SUBIECT: Religie vs Stiinta

Religia este o ideologie, sau o conceptie de viata, care recunoaste ca fundament: existenta unei puteri supranaturale si nevazute ce controleaza natura, destinul lumii si al omului... careia omul ii datoreaza ascultare, respect si inchinare.

Stiinta este suma ordonata a informatiilor despre 'masinaria naturii', despre cauzele si procesele ei naturale. In functie de domeniul studiat, exista diferite stiinte: fizica, chimia, astronomia sau biologia, genetica, ecologia.

La fel ca si stiinta, religia pretinde sa ofere omului cunoasterea. Dar e vorba de un alt tip de cunoastere, diferit de 'metoda stiintifica'. In timp ce 'metoda stiintifica” aseaza mintea omului ca arbitru, cunoasterea religiei aseaza ca arbitru divinitatea. Ea este cea care reveleaza omului adevarul: despre Dumnezeu, despre lume si despre om.

Prin definitie, Dumnezeu este de asteptat sa faca minuni. Altfel n-ar mai fi divin.

Concluzia la care am ajuns treptat este ca acest conflict dintre Stiinta si Religie, in fond e cu totul fals si totusi, intr-o masura impresionanta, e autentic.

Voi ce spuneti...?

In ce ma priveste, consider corecta definitia stiintei. In privinta religiei, as fi de parere ca este mai degraba un sistem rigid de ritualuri ce nu au intotdeauna o logica, si care nu sunt intelese complet nici de catre oamenii bisericii, ca sa nu mai vorbim de laici. Dar nimic nu se poate schimba in acest domeniu, sau intampina o mare rezistenta, datorita traditiei. Lipsa buclei de feed-back este o caracteristica a religiei, care crede ca stie totul dinainte. Din acest motiv, eu zic ca conflictul cu stiinta este real.
Pe de alta parte, teologia sau studiul lui Dumnezeu are cateva caracteristici ce o apropie de stiinta, fiind o veriga intermediara intre cele doua. Este stiut faptul ca, in particular, unii preoti recunosc limitele si erorile sistemului, dar nu le pot corecta datorita inertiei acestuia. Totusi, teologia sistematica este un domeniu fascinant, intrucat diseaca firul in patru, urmarind cu o logica de fier toate pistele posibile, fara insa a da raspunsuri definitive la intrebari.
In momentul de fatza, exista o tendinta de apropiere intre stiinta si religie, ambele fiind nevoite sa faca concesii. Un autor afirma ca azi “stiinta, asemeni fiului risipitor, se intoarce la Dumnezeu”. Descoperirile din domeniul fizicii atomice au facut posibila apropierea, iar de cealalta parte scaderea interesului occidentalilor pentru actul de cult, ce a fortat biserica sa mai renunte la unele traditii prea rigide. De pilda, s-a permis oficierea slujbelor in limba materna si nu in latina sau slavona, iar la conciliul Vatican II din 1965 li s-a permis credinciosilor catolici sa citeasca Biblia. Se vorbeste tot mai des de simplificarea liturghiei, acceptarea homosexualitatii, a casatoriei preotilor la catolici, a divorturilor, avorturilor si alte tabu-uri care stau sa cada. Vom trai si vom vedea ce se va intampla.

Singurele lucruri certe si intangibile sant nasterea , decesul si darile catre stat .Cand se intoarce vreunul care a murit de dincolo sa ma anunte si pe mine .

Exista conflict intre stiinta si religie?
Dupa cunostiintele mele nu exista un conflict real ci doar unul imaginat de cei care au impresia ca-si pierd privilegiile.

Cand Galilei a afirmat ca pamantul se invarteste, a facut o descoperire a unei realitati. Prin aceasta descoperire el nu a cerut sa fie rescrisa Biblia pentru ca, acolo nu scrie nicaieri ca pamantul nu se invarteste. Totusi, descoperirea lui a insemnat un semnal de alarma pentru cei care isi aroga dreptul de a interpreta Biblia si a-i invata pe altii ce trebuie sa creada.

