune provin din sectorul TIC.

Preluând conducerea, acest sector a oferit o ample motivaţie pentru alte sectoare de a se ocupa, de asemenea, de accesibilitate.De exemplu, să luăm în considerare smartphone-ul. În această vară, smartphone-urile cu touch-screen vor sărbători cea de-a zecea lor aniversare. În urmă cu doar zece ani, Apple a prezentat o soluţie, care astăzi nu este doar un dispozitiv de asistare, dar în schimb a devenit tehnologia principală.

Persoanele care trăiesc cu dizabilităţi sunt cele care-şi cunosc cel mai bine nevoile. Acesta este motivul pentru care implicarea persoanelor cu handicap este esenţială pentru întreprinderi atunci când dezvoltă noi produse şi servicii.

Luând în considerare unicitatea fiecărei persoane cu handicap, de asemenea, trebuie să recunoaştem că nu există o soluţie universală.

Din acest motiv sper ca Actul să funcţioneze ca un susţinător al inovaţiei şi să încurajeze întreprinderile, mici şi mari, peste tot în Europa, să inoveze şi să vină cu soluţii care să îndeplinească necesităţile fiecărui utilizator.

Speranţa şi ambiţia mea este că Actul european privind accesibilitatea va îmbunătăţi în mod semnificativ viaţa a 80 de milioane de persoane cu handicap din Europa.

Fiind pragmatic şi realist, sunt pe deplin conştient de faptul că nu vom atinge accesibilitate 100% peste noapte, dar sunt încrezător că, prin acest act, ne îndreptăm în direcţia cea bună.

Sursa...

Photo: Stephen Jones
Photo: NEC Corporation of America

CONSTANȚA:
Transportul în comun și trotuarele sunt greu accesibile persoanelor cu dizabilități



Bulevardul Mamaia, aproape de intersecţia de la Capitol, într-un interval orar în care traficul rutier este intens, pe prima bandă, la câteva zeci de centimetri de tonele de oţel în viteză, reporterii Radio Constanța au fotografiat un bărbat între două vârste, într-un cărucior cu rotile.

Bărbatul nu are pe unde altundeva să se deplaseze, pe motiv că trotuarele au borduri prea mari şi sunt sugrumate de autovehiculele parcate până aproape de clădiri.

„Aici mai e cum mai e. Dar am fost ieri pe 1 Mai. Atât sunt bordurile (şi ne arată cam la 30 de centimetri). Nici omul pe picioarele lui nu poate”, a explicat bărbatul pentru Radio Constanța.



Omul din cărucior nu a dorit să îl fotografiem din faţă. Spune că are prieteni în Primărie şi nu vrea să îi facă de râs. Însă, în locul lui, pe stradă, printre maşini, mai puteau fi şi părinţi cu copii în cărucioare. Şi chiar aşa se şi întâmplă. Trotuarele sunt, în mare parte, în stare proastă, iar mulţi şoferi nu își parchează autoturismele fără să lase de multe ori trecătorilor loc să meargă pe trotuare.

Cu transportul în comun problema este aproape la fel de complicată. Legea impune ca absolut toţi transportatorii să aibă toate maşinile adaptate special.

„În temeiul Legii 448 din 2006 privind dreptrurile şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi se impune obligaţia se impune obligaţia accesibilizării transportului în comun, indiferent că vorbim despre transport local sau interurban şi această obligaţie revine tuturor furnizorilor de servicii, indiferent că sunt cu capital de stat sau capital privat.

Mai mult, pentru obţinerea autorizaţiei, există obligaţia de a verifica şi aceste elemente prin care se asigură accesibilizarea transportului pentru persoanele cu dizabilităţi sau chiar şi pentru alte categorii de eprsoane, cum ar fi părinţi cu copii mici în cărucior”, a declarat pentru Radio Constanța Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

RATC Constanţa respectă aceste prevederi. Toate cele 193 de autobuze (dintre care 10 etajate), au rampe de acces pentru cărucioare. Singura problemă a fost înregistrară acum un an, când un şofer a refuzat să monteze rampa. A fost reclamat şi sancţionat, ne-a spus şeful Serviciului Exploatare al RATC, Marius Brătulescu.

În privinţa operatorilor privaţi, însă, situaţia se complică. Unii susţin că este sufficient să aibă una-două maşini adaptate. Marius Gherasim, directorul societăţii DORADA Transporting, care oprezează liniile de microbuze 310 şi 312 din municipiul Constanţa.

„Conform legislaţiei în vigoare, avem o maşină transformată, care poate fi folosită fără problem de persoanele cu dizabilităţi.

