SUBIECT: Catedrala Mantuirii Neamului

Catedrala Mantuirii Neamului va avea o inaltime de 110 de metri, cat un bloc cu 30 de etaje, va fi asigurata impotriva cutremurelor de peste 8 grade si va avea o suprafata de 38.000 de metri patrati, adica de zece ori mai mica decat Casa Poporului, relateaza Mediafax.

Biserica va fi construita in stil bizantin romanesc si va avea o structura de beton armat cu ziduri de caramida, in interiorul careia vor putea asista la slujba aproape 5.000 de pelerini. Cladirea va avea cinci etaje, intre care trei subterane si doua deasupra solului, 12 lifturi, 250 de locuri de parcare subterane si doua spatii de cazare, totalizand 500 de locuri.

Biserica Ortodoxa Romana a obtinut 11 hectare langa Parlament pentru construirea Catedralei.

Catedrala va avea doua hramuri: Inaltarea Domnului (Ziua Eroilor) si Sfantul Apostol Andrei, si s-ar putea ca la subsol sa mai existe un al treilea hram Sfantul Dionisie.

Simulare cum va arata Catedrala Mantuirii Neamului


Cladirea Catedralei Neamului a inceput sa prinda contur. Fundatia cladirii a iesit din pamant, silueta viitorului lacas fiind vizibila de pe acoperisul Muzeului National de Arta Contemporana, a fost turnata placa de beton de la nivelul zero si s-au finalizat lucrarile la infrastructura a cladirii. In pamant sunt doua subsoluri si demisol, care ajung pana la adancimea de 16 metri, iar pe verticala cladirea se va ridica 120 de metri.





Purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane a declarat recent in presa ca pana in prezent proiectul a fost realizat in proportie de 50% si ca, in cei doi ani de constructie, Patriarhia a investit aproximativ 50 de milioane de euro. Patriarhia sustine ca toate costurile de construire a lacasului se ridica la suma de 100 de milioane de euro. Initial s-a vehiculat suma de 400 de milioane. In 2012, statul roman a sprijinit constructia Catedralei Mantuirii Neamului cu aproape 8,4 milioane de euro, din care 4,2 milioane de euro de la Guvern si 2 milioane de euro de la Primaria Generala a Capitalei.

Biserica Ortodoxa cauta in continuare sa obtina si de la stat sumele de bani necesare pentru a finaliza Catedrala Mantuirii Neamului, a declarat la sfarsitul lunii martie 2013, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica pentru Realitatea TV.

Tare sunt curios daca la final, aceasta constructie va avea accesibilitati pentru persoanele in scaun rulant...

Catedrala Mântuirii Neamului - Site-ul oficial

https://www.catedralaneamului.ro

Asteptatarea, dorinta ta este cat se poate de fireasca . Ar trebuii din start sa existe acces pentru fotolii rulante , insa mi-e teama ca nu se va infaptuii acest acces.
Argumentul meu ; in Braila s-a construit o Catedrala , este foarte frumoasa, mare ... insa rampa IOC.
Si are trepte destule ...

Patriarhia Romana informeaza ca o mare parte dintre banii primit de la stat pentru ridicarea Catedralei Neamului s-au intors la stat sub diverse forme si ca, prin anumite decizii luate, costurile ridicarii constructiei au fost reduse cu 20%.



Astfel, in perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2013 sumele platite de Patriarhia Romana catre bugetul de stat pentru plata impozitelor si contributiilor la asigurarile sociale pentru salarii, TVA si altele, taxe ce s-au dus catre Stat in urma lucrarilor de la santierul Catedralei, au fost in valoare de aproximativ 35 de milioane de lei, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei Romane citat de Adevarul.

Acesti bani ar fi echivalentul a celei mai mari parti din ajutorul venit din partea bugetului de stat si al bugetelor locale ca sprijin pentru construirea viitorului lacas de cult, mai arata Patriarhia Romana.

Nota de plata pentru Mantuirea Neamului: Catedrala costa cat 300 km de autostrada sau 1500 de scoli

Un grup de parlamentari in frunte cu Remus Cernea pregateste o initiativa legislativa care sa vizeze o alta forma de finantare a cultelor decat cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german.

Cernea vede o redirectionare a unui procent din impozitul pe venit al cetatenilor, la libera alegere, catre cultele religioase, ca in cazul organizatiilor nonguvernamentale.

Noi detalii despre Catedrala Mantuirii Neamului

Catedrala Mantuirii Neamului va fi ridicata la faza rosu-gri, in trei ani, pana la sfarsitul anului 2015, a anuntat, vineri, parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, dupa ce a vizitat infrastructura viitorului lacas de cult.