Cand Copernic a demonstat, prin teoria "heloicentrista" ca pamantul se afla undeva la distanta de centrul sistemului solar, nu a crerut ca sa fie rescrisa Biblia. Cei care interpreteaza , in scop personal Biblia, au sarit in sus pentru ca pana atunci sustinusera , fara macar o baza religioasa, teoria geocentrista.

Isaak Newton de exemplu a fost si un teolog cunoscut contemporanilor dar asta nu l-a impiedicat sa scrie "Teoria atractiei universale" - lucrare pentru care si-a adus oprobiul ieharhilor. Sustinerea si demonstrarea unei realitati care nu includea in ea elementul divin, a facut ca "prea inaltii" sa-si simta pozitia clatinandu-se.
Dar, s-au speriat, intotdeauna degeaba, nimeni ( dintre oamenii de stiinta ) nu voia sa le ia locul.

In general, in Biblie si Coran ( poate si in alte carti fundamentale ale altor religii, dar nu prea le cunosc), nu se aduce nici o afirmatie impotriva stiintei si oamenilor de stiinta din acea vreme.
Ori, aceste carti sfinte s-au complectat si inoit prin doar prin interpretari ale unor persoane despre care nu putem afirma ca nu au fost interesate sa-si intareasca privilegiile.

Stiinta este intr-o continua evolutie si inoire. Orice descoperire stiintifica are rolul de a spori sfera cunosterii umane si nu de a nega conceptiile de baza ale credintei.

Cine vrea sa beneficieze si de beneficiile stiintei si de ale credintei are numai de castigat.

Cine nu vrea sa beneficieze decat de una din cele doua (stiinta sau religie) isi asuma riscul de a nu sti pe ce lume traieste si in ce mod este manipulat spre a sustine interesele altora.

Irbisul a scris:Natura si Scriptura sunt amandoua revelatii ale lui Dumnezeu. De aceea nu pot sa se contrazica.

Totusi... religia si stiinta sunt domenii separate si reciproc exclusive ale gandirii umane. In spatele conflictului fals dintre stiinta si religie sta o neintelegere: faptul ca ambele abordeaza aceeasi realitate, dar din doua unghiuri diferite, din perspectiva a doua moduri de gandire diferite. Oamenii de stiinta au impresia ca ei descopera adevarul. Dar credinta lor este gresita. Nimeni nu poate sa-si divizeze personalitatea si sa separe 'savantul' de 'filosoful' sau 'credinciosul' din el.

Raspunsuri la intrebari ca: cum de stau laolalta spiritul si materia sau de ce sunt legile naturii asa si nu altfel, pot fi raspunse doar printr-o corelare a stiintei cu filosofia si teologia.
Speram... Doamne-ajuta!

50 de academicieni renumiti vorbesc despre Dumnezeu



Vorbitorii în ordinea apariției:

