SUBIECT: Rai sau Iad

"Toata lumea vrea binele, adica un fel de rai. Dar pamantul este un mic iad, pentru ca ce rost avea sa-l scoata Dumnezeu pe Adam din rai si sa-l puna in alt rai?! Toti oamenii, buni si rai, imparati sau saraci, sfinti si pacatosi, trebuie sa opteze, pentru ca toti au de dus o cruce pe fata pamanitului. Dar Dumnezeu da in asa fel crucea omului, ca el s-o poata duce." (Parintele Visarion)

asa este, avem liberu arbitru

Lumina soarelui - Pilda ortodoxa

Intr-o seara, un copil l-a intrebat pe parintele sau:

- Tata, spune-mi, te rog, cum se face ca unii oameni sunt buni si altii. De ce nu-s toti la fel?

- E, baiatul meu, vezi tu, toti oamenii sunt fiii lui Dumnezeu. Si asa Dumnezeu ne iubeste pe toti, la fel trebuie si noi sa ne iubim unii pe altii, fiindca dragostea Domnului este ca si lumina soarelui. Nu ne lumineaza si ne incalzeste soarele pe noi toti, buni si rai laolalta? Nu?
Sufletele noastre ar trebui sa fie pline de bunatate si iubire. Dar, vezi tu, pacatele fiecaruia sunt asemenea norilor ce nu lasa razele binefacatoare ale soarelui sa i le lumineze. Pacatele sunt norii ce ne intuneca sufletul. Cu cat ai mai multe pacate, cu atat sufletul tau este mai intunecat si lumina dragostei lui Dumnezeu nu-ti poate patrunde inima. Sufletul omului este bucatica de cer pe care fiecare o poarta in el. Fiul meu, sa te feresti de pacate caci acestea se aduna si iti intuneca viata, te fac rau si egoist. Cel ce-si pastreaza in sine sufletul curat, se bucura mereu de dragostea Domnului, de liniste si fericire.

"Nimic nu este atat de firesc pentru noi ca a fi in comuniune, a avea nevoie unii de altii si a ne iubi unii pe altii. (Sfantul Vasile cel Mare)"

Cine a fost primul pacatos, locuitor al Raiului?

Credinţa rămîne poate singurul sprijin pentru cei aflaţi în situaţii deficile (cum sîntem noi,utilizatorii acestui site-forum)
Însă speranţa că Dumnezeu se va milostivi şi de sufletul nostru (cel încercat din greu în această viaţă),ne face să ne agăţăm de acest "pai" al credinţei )creştine sau de orice altă natură),care s-a dovedit extrem de puternic timp de peste 2000 ani...!Adevărul ,este că pînă nu am dat de această boală,(poate şi datrorită educaţiei comuniste) am fost un ateu convins...Însă după '90 avînd şi timp şi acces la mai multă informaţie,am judecat cu totul altfel,găsind o serie de întrebări existenţiale,la care nu am avut decît un răspuns religios...!

delfinashu a scris:
Dumnezeu are liber arbitru?

O problema ce a framantat omenirea inca din cele mai vechi timpuri... Exista viata dupa moarte?

Parerea mea... clar exista viata dupa moarte... aici am ca proba visul (cosmarul) lui Adi totusi nu sunt de acord cu cei care spun... merita sa suferi in viata asta, dar te vei bucura in cea de dincolo...

Momentan traiesc in Iad datorita durerilor neuropate si a spasmelor.Cum am mentionat anterior in perioada de coma [3 saptamani]am vazut si Iadul si Raiul.In opinia mea sufletul nu moare niciodata.

Nu cred in viata dupa moarte. Mi s-ar parea o pedeapa, o viata fara de sfarsit, fie ea-n rai sau iad.

"prima calitate a unui om onest e dispreţuirea religiei, care ne vrea temători de lucrul cel mai natural din lume, care e moartea, şi vrea să urîm unicul lucru frumos pe care destinul ni l-a dat, care e viaţa, precum şi să aspirăm la un cer în care de eterna beatitudine au parte doar planetele, ce nu se bucură nici de răsplăţi, nici de condamnări, ci de mişcarea lor eternă, în braţele vidului. Fiţi puternic ca înţelepţii Greciei antice şi priviţi moartea cu ochi neclintit şi fără frică. Isus a asudat prea mult aşteptînd-o. Ce anume avea de temut, pe de altă parte, din moment ce avea să reînvie?"