"Lucrarile realizate la infrastructura viitoarei Catedrale patriarhale au fost terminate in doi ani, in urmatorii trei ani urmand a fi realizata suprastructura la faza rosu-gri, inclusiv tencuitul", a declarat parintele Stoica, pentru Agerpres.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane Daniel a precizat ca, dupa terminarea infrastructurii, "urmeaza o noua licitatie pentru constructorul care va face suprastructura, adica edificiul in continuare pana la crucea de pe cea mai inalta turla, a Pantocratorului sau a Mantuitorului".

"Deci ne rugam lui Dumnezeu multumindu-i pentru lucrarile savarsite pana acum, 20 de metri de constructie in pamant. Din acesti 20 de metri, 4 metri sunt afara, dar de aici incepe constructia bisericii propriu-zise", a spus patriarhul Daniel.



Cum va arata Catedrala Mantuirii Neamului

Catedrala Manturii Neamului are trei niveluri subterane, la primele doua urmand sa fie amenajate sali polivalente pentru activitati culturale, educative si religioase, de dimensiuni similare bisericii de deasupra, in timp ce al treilea va cuprinde doar spatii tehnice pentru instalatii.

Lucrarile la Catedrala Neamului au inceput in 2010, primele excavari fiind facute in 2011, cand au fost scosi 100.000 de metri cubi de pamant, a declarat, agentiei Mediafax, inginerul Petre Chiuta, consilier patriarhal de la Sectorul Monumente si constructii bisericesti al Patriarhiei Romane.

"Prima constructie, la 16 metri sub pamant, este o sala polivalenta. Acolo, de jur imprejurul salii in forma de nava, sunt spatii tehnice si culoare de circulatie. Urmatorul nivel este la minus 11 metri. Si aici va functiona o alta sala polivalenta, spatiul fiind amenajat identic cu cel de la nivelul minus 16.

Singura diferenta este data de inaltimea salilor. Urmeaza apoi un ultim spatiu, la 6,8 metri sub pamant. La acest nivel vor fi amenajate doar spatii de circulatie si spatii tehnice pentru instalatii. Urmeaza cota zero, care este cu cinci metri mai sus decat terenul natural", a mai explicat inginerul.

La nivelul zero, incepe in acesta vara constructia bisericii, care va ajunge la stadiul de tencuiala probabil in 2015. Corpul bisericii va ajunge la inaltimea de 54 de metri, iar turla si crucea din varf vor da intregului ansamblu inaltimea de 120 de metri, a explicat purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica.

Complexul va avea sase lifturi de mari dinensiuni, scari de acces, dar si rampa pentru persoanele cu handicap.

Pana acum, pentru infrastructura catedralei au fost folositi 52.000 de metri cubi de beton si 13.000 de tone de armatura. Potrivit lui Chiuta, in Capitala sunt multe cladiri cu inaltimi mai mari, decat a viitoarei catedrale.

"La Baicului este un bloc cu 24 de etaje, alte trei au cate 16 etaje. Chiar si pe vremea lui Ceausescu au fost construite cladiri inalte, cum ar fi blocul trun de la Sala Palatului, precum si in Militari si la Chibrit. Ca volumetrie, Catedrala Neamului este de zece ori mai mica decat Palatul Parlamentului, dar nu vad rostul niciunei comparatii", a spus inginerul Chiuta, adaugand ca infrastructura viitoarei Catedrale a Mantuirii Neamului a fost finalizata in aproximativ doi ani jumate, cu costuri mai mici cu 20 la suta decat cele estimate initial.

La randul lui, parintele Stoica a precizat ca pentru reducerea costurilor de executie si asigurarea unei responsabilitati sporite a tuturor celor implicati in realizarea lucrarilor, Patriarhia Romana nu a incredintat construirea intregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distincta a fiecarei categorii de lucrari firmelor de executie cu cea mai mare experienta in diferite specialitati, iar selectia fiecarei firme de executie s-a facut prin licitatie.

Si pentru ca toti oamenii sa vada care este stadiul lucrarilor la Catedrala Mantuirii Neamului, sambata, pelerinajul de Florii va incepe, in premiera, din zona viitorului lacas, dupa slujba care va fi oficiata de un sobor de preoti si diaconi pe planseul de la nivelul zero, a adaugat Stoica.