Reporter: Şi aveţi solicitări?

MG: Au mai fost, da.

Reporter: Aţi avut vreun control pe această linie?

MG: Da.

Reporter: Ne puteţi spune cu ce rezultate?

MG: Bune”, a menționat Marius Gherasim pentru Radio Constanța.

Legea spune, însă, că TOATE maşinile trebuie adaptate cu rampe de acces, pentru obţinerea licenţei. Verificările în acest domeniu sunt făcute de Inspecţia de Socială. Instituţie căreia i-am solicitat un punct de vedere în urmă cu două zile şi încă aşteptăm un răspuns.

Metropolitan, una dintre cele mai mari societăţi de transport interurban, are câteva autocare cumpărate special cu astfel de facilităţi. Directorul Gihan Eserghep spune, însă, că nu are solicitări. Şi este de înţeles. Ce folos că te poţi urca în autobuz, dacă la destinaţie (cam orice oraş din România), dai peste aceleaşi probleme: trotuare distruse şi haos pe străzi?

La Tulcea situaţia este şi mai gravă. Nici măcar jumătate dintre autovehiculele regiei locale de transport în comun nu au astfel de facilităţi, motiv pentru care Primăria Tulcea a fost amendată, acum câteva luni, cu 10.000 de lei.

EDF isi mandifesta dezamagirea cu privire la Actul Accesibilitatii



Comisia pentru piaţa internă a Parlamentului European (Comisia IMCO) a adoptat un raport foarte dezamăgitor referitor la Legea accesibilității.

Comisia IMCO a defavorizat cererile de afaceri privind drepturile persoanelor, inclusiv ale persoanelor cu handicap, ale persoanelor în vârstă şi ale tuturor consumatorilor. Acest lucru contrazice pe deplin toate declaraţiile anterioare ale Parlamentului European referitoare la Legea accesibilității şi, în special, la rezoluţia Parlamentului European din 7 iulie 2016. Raportul atenuează propunerea Comisiei Europene într-o asemenea măsură încât există riscul ca Legea privind accesibilitatea să fie lipsită de sens pentru milioane de oameni din Europa, notează EDF pe site-ul său.

În acest moment în Europa, cetăţenii trebuie să vadă că instituţiile europene adoptă legi şi politici care vor aduce beneficii oamenilor obişnuiţi. EDF este consolidată de hotărârea noastră de a colabora cu membrii, partenerii şi aliaţii noştri, pentru ca Parlamentul European să lupte pentru drepturile persoanelor cu handicap, așa cum s-a întâmplat în trecut. Solicităm tuturor deputaţilor din Parlamentul European să modifice substanţial raportul Comisiei IMCO în sesiunea plenară, din iunie şi să promoveze un act puternic şi ambiţios privind accesibilitatea.

Un raport care nu îndeplineşte potențialul Legii accesibilităţii


EDF, împreună cu membrii şi partenerii săi, au purtat o campanie puternică pentru adoptarea unei legislaţii ambițioase privind accesibilitatea produselor şi serviciilor din Europa. Cu toate acestea, aproape toate amendamentele privind problemele pe care mişcarea pentru persoanele cu handicap le-a propus, au fost respinse de Comisia IMCO. În cadrul votului final, raportul a fost adoptat de o majoritate restrânsă de deputaţi IMCO: 19 voturi pentru şi 17 abţineri.
Realizarea unui text juridic amplu şi ambiţios, care să aducă o schimbare reală în viaţa a 80 de milioane de europeni cu handicap, a celor 150 de milioane de persoane în vârstă şi a celorlalţi cetățeni este acum în pericol.

Raportul Comisiei IMCO, aşa cum a fost votat:

• Exclude complet microintreprinderile de la a-şi face produsele şi serviciile accesibile tuturor;
• Limitează legătura dintre achiziţiile publice şi fondurile structurale ale Uniunii Europene (UE);
• Nu abordează în totalitate accesibilitatea mediului construit;
• Elimină definiţia ,,persoanelor cu limitări funcţionale"
• Scuteşte întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), precum şi microîntreprinderile, de obligaţia de notificare către autorităţi;
• Limitează aplicarea Legii privind serviciile de transport;
• Acordă perioade de tranziţie mai lungi la terminalele de autoservire;
• Limitează cerințele de accesibilitate pentru serviciile audiovizuale numai pentru site-urile web şi aplicaţiile mobile.

Ce înseamnă asta în practică?