Un salut tuturor,
Nu vreu sa va suparati pe mine pentru ce am sa va spun acum.
Dupa accident m-am intrebat de ce mi s-a intamplat asta.Nu am fost nici mai buna nici mai rea ca majoritatea oamenilor.Nu am omorat, nu am furat, nu am distrus viata altora nici cu fapta nici cu vorba.Si totusi Dumnezeu mi-a dat crucea asta grea de dus.Si nu mi-a dat-o numai mie ci si familiei mele.Toti sunterm distrusi.Viata noastra s-a schimbat in foarte rau intr-o clipa. Daca Dumnezeu ii iubeste pe toti la fel de ce le da unora atata suferinta? Trag concluzia ca pe mine nu ma iubeste. De ce? Unii zic ca ai pacatele stramosilor de rascumparat.De ce eu care nu am gresit sa platesc si nu cel care a gresit.Ce fel de dreptate e asta l-am intrebat pe Dumnezeu dar el nu mi-a raspuns. Mi s-a mai spus ca ce mi s-a intamplat e planul lui Dumnezeu ca eu sa inteleg ceva. De 2 ani si jumatate sufar cumplit si tot nu am inteles ce a vrut sa-mi spuna Dumnezeu pedepsindu-ma asa. Nu pot sa trag decat niste concluzii : Ori nu exista Dumnezeu, si atunci nu e nici iad nici rai, ori suntem prea multi si nu poate avea grija de toti.Daca tot nu ne aude sau nu exista Dumnezeu inseamna ca putem sa sfarsim calvarul acestei vieti nedemne usurand astfel chinul nostru si al celor dragi. Eu va propun sa ne cerem dreptul la o moarte demna (daca o viata demna nu putem duce) si anume sa cerem sa se legalizeze eutanasierea. Nu vreu sa va speriati, oricum dincolo nu ne poate astepta ceva mai rau de atat. Va las sa va ganditi la ce v-am scris si astept pareri pro si contra pe care o sa le accept cu acelasi respect pe toate. Sunt tare curioasa sa aflu care dintre voi a aflat raspunsul la intrebarea de ce lui i s-a iniamplat si ce misiune are de indeplinit de acum incolo.
Cu cele mai sincere ganduri de bine, va doresc noapte buna, fara dureri si spasticitate si fara intrebari la care Dumnezeu nu vrea sau nu poate sa va raspunda.

Asa mi-a fost scris! Vorba aceasta am auzit-o cu totii. Unii dintre noi, utilizatori ai carucioarelor rulante au obiceiul de a folosi aceasta expresie pentru a-si justifica faptele... refuzand sa-si asume responsabilitatea pentru faptele savarsite, socotesc ca ceea ce li s-a intamplat a fost de fapt scris… undeva, in Cartea vietii sau poate a mortii, deci, lucru lamurit, asa trebuia sa se intample, nu aveau de ales, nu suntem noi vinovati, El e vinovat!

Dar n-a scris-o El, ci tu... cat traim alegem! Alegem ceea ce dorim! A predestina pe unii la bine si pe altii la rau, cata nedreptate! Cum poate fi aceasta fapta demna de un iubitor de oameni ca Dumnezeul nostru?… De ce oare Adam a fost gasit vinovat pentru neascultare, caci, de buna seama si el putea spune: asa mi-a fost scris!

Iuda n-a fost ales din pantecele maicii sale sa-l vanda pe Iisus, dar l-am numit fiul pierzarii vazand faptele lui, nu se putea justifica la judecata mentionand existenta profetiei care trebuia sa se intample, nu putea deci spune "asa mi-a fost scris".