1. Lawrence Krauss, World-Renowned Physicist
2. Robert Coleman Richardson, Nobel Laureate in Physics
3. Richard Feynman, World-Renowned Physicist, Nobel Laureate in Physics
4. Simon Blackburn, Cambridge Professor of Philosophy
5. Colin Blakemore, World-Renowned Oxford Professor of Neuroscience
6. Steven Pinker, World-Renowned Harvard Professor of Psychology
7. Alan Guth, World-Renowned MIT Professor of Physics
8. Noam Chomsky, World-Renowned MIT Professor of Linguistics
9. Nicolaas Bloembergen, Nobel Laureate in Physics
10. Peter Atkins, World-Renowned Oxford Professor of Chemistry
11. Oliver Sacks, World-Renowned Neurologist, Columbia University
12. Lord Martin Rees, Astronomer Royal
13. Sir John Gurdon, Pioneering Developmental Biologist, Cambridge
14. Sir Bertrand Russell, World-Renowned Philosopher, Nobel Laureate
15. Stephen Hawking, World-Renowned Cambridge Theoretical Physicist
16. Riccardo Giacconi, Nobel Laureate in Physics
17. Ned Block, NYU Professor of Philosophy
18. Gerard 't Hooft, Nobel Laureate in Physics
19. Marcus du Sautoy, Oxford Professor of Mathematics
20. James Watson, Co-discoverer of DNA, Nobel Laureate
21. Colin McGinn, Professor of Philosophy, Miami University
22. Sir Patrick Bateson, Cambridge Professor of Ethology
23. Sir David Attenborough, World-Renowned Broadcaster and Naturalist
24. Martinus Veltman, Nobel Laureate in Physics
25. Pascal Boyer, Professor of Anthropology
26. Partha Dasgupta, Cambridge Professor of Economics
27. AC Grayling, Birkbeck Professor of Philosophy
28. Ivar Giaever, Nobel Laureate in Physics
29. John Searle, Berkeley Professor of Philosophy
30. Brian Cox, Particle Physicist (Large Hadron Collider, CERN)
31. Herbert Kroemer, Nobel Laureate in Physics
32. Rebecca Goldstein, Professor of Philosophy
33. Michael Tooley, Professor of Philosophy, Colorado
34. Sir Harold Kroto, Nobel Laureate in Chemistry
35. Leonard Susskind, Stanford Professor of Theoretical Physics
36. Quentin Skinner, Professor of History (Cambridge)
37. Theodor W. Hänsch, Nobel Laureate in Physics
38. Mark Balaguer, CSU Professor of Philosophy
39. Richard Ernst, Nobel Laureate in Chemistry
40. Alan Macfarlane, Cambridge Professor of Anthropology
41. Professor Neil deGrasse Tyson, Princeton Research Scientist
42. Douglas Osheroff, Nobel Laureate in Physics
43. Hubert Dreyfus, Berkeley Professor of Philosophy
44. Lord Colin Renfrew, World-Renowned Archaeologist, Cambridge
45. Carl Sagan, World-Renowned Astronomer
46. Peter Singer, World-Renowned Bioethicist, Princeton
47. Rudolph Marcus, Laureat Nobel în Chimie
48. Robert Foley, Profesor de Evoluție Umană la Cambridge
49. Daniel Dennett, Tufts Professor of Philosophy
50. Steven Weinberg, Laureat Nobel în Fizică

Albert Einstein - despre existenta lui Dumnezeu

În argumentaţia lui, Einstein face referire la natura căldurii. Putem ajunge până la -273,15 grade C, nu putem merge mai jos. Din punct de vedere ştiinţific, nu există frig. Dacă ar exista, am avea temperaturi mai scăzute decât minimul absolut de -273,15 de grade C. Fiecare corp sau obiect este demn de studiat doar dacă are sau transmite energie iar căldura este cea care face ca un corp sau material să aibă sau să transmită energie. Zero absolut, respectiv -273,15 grade C, înseamnă absenţa totală a căldurii. Prin urmare, frigul este doar un cuvânt pe care îl folosim pentru a descrie absenţa căldurii. Ştiinţa nu poate măsura frigul. Căldura poate fi măsurată în unităţi termice însă frigul nu este opusul căldurii ci pur şi simplu absenţa ei.



Mergând mai departe în meditaţiile lui Descartes, Einstein observă că întunericul nu este ceva ci absenţa a ceva. Poate exista lumină scăzută, lumină normală, lumină strălucitoare, dar dacă nu există lumină şi nu vedem nimic, atunci spunem că este întuneric.

Revenind însă la existenţa răului, concluzia celor de mai sus este că răul este un cuvânt creat de om pentru a descrie absenţa lui Dumnezeu. Răul este ceea ce se întâmplă atunci când din inima omului lipseşte dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare când nu există căldură sau ca întunericul care apare când nu există lumină.

Marturie Ortodoxa

Buna!

In secolul XXI mai putem vorbi, despre o divergenta de opinii intre religie si stiinta?

Am fi naivi, daca am crede asta!

Stiinta da raspunsuri miracolelor, si religia le accepta.

Ar fi mult de discutat pe aceasta tema.


Cu drag,
Sandy

Steaua de la Bethleem – Enigma nasterii lui Iisus



Cercetatorii se intreaba daca Steaua de la Bethleem care i-a calauzit pe Magi spre locul nasterii lui Iisus a fost un miracol sau un fenomen astronomic obisnuit. Apriga dezbatere nu s-a incheiat nici in ziua de astazi.