Cât a costat Catedrala Mântuirii Neamului şi de unde vin banii pentru lucrări
...(informatia care lipseste de aici deja exista in postarile de mai dinainte)
Banii de la stat, înapoiaţi prin impozite

Reprezentanţii BOR susţin că au returnat deja, prin impozitele şi contribuţiile sociale plătite pentru angajaţii de pe şantierul catedralei, o bună parte din banii daţi de stat. Suma acestor taxe a ajuns, pentru perioada ianuarie 2010-ianuarie 2013, la aproximativ 35 de milioane de lei.

700 de preoţi au blagoslovit subsolul Catedralei Neamului

Slujba de Florii de anul acesta a fost oficiată, sâmbătă după-amiază, pe platforma de beton a Catedralei Mântuirii
Neamului, care măsoară 20 de metri: 16 metri sub pământ şi patru metri la suprafaţă. Astfel, a fost marcată finalizarea primei etape a şantierului celui mai mare lăcaş de cult din România.

Ceremonia a fost ţinută de prelaţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarhul Daniel, în total fiind circa 700 de preoţi din Bucureşti şi din judeţul Ilfov.

Chiar dacă sâmbătă temperatura de afară a fost de aproape 30 de grade Celsius, aproape 3.000 de enoriaşi s-au adunat în jurul şantierului de pe Dealul Arsenalului, din spatele Casei Poporului.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Cine poate să răspundă la două întrebări esentiale contribuabilului român:
1. Câti credinciosi ortodocsi aprobă contructia Catedralei Mântuirii Neamului?
2. Câti cetăteni români sunt de acord cu finantarea din bani publici a constructiei aceleiasi clădiri?

VEZI AICI

Peste 200 de oameni lucreaza zi si noapte la Catedrala Mantuirii Neamului

Pe santierul Catedralei Mantuirii Neamului se lucreaza la foc continuu, peste 200 de persoane fiind angrenate zi si noapte in ridicarea acestui edificiu.



In acest moment se monteaza prefabricatele si armatura dintre cotele 9 si 18, si se finalizeaza lucrarile din zona altarului, informeaza basilica.ro.



"Intre 9 si 18 s-au montat prefabricate pe fata de vest, nord si sud si se continua cu montajul acestor prefabricate spre fatada de rasarit. In interior se monteaza structura metalica. De asemenea, mai avem putin si se termina montajul structurii rigide in zona absidelor, iar din spate se vine cu montajul barelor de armatura felixibila si turnatul betonului. Muncitorii sunt in acest moment la un nivel de 180 - 200 de oameni ziua si aproximativ 30 de oameni noaptea", a declarat Dan Dumitrescu, dirigintele de santier.

Catedrala Mântuirii Neamului la aproape cinci ani de la începutul construirii

Pe şantierul Catedralei Mântuirii Neamului efectivul de muncitori a fost mărit şi se execută în prezent toate tipurile de lucrări. Pentru că se munceşte în trei schimburi se acoperă toate fronturile de lucru, iar betonul este turnat de obicei noaptea. Montarea armăturii flexibile şi rigide s-a avansat între cotele 18 şi 27. Detalii despre etapele construirii locaşului de cult, despre arhitectură, dar şi despre simbolistică, puteţi afla consultând site-ul catedralaneamului.ro









Suprastructura locaşului de cult se înalţă la aproape 27 de metri

Mai multe informaţii despre stadiul actual al ridicării Catedralei Mântuirii Neamului ne-a oferit inginerul Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal la Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române: „Lucrările de execuţie aferente suprastructurii Catedralei Mântuirii Neamului au fost demarate în luna august a anului 2013. De la această dată până la sfârşitul anului 2014 au fost finalizate în proporţie de 100% lucrările de execuţie a suprastructurii catedralei între cotele 0 m - +9m, şi 80% la cele între cotele +9 m - +18 m. Începând cu luna ianuarie 2015 au fost demarate şi lucrările aferente nivelului +18m - +27m. Având în vedere şi sistemul piramidal de execuţie a lucrărilor adoptat în şantier, stadiul acestora la data de 15 mai 2015 este următorul: lucrările aferente nivelului + 9 m - +18 m au fost finalizate în proporţie de 100%; lucrările aferente nivelului +18 m - +27 m sunt finalizate în proporţie de 50%“. La edificarea suprastructurii locaşului de cult s-au folosit până acum cantităţi impresionante de beton, armătură şi cofraje. „Lucrările la suprastructura obiectivului, executate din luna august 2013 până în prezent, evaluate în cantităţi, reprezintă: 3.876 mc de zidărie, 38.869 mp cofraje, 12.314 mc beton turnaţi, 5.545 tone armătură flexibilă montată, 2.217 tone armătură rigidă montată şi peste 40.000 ml de suduri. În luna curentă avem programate lucrările de supraînălţare a macaralelor în vederea demarării montajului platformei metalice de la cota +27 m necesară pentru exe-cuţia lucrărilor de la cota +27m - +36 m. Obiectivul principal al echipei de coordonare este continuarea lucrărilor la structura de rezistenţă a catedralei şi finalizarea acestora până în vara anului 2017“, ne-a spus ing. Vasile Crăcăoanu.