Apoi, daca nici Iuda, sarmanul, nu putea spune "asa mi-a fost scris" si daca argumentul e vina lui Dumnezeu... nu i-a folosit nici lui Adam, noi de ce ne indarjim si ne numim pe noi insine marionete supuse destinuluil?

Acum vrem eutanasiere... aoleu

Durerile astea organice combinate cu cele sufletesti sint uneori devastatoare.Aseara injuram de mama focului si i-l ntrebam pe creator sau pe diavol cit timp mai abuzeaza de corpul meu.

paula eu re sfatuiesc sa citesti biblia, eu asa am gasit raspuns la multe intrebari, curaj si multa rabdare,Cat despre eutanasiere eu zic ca e tot un fel de sinucidere, fi tare si nu renunta la lupta, lupta impreuna cu noi, sanatare

Paula a scris:
Ne putem astepta la ceva "dincolo" sau ne facem singuri iluzii ?

Nici macar n-ai siguranta ca nu va fi "mai rau de atat".

Dar, daca cumva va fi "mai rau de atat" , merita sa fii nerabdator sa ajungi dincolo?

da, da, da! de acord cu eutanasierea! traiasca eutanasierea si firma FLIT care m-a ajutat in exterminarea gandacilor de la ghena de pe palier!

p.s. nimik nu e mai de pretz ca viatza! e buna sau rea, depinde cu ce oki o privesti.........

Cand cautam informatii despre TVM, acum cativa ani, am gasit o pagina a lui Christopher Reeve (nu mai tin minte cum se chema), unde era si un document pentru "noi veniti" in lumea TVM. "Noi veniti", erau cei pana in doi ani de la accident - asa scria pe pagina. Tin minte ca am ramas surprins, ca cineva dupa doi ani ani de la accident, era numit inca "nou venit". Hai cateva luni, juma de an, dar doi ani?

Lasand povestea asta la o parte, eu cred ca pe langa dreptul la viata, avem si dreptul la moarte. Tine tot de libera alegere, daca vreti. Orice om, pe parcursul vieti lui, poate sa-si puna capat zilelor daca doreste. Asta poate sa fie ilegal, de nedorit, poate nu chiar usor de dus la indeplinire, contrar religiei lui, etc, - dar are dreptul de a pune totul in balanta, si de a face o alegere. O alegere, pe care el o face, si pentru care-si asuma raspunderea, intr-o viata urmatoare.

Sunt de acord cu eutanasia, cand cel in cauza, nu poate sa-si sfarseasca viata singur, si are nevoie de ajutor - poate eutanasie, nu e termenul potrivit, ci suicid asistat, nu stiu. Nu putem refuza unora, un drept pe care-l avem toti. Chiar si-n tarile in care eutanasia este legala, are un loc un proces, si totul dureaza. De multe ori, cel in cauza, poate sa-si schimbe alegerea, si chiar este incurajat sa o faca. De asemenea poate aparea vorba despre eutanasie, in cazul cand un pacient este in stare vegetativa, si nu mai prezinta functii la nivelul creirului, dar nu as vrea sa intru in amanunte.

De cele mai multe ori in cazul persoanelor cu TVM, nu cred ca poate fi vorba de eutanasiere.

Nu sunt de acord cu tine Paula, cand spui ca "o viata demna nu putem duce".Chiar multi dintre membri acestui forum, sunt dovada vie ca n-ai dreptate - ajuta pe alti, muncesc, au copii, ne reprezinta tara la competitii internationale, traiesc, iubesc etc. Nu vreau sa dau exemple, dar cred ca sunt destule.

In loc sa-ti pierzi timpul cu intrebari la care poate nu vei primi raspuns, poate ar fi bine sa actionezi ca si cum ai avea deja raspunsurile, si poate ca in timp aceste raspunsuri chiar vor veni, sau poate incet, incet, intrebarile vor fi altele. Trebuie analizat ceea ce este, ce se poate face, si facut! (reiese din mesajele tale ca deja faci ce poate fi facut )

Nu sunt in masura sa dau sfaturi, si nu lua mesajul asta ca un sfat, pentru ca nu e. Uneori ma gandesc ca ar fi mai bine sa tac naibi din gura.