Misterul Stelei de la Bethleem, intre credinta si stiinta

“Iar daca S-a nascut Iisus in Bethleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata Magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui.” Pentru ca nu il gasesc in Ierusalim, Magii “au plecat si iata, steaua pe care o vazusera in Rasarit mergea inaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul. Si vazand ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Si intrand in casa, au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Lui…” . Matei, 2:1.

Incercari de explicare stiintifica a fenomenului au fost facute incepand cu secolul al XIV-lea. De atunci, o puzderie de teorii si ipoteze despre Steaua de la Bethleem si despre “comportamentul” ei ciudat au fost lansate de cercetatori mai mult sau mai putin credibili. S-a spus ca Steaua a fost o supernova, un fulger globular, ba chiar un OZN. Astazi, desi exista o explicatie care da seama in mod stiintific de relatarea biblica, misterul este departe de a fi lamurit. Pentru a descoperi ce a fost Steaua de la Bethleem trebuie sa te izbesti de multe contradictii biblice; mai intai, insa, trebuie sa rezolvi un alt mister, poate si mai mare: care este data exacta a nasterii lui Iisus?

O stea apare deasupra Tarii Sfinte si anunta nasterea lui Mesia. Este vazuta de catre Magii – sau Inteleptii – de la Rasarit, care sunt calauziti de ea pana cand ajung in Bethleem, unde il descopera pe pruncul Iisus. Aceasta istorioara biblica nu si-a pierdut farmecul nici acum, la mai bine de 2.000 de ani de la evenimentele pe care le relateaza. Pentru crestinii practicanti si pentru unii credinciosi, povestea Stelei de la Bethleem pur si simplu inregistreaza faptele miraculoase care s-au petrecut in ajunul nasterii lui Hristos si nu are nevoie de explicatii. Dar este oare o blasfemie sa mergem mai departe de atat, adica sa folosim metode stiintifice care sa dezvaluie mai multe detalii despre Stea? Raspunsul este nu.



De-a lungul timpului, numerosi teologi, istorici si astronomi au incercat sa dezlege misterul Stelei, sperand sa puna astfel in acord informatiile din Evanghelia dupa Matei cu datele istorice si stiintifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv dilema, cu totii pierzandu-se intr-un complicat labirint de date contradictorii, de erori si de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetatorii au facut descoperiri socante in legatura cu contextul istoric si cultural in care s-au petrecut evenimentele din Tara Sfanta la inceputul primului mileniu al erei crestine.

Bunaoara, astazi, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca, daca Steaua a existat si i-a calauzit pe Magi, atunci, cu siguranta, sosirea acestora in Bethleem nu s-a petrecut intr-o zi de 25 decembrie din urma cu 2009 ani. Asa cum o sarbatorim astazi, ziua de nastere a Mantuitorului a fost fixata in anul 525 d.Hr., de catre calugarul crestin Dionysius Exiguus. Unii teologi si numerosi cercetatori cred ca Dionysius s-a inselat si ca Iisus s-ar fi nascut de fapt in anul 5 i.Hr. In ceea ce priveste ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasa pentru a se suprapune peste o sarbatoare pagana mult mai veche, inchinata lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.



Pornind de la ipoteza ca data fixata de Dionysius ar fi o conventie, unii cercetatori au sustinut ca Steaua de la Bethelehem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjunctia a doua planete. Miscarea regulata a corpurilor ceresti permite calcularea unor astfel de evenimente: daca ai informatii suficiente, poti prezice, de exemplu, toate conjunctiile care vor avea loc in viitor intre Jupiter si Saturn si, in plus, poti afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment in trecut. Conjunctia planetelor s-a dovedit insa o pista falsa, pentru ca nici un astfel de fenomen nu a avut loc in proximitatea nasterii lui Iisus. Nici alte explicatii de natura astronomica in stare sa dea seama de Steaua de la Bethleem – cum ar fi explozia unei supernove – nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de stiinta si-au extins aria de cercetare, incercand sa se foloseasca de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.

Cand s-a nascut, de fapt, Iisus?

Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tututor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte putina vreme inainte de nasterea lui Iisus, la putin timp dupa o eclipsa de Luna si inainte de sarbatoarea Pesah-ului (Pastele evreiesc, care comemoreaza Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Luna este un fenomen predictibil, asa ca, apeland la astronomie, cercetatorii au impus drept an al nasterii Mantuitorului anul 5 i.Hr. Pe de alta parte, Pesah-ul are loc in a 15-a zi de Nisan (dupa calendarul evreiesc), care pica intre 15 martie si 30 aprilie. Din cauza aglomeratiei pricinuite de aceasta mare sarbatoare, Maria si Iosif nu gasesc in oras un loc in care sa fie gazduiti. Ei sunt primiti in schimb de pastorii care isi pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (indeletnicire foarte logica in lunile de primavara, dar foarte putin probabila in decembrie).



Prin urmare, aparitia Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr., iar Iisus s-ar fi nascut primavara. Cunoscand toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a infatisat in lucrarile sale Steaua ca pe o cometa – cea mai cunoscuta dintre toate: cometa Halley (vezi mai jos). Insa Giotto s-a inselat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a aratat in anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).



Multa vreme s-a crezut ca Steaua ar indica o conjunctie a lui Jupiter si Saturn. Insa fenomenul cel mai apropiat de anul nasterii lui Iisus s-a petrecut in 7 i.Hr. – prin urmare prea devreme. Cu toate acestea, cercetari recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, arata ca evenimentul conjunctiei ar putea fi totusi important in descifrarea misterului. In urma cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 i.Hr. a indicat planeta “regala” Jupiter in constelatia Pestilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice initiat antic – cum erau si Magii -, aceasta conjunctie era in mod evident un semnal. “Conjunctia dintre Jupiter si Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important in avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem”, afirma profesorul Kidger.

Posibilitati cosmice



JUPITER
Astronomul Michael Molnar crede ca Steaua de la Bethleem ar fi fost de fapt Jupiter, planeta ascunsa partial de Luna in anul 6 i.Hr. Calcule detaliate ale acestui eveniment cosmic arata insa ca ocultarea lui Jupiter (care a avut loc incepand cu 17 aprilie 6 i.Hr.) nu a putut fi vizibila de pe Terra.

METEORIT
Sir Patrick Moore, cel mai important astronom britanic din toate timpurile, sugera ideea ca un meteorit deosebit de luminos ar putea oferi dezlegarea dilemei. Totusi, din Evanghelia dupa Matei deducem in mod clar ca Steaua a fost un corp ceresc care a stralucit in fiecare noapte pentru o foarte lunga perioada de timp.

MIRA
In anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicatie palpairea unei stele variabile numite Mira. Desi ipoteza a provocat o vreme multe dezbateri, s-a ajuns la concluzia ca respectiva stea lumineaza atat de vag, incat nu ar fi putut atrage atentia Magilor.

FULGER GLOBULAR
Michael Kamienski, de la Universitatea din Cracovia, sugera ca Steaua ar fi fost un fulger globular, fenomen ce se produce destul de rar, pe timp de furtuna. Dincolo de faptul ca un fulger globular nu i-ar fi putut calauzi pe Magi din Persia in Iudeea, el este si foarte greu de confundat cu o stea.

VENUS
In unii ani, in ajunul Craciunului, aceasta planeta straluceste deosebit de intens, lasand impresia ca isi tripleaza marimea. Totusi, Venus nu se misca nici pe departe asemenea unei stele calatoare, iar niste astronomi experimentati cum erau Magii ar fi recunoscut planeta deindata.

MAGII DE LA RASARIT. Cine sunt cei trei misteriosi initiati care vin sa se inchine lui Iisus?