• Scutirea microîntreprinderilor înseamnă că multe servicii comerciale online, precum și cărțile electronice ale micilor editori vor fi inaccesibile; Milioane de oameni din Europa, inclusiv persoanele cu dizabilități, vor fi în continuare excluse de la cumpărăturile online sau de la citirea cărților electronice.
• Clădirile nu vor trebui să fie accesibile, în cazul în care statele membre demonstrează că acestea au deja orice tip de legislaţie privind accesibilitatea, deși această legislație ar putea fi foarte limitată sau insuficientă în practică. Prin urmare, milioane de oameni din Europa vor continua să se confrunte cu obstacole în ceea ce priveşte intrarea într-o bancă, într-o școală, sau într-o gară, etc.
• Va fi posibil ca fondurile UE şi banii contribuabililor să fie folosiţi în scopul de a plăti pentru o clădire școlară care nu este accesibilă, deoarece nu există încă cerinţe obligatorii privind accesibilitatea. Intrarea în şcoală va continua astfel să fie imposibilă pentru mulţi copii cu dizabilităţi din Europa.

• O companie "mică" de până la 250 de angajaţi poate continua să producă produse inaccesibile fără a fi nevoită să notifice autoritățile, dacă consideră că faptul de a face produsele şi serviciile lor accesibile, ar fi o povară prea mare pentru ei. În practică, va fi dificil să verificaţi dacă ei aplică corect cerinţele privind accesibilitatea.
• Atunci când o companie calculează costurile ridicate, în cazul în care face produsele accesibile, trebuie doar să estimeze numărul persoanelor cu handicap care ar fi "afectate în mod direct". Aceasta exclude persoanele în vârstă, persoanele care au deficienţe temporare. De exemplu, după o operaţie sau când au un picior rupt, precum şi alți consumatori care beneficiază de caracteristicile accesibilităţii.
• Chiar dacă nu sunt accesibile, bancomatele sau aparatele de taxare încă pot fi folosite până la sfârşitul duratei lor de viaţă economică. Acestea nu trebuie înlocuite cu cele accesibile, ceea ce ar permite tuturor oamenilor să le folosească pentru a retrage bani sau a cumpăra un bilet.
• Fiecare radiodifuziune va decide în ce mod vor fi oferite serviciile lor de accesibilitate audienţei şi calitatea acestora. De exemplu, când vine vorba de subtitrări pentru surzi și de oamenii cu dificultăţi auditive deosebite sau de descrierea audio a nevăzătorilor. În plus, aspectele importante privind serviciile audiovizuale, precum ghidurile electronice de programe, vor rămâne inaccesibile, astfel încât persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane să nu le poată folosi.

Acest vot are implicaţii serioase asupra textului final al Legii privind accesibilitatea

Raportul Comisiei IMCO descrie actul ca o ,,povară” pentru întreprinderi. Acesta nu reuşeşte să vadă potenţialul întreprinderilor de a ajunge la câţi mai mulţi consumatori, neexcluzând consumatorii cu dizabilităţi şi alte persoane din cauza lipsei de accesibilitate. De asemenea, raportul nu reuşește să vadă întregul potenţial al Actului ca instrument al Uniunii Europene şi al statelor sale membre în vederea punerii în aplicare a Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU). UE însăşi şi aproape toate statele sale membre – cu excepția Irlandei – au ratificat Convenţia CRPD, şi prin urmare au obligaţia de a pune în practică principiile sale, inclusiv accesibilitatea. De fapt, Legea privind accesibilitatea nu impune noi angajamente statelor membre, dar consolidează angajamentul existent de a promova accesibilitatea în conformitate cu CRPD.

Raportul adoptat contravine, de asemenea, rezoluţiilor şi angajamentelor anterioare pe care Parlamentul European le-a adoptat pentru a susţine un act puternic şi ambiţios privind accesibilitatea. Prin urmare, rezultatul votului de ieri nu reflectă rolul Parlamentului ca lider principal care susţine drepturile cetăţenilor săi şi, în special, drepturile persoanelor cu handicap.


Ce ne aşteaptă în viitor?

Acest raport reprezintă punctul de vedere al Comisiei IMCO referitor la legea accesibilității. Parlamentul European, trebuie sa voteze în această privinţă în sesiunea plenară din iunie.

„Vom colabora cu membrii şi aliaţii noştri pentru a cere Parlamentului European să modifice în mod substanţial raportul Comisiei IMCO în plen şi să promoveze un act puternic şi ambiţios privind accesibilitatea, care să aducă o schimbare reală în viaţa cetăţenilor săi”, afirmă reprezentanții EDF.