Pe Șantierul Catedralei Mântuirii Neamului se continuă lucrările. Muncitorii își concentrază activitatea între cotele +27 – +36. Se armează și se toarnă în continuare elemente din placa de la cota +27 care a fost realizată în proporție de 70%. Se montează totodată armătură rigidă și flexibilă între cotele +27 – +36. În zona altarului se toarnă beton și se finalizează zidăria de la cota +27. Lucrările de tencuire a spațiilor interioare din infrastructura Catedralei au fost realizate în proporție de 65%. Totodată se execută și fundațiile pentru două macarale suplimentare.

Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului se desfăşurau, la sfârşitul anului trecut, la cota +45 în anumite zone ale edificiului, cele mai multe din activităţile de construcţii derulându-se însă între cotele +27 - +36, anunţa Patriarhia Română. Până aproape de finele anului 2016 însă, este de aşteptat ca lucrările să avanseze până la cota +80.









Potrivit autorizaţiei de construire, Catedrala Neamului se va desfăşura până la 16 metri sub pământ, dar va atinge 100 de metri înălţime deasupra cotei zero.

Subsol 2 (cota minus 16 metri): sală polivalentă ce poate fi folosită, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, activităţilor misionare, catehezelor şi ca spaţiu pentru conferinţe sau agape. Sala polivalentă de 1.684 mp poate funcţiona şi ca paraclis, în partea estică fiind amplasat un altar, cu dimensiunea de 117,7 mp. Tot la 16 metri sub pământ vor funcţiona altarul, sala de consiliu şi mai multe cripte

Subsol 1 (cota minus 11 metri): sală polivalentă de 2.307 mp, structurată în trei nave, spaţiile fiind separate prin pereţi "mişcători". La acelaşi nivel vor mai fi amplasate cripte, un cabinet medical, spălătorul de vase şi depozitele de mobilier - Demisol (cota minus 6,8 metri): expoziţie cu vânzare de icoane şi veşminte, chiliile, garderoba şi vestiarul personalului, o autoservire cu cafenea şi bufet plus bucătărie

Parter: aici vor funcţiona pridvorul, pronaosul, naosul şi altarul principal

Cota plus 9 metri: balcoanele pentru corişti şi galerii

Cota plus 36 metri: aici se vor găsi muzeul de valori şi săli de expoziţii

Cota plus 42 metri: sala de consiliu şi galerii

Cota plus 47,5 metri: şase turle identice

Cota plus 51 metri: şase turle identice, sală de consiliu şi apartamente

Cota plus 54,5 metri: sală de consiliu şi apartamente

Cota plus 56 metri: expo galerie

Cota plus 62 metri: spaţii tehnice

Cota plus 95 metri: lanternou (acoperiş prevăzut cu numeroase ferestre), belvedere.

Pentru exteriorul catedralei, prelaţii au propus placaje cu piatră naturală de culoare deschisă, ferestre cu vitralii şi acoperiş cu tablă de cupru aurie. Interiorul construcţiei va beneficia de elemente decorative cu caracter special, iar pardoselile vor fi din granit, având motive decorative deosebite.



catedralaneamului.ro

Cum va arăta Catedrala Mântuirii Neamului din interior. Simulare foto

Patriarhia Română a dat publicităţii mai multe randări în care prezintă cum va arăta Catedrala Mântuirii Neamului în interior atunci când va fi complet finalizată.

Din imagini se poate observa că spaţiile sunt deosebit de generoase în interiorul Catedralei Mânturii Neamului, aici urmând să încapă 5.000 de oameni.

Cum arată CLOPOTUL Catedralei Mântuirii Neamului, unul dintre cele mai mari din Europa. Gravura care a stârnit controverse

Cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului au fost aduse în ţara noastră de la fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria. Pe fiecare dintre ele se află stema Patriarhiei Române, efigia chipului Patriarhului Daniel şi crucea patriarhală.