Herodot, care a trait cu aproximativ 500 de ani inainte de Hristos si a fost cronicarul razboaielor greco-persane, ne dezvaluie faptul ca Magii (magu, in persana) erau originari din Medes (astazi Medina, oras-simbol al islamului, situat in Iran) si formau o clasa de elita a Imperiului Persan. Dupa mai multe incercari nereusite de a castiga controlul puterii politice in imperiu, casta Magilor a cunoscut un proces de transformare total: a “dat” politica pe pietate, din randurile ei nascandu-se cei mai apreciati profesori si iluminati ai Persiei antice. In plus, Magii erau considerati specialisti in interpretarea viselor si in ghicitul in stele. Sunt motive pentru care, cu timpul, casta lor a acaparat toate pozitiile religioase din imperiu, Inteleptii devenind preotii oficiali ai zoroastrismului, religia vechii Persii. O profetie de-a lui Zarathushtra, legendarul intemeietor al zoroastrismului, spune ca dintr-o fecioara se va naste un Saoshyant (Salvator) care va purifica Universul si va aduce Paradisul.

La mai bine de 2.000 de ani dupa ce a fost formulata profetia, trei magi, Baltazar, Melchior si Gaspar (dupa cum au fost numiti in texte apocrife), au avut o viziune comuna la Esfahan, identificandu-l pe Salvatorul anuntat de Zarathushtra cu pruncul Iisus. De altfel, intre profetul persan care a trait in mileniul II i.Hr. si Iisus Hristos sunt deosebit de multe asemanari, diversi istorici ai religiilor sustinand ca autorii textelor biblice au fost puternic influentati de zoroastrism.



Initiatii de la Rasarit

“Magii cum zarira
Steaua si pornira
mergand dupa raza
pe Hristos sa-l vaza.”

In intreaga Biblie, singurul text in care apare povestea Magilor si a Stelei este evanghelia lui Matei. Dar Matei nu scrie nicaieri ca Magii erau trei – s-a ajuns la aceasta credinta populara mult timp dupa scrierea Noului Testament – si nici nu ne ofera numele lor. El spune doar ca erau “Magi de la Rasarit”. Din aceasta informatie deducem ca Inteleptii erau de origine persana, provenind dintr-o straveche casta de preoti zoroastrieni, astrologi si profeti.

CONTRADICTII BIBLICE. Cata incredere putem avea, din punct de vedere istoric, in povestea biblica a Stelei de la Bethleem?

Scopul Noului Testament nu este acela de a relata, asemenea unui manual de istorie, evenimentele care s-au petrecut in primii 100 de ani de crestinism. De aceea, oricine incearca sa rezolve misterul Stelei se va confrunta cu numeroase lipsuri si contradictii, daca priveste evangheliile ca pe niste cronici istorice. Episodul nasterea lui Iisus este mentionata in doar doua evanghelii – cea dupa Luca si cea dupa Matei; dintre cei patru evanghelisti, numai Matei vorbeste despre Stea si Magi. Pentru faptele istorice majore de la inceputul primului mileniu, atat Matei, cat si Luca sunt priviti drept niste cronicari rezonabili. Problemele incep cu detaliile privitoare la Sfanta Nastere – detalii care, din pacate, sunt cruciale pentru orice teorie legata de Steaua de la Bethleem. De exemplu, Matei spune ca Iisus s-a nascut “in zilele lui Irod regele”, despre care toti cronicarii vremii consemneaza ca a murit in anul 4 i.Hr. Potrivit lui Luca, insa, Iisus s-a nascut in Bethleem, pe cand Iosif din Galileea si logodnica lui, Maria, mergeau sa se inregistreze la recensamantul poruncit de Augustus. “Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria”, ne spune Luca (Luca, 2:2), adica 10 ani mai tarziu fata de data oferita de Matei. Atari discrepante nu ar trebui totusi sa ne mire, tinand cont de faptul ca ambele evanghelii au fost scrise la aproximativ 70 de ani de la producerea evenimentelor pe care le descriu.



Pentru a ajunge la Mesia, Magii au strabatut o distanta semnificativa pentru acele vremuri: 1.500 de km, pe care au parcurs-o in cateva saptamani. Din povestea biblica, dar mai ales din imagistica si folclorul care s-au nascut in jurul ei, deducem ca Steaua a stralucit de-a lungul intregii calatorii; mai mult de atat, ea s-a miscat, calauzindu-i pe prooroci. Judecand dupa aceste ipoteze, Steaua ar fi putut fi un fulger globular sau un meteorit. Totusi, astfel de fenomene astronomice dureaza prea putin. Raman doar doi candidati la “functia” Stelei.