Companiile de taxi brașovene, obligate să ofere servicii și cu mașini speciale pentru transportul persoanelor cu dizabilități

Ținând cont că legislația în domeniul taximetriei a fost modificată, și Consiliul Local Brașov va adopta un nou regulament în vederea prestării acestei activități, dar și pentru transportul în regim de închiriere, care să se plieze pe noile reguli.


Astfel, una dintre obligațiile care va reveni companiilor de taxi prin noul regulament va fi aceea de a deține autoturisme special adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități locomotorii, astfel ca atunci când cineva comandă la unul dintre cele 8 dispecerate de taxi din Brașov o astfel de mașină, comanda să îi fie onorată. Reprezentanții Primăriei Brașov au explicat că operatorii de taxi care au dispecerate au luat deja la cunoștință de această prevedere și pentru a o respecta, au semnat convenţii cu un ONG care deţine un astfel de mijloc de transport. În acest mod, la solicitarea clienţilor, este folosită maşina specială a ONG-ului, însă rămâne o problemă dacă sunt mai multe solicităriîn același timp.

Totodată, în conformitate cu proiectul de regulament, vehiculele care au motorizare Euro 6 şi Euro 7 (care eliberează în atmosferă mai puţine noxe) vor primi un punctaj mai mare se pe grila de evaluare a autoturismelor pentru care se solicită emiterea autorizaţiei taxi. Nu în ultimul rând, puncte în plus la evaluare pentru autorizare se vor acorda şi pentru vehiculele electrice sau pentru cele hibrid.

https://www.viata-libera.ro/media/k2/items/cache/f608f5b5c5922def1d8539990f44d676_XL.jpg




APH Sporting Club Galaţi va organiza, sâmbătă, 27 mai, o acţiune de conştientizare a populaţiei cu privire la locurile de parcare pentru persoanele cu handicap. "Noi vom ocupa câteva locuri de parcare normale, fiecare cum poate, cu scaune cu rotile, cârje, bastoane, etc, pentru ca lumea să înţeleagă cât de important este să nu mai ocupe locurile de parcare special destinate pentru noi", ne-a explicat Vasile Cristea, preşedintele APH Sporting Club Galaţi.

Gălăţenii care vor decide să participe la această acţiune vor putea câştiga, ulterior, şi premii. "Dacă vor fi doritori să ne ajute cu promovarea acţiunii, le vom da un sticker pentru maşină, iar la finalul fiecărei luni vom organiza o tragere la sorţi, unde se poate câştiga fie 20 de litri de combustibil, fie un costum de trening, fie 200 de lei, sub forma unui voucher de cumpărături", ne-a mai spus Vasile Cristea.

Evenimentul se va desfăşura în parcarea Shopping City Mall şi este susţinut de Primăria Galaţi şi Fundaţia Comunitară Galaţi.

RECORD ....‼️ Nu blochezi 1 loc sau 2, blochezi 4 locuri de parcare pentru persoane cu handicap.....‼️‼️‼️
Si-a parcat masina, blocand 4 locuri de parcare pentru persoane cu handicap, in parcarea de la Kauffland ‼️ Si daca mai pozam mult masina, riscam sa-mi sparga telefonul (asa mi-a zis cocalarul)....‼️ Sa-l facem ,,vedeta", ca merita‼️‼️‼️ Rusineeeee‼️‼️‼️

Preluat de pe Facebook/ Codruta Cerva.
30 Mai 2017

PERSOANE CU DIZABILITATI DIN ROMANIA.

Constituția României Art. 16(2) "NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE."

Primarul PSD la al treilea mandat, Florea Stănaia, a răspuns ieri "mă doare în picior", atunci când am întrebat de ce a parcat pe spațiul rezervat pentru persoane cu handicap. După ce am fost și cerut secretarei să-i amintească primarului "pe mă-ta" că mi-a promis că milițienii își vor face datoria, primarul de la ciuma roșie a mutat spășit mașina.



Oare ce căuta tov. primar Florea la Primăria Drobeta cu o mașină de Gorj și ce probleme în "interesul cetățenilor" din Obârșia de Câmp rezolva el acolo? Întreb, pentru că pe mine nu "mă doare în picior" când este vorba de banul public și de interesele și drepturile cetățenilor.

Dorel Santi a distribuit clipul video postat de Discubre.

Este momentul ideal pentru o plimbare .

Au incercat sa urce cu scaunul rulant in tramvaiele din Timisoara: Vatmanii nu cunosc procedura



Au încercat să urce cu scaunul rulant în tramvaiele din Timișoara și au… reușit. Abia la al patrulea tramvai, atunci când șoferul a reușit să declanșeze rampa. Este vorba doar despre tramvaiele reabilitate ale Timișoarei (Armonia) nu de cele vechi, unde persoanele cu dizabilități aflate în scaun rulant nu au nicio șansă.

Reprezentanții asociației Ceva de Spus, din Timișoara, au încercat vineri să se deplaseze cu tramvaiul. Gerber Andrei Heinrich, un membru al asociației, aflat în scaun rulant, electric, a încercat să urce în noile tramvaie reabilitate ale Timișoarei – „Armoniile” urbei de pe Bega. A reușit după ce a venit al patrulea tramvai. Până atunci s-a lovit de necunoașterea procedurii de declanșare a rampei destinate urcării persoanelor aflate în scaunul cu rotile.

Un vatman nu avea cheia care declanșa rampa…

„Nu am cheie de la rampă. L-am avut în depou (tramvaiul – n.r.) și abia acum fac prima tură, și e fără cheie. Luați tramvaiul din spate, poate are cheie”, a spus un vatman al unui tramvai Armonia.

Reprezentanții asociației vor redacta o scrisoare și o vor trimite RATT pentru a le semnala problemele întâmpinate. Principala problemă este lipsa de informații a vatmanilor în ceea ce privește folosirea rampei. Problemă care, conform celor de la Ceva de Spus, se poate rezolva ușor, printr-un ghid, în mai mulți pași, privind folosirea rampei.

„Problema mare este că vatmanii nu cunosc procedura. Liftul este foarte „profi”, tocmai de aceea ne-am dus cu scaunul electric, să vedem cât de bun este. Vatmanii nu știau procedura: cum se deschide liftul respectiv. Persoanele în scaun rulant foarte rar folosesc tramvaiele. Trebuie ca și oamenii în scaune rulante să iasă cât mai des din casă, ca vatmanii să nu uite procedura. Vom trimite o scrisoare oficială la RATT, în care să venim cu câteva idei de a eficientiza situația. S-ar simplifica foarte mult dacă fiecare vatman ar avea un ghid, pe pași, în cabină. E foarte simplu, nu necesită efort fizic declanșarea acestei rampe”, a spus Zoltán Szövérdfi, persoană de suport la Asociația Ceva de Spus.

„Vatmanii au fost instruiți în momentul în care au sosit tramvaiele Armonia cum să conducă și cum să utilizeze dotările acestor mijloace de transport în comun. Vatmanii respectivi erau în perioada probă”, a spus Diana Pleșa, purtător de cuvânt RATT.

Reprezentanții asociației Ceva de Spus au vrut să vadă dacă persoanele cu dizabilități pot folosi rampa tramvaielor, mai ales că multe persoane, din cauza dizabilității, sunt „prizoniere” în propriile case, deoarece multe servicii publice nu le sunt accesibile.

„Noi am vrut să ieșim la plimbare cu tramvaiul și să vedem dacă vatmanii folosesc rampa. La un tramvai nu a mers rampa, vatmanul nu a știut că trebuie să împingă un pic de uși. Rampa e foarte Ok făcută, chiar e OK. De abia la al patrulea tramvai am reușit”, a spus Andreea Raluca Herbei, vicepreședinte al Asociației Ceva de Spus.



Reprezentanții asociației vor redacta o scrisoare și o vor trimite RATT pentru a le semnala problemele întâmpinate. Principala problemă este lipsa de informații a vatmanilor în ceea ce privește folosirea rampei. Problemă care, conform celor de la Ceva de Spus, se poate rezolva ușor, printr-un ghid, în mai mulți pași, privind folosirea rampei.

„Problema mare este că vatmanii nu cunosc procedura. Liftul este foarte „profi”, tocmai de aceea ne-am dus cu scaunul electric, să vedem cât de bun este. Vatmanii nu știau procedura: cum se deschide liftul respectiv. Persoanele în scaun rulant foarte rar folosesc tramvaiele. Trebuie ca și oamenii în scaune rulante să iasă cât mai des din casă, ca vatmanii să nu uite procedura. Vom trimite o scrisoare oficială la RATT, în care să venim cu câteva idei de a eficientiza situația. S-ar simplifica foarte mult dacă fiecare vatman ar avea un ghid, pe pași, în cabină. E foarte simplu, nu necesită efort fizic declanșarea acestei rampe”, a spus Zoltán Szövérdfi, persoană de suport la Asociația Ceva de Spus.

„Vatmanii au fost instruiți în momentul în care au sosit tramvaiele Armonia cum să conducă și cum să utilizeze dotările acestor mijloace de transport în comun. Vatmanii respectivi erau în perioada probă”, a spus Diana Pleșa, purtător de cuvânt RATT.