Cel mai important este, ca semnificaţie, clopotul cel mare. Va fi folosit în ocazii rare şi va fi ridicat la o înălţime de 60 de metri. Acest lucru plasează România printre puţinele ţări din Europa, care au un clopot cu un asemena tonaj, ridicat atât de sus.

"Este unul dintre cele mai mari din Europa, s-ar putea chiar cel mai mare din Europa ca şi clopot suspendat la o înălţime foarte mare, la înălţimea de 60 de metri. Cele mai mari clopote ca tonaj există în Rusia, dar aceste clopote foarte mari, de până la 60 de tone, sunt la sol, nu sunt ridicate la o înălţime foarte mare din motive evidente care ţin de siguranţa clădirii respective. Deci este unul dintre cele mai mari clopote din Europa, nu ca tonaj, ci ca obiect suspendat", a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Pe clopote se află şi efigia chipului Patriarhului Daniel, lucru care a stârnit nu de puţine ori controverse în spaţiul public. Patriarhia explică însă că această efigie este o consecinţă firească a muncii depuse de Patriarh pentru înălţarea Catedralei. În plus, astfel de tradiţii sunt respectate inclusiv în lumea catolică.

"Prezenţa chipului Patriarhului Daniel pe clopotele Catedralei Naţionale este justificată de importanţa actului ctitoricesc pe care Patriarhul Daniel, din multe puncte de vedere, l-a făcut pentru ridicarea acestei catedrale. Este personalitatea căreia i se datorează în mod substanţial începutul construcţiei şi finalizarea Catedralei Naţionale. Este firesc, aşa cum şi în spaţiul catolic şi în spaţiile ortodoxe ale bisericilor surori se inscripţionează clopote importante sau clopote în biserici foarte importante din catedrale cu chipul întâi stătătorului bisericii respective. Există o tradiţie în acest sens ca imaginea, chipul Patriarhului sau al Papei, în cazul catolicilor, să figureze pe clopotele celor mai importante catedrale din spaţiile respective", a mai declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Utilitatea clopotului la ortodocşi, dar şi în alte biserici, este una de natură cultică. Ele se folosesc în cadrul slujbelor religioase, anunţă momente cheie din cadrul serviciului religios. Sunt folosite în primul rând în zile de sărbătoare, duminica mai ales. Sunt multe zone din ţară, precum regiunea Bucovinei, unde clopotul îi anunţă pe localnici şi de moartea cuiva din comunitate.

"Clopotul cel mare va fi folosit mai rar, doar cu prilejuri speciale, celelalte cinci urmând să fie folosite în mod obişnuit la slujbele religioase. Simbolismul clopotului este clar: sunetul lui este un sunet solemn, un sunet amplu, care îi cheamă pe cei credincioşi să vină să participe la slujbele religioase sau anunţă momente importante din aceste slujbe", a mai spus Bănescu.



Clopotele au fost aduse în România pe 19 mai.

Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter.

În subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beton şi în jur 15.000 de tone de armătură.

Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu.

Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină şi occidentală.

Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului care va fi plasat în subsolul clădirii.

Duminică, 25 noiembrie 2018, în anul Centenarului întregirii României, va fi oficiată sfințirea Altarului Catedralei Mântuirii Neamului, odată cu praznicul Sf. Mare Muceniţe Ecaterina.

Ideea ridicării acestui edificiu de spiritualitate ortodoxă este de pe timpul Regelui Ferdinand I al României în 1920! La aproape 100 de ani distanță, visul unui rege și al unui popor e pe cale să se împlinească.

Hrisovul regal care constituie actul de temelie al Bisericii Mântuirii, dat de Regele Ferdinand I la 10 mai 1920:

"Biserica Mântuirii

pe care suntem datori să o ridicăm în capitala tuturor Românilor, ca semn de mulțumire pentru ajutorul celui Prea Înalt și ca simbol al unității sufletești a întregului neam și veșnică pomenire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite.

Iar întru aceasta slujească-se de pildă bunii noștri strămoși."

Regele Ferdinand I
10 mai 1920



Primul hram al Catedralei Mântuirii Neamului va fi serbat în data de 30 noiembrie 2018, de sărbătoarea Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României, iar Liturghia va fi oficiată de Patriarhul Teofil al Ierusalimului.

Cinstita mână a Sf. Ap. Andrei, ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului, va fi adusă din Grecia la București cu prilejul sfințirii catedralei.

Sfințirea Catedralei Naționale va avea loc în data de 25 noiembrie 2018. Edificiul închinat eroilor români din toate timpurile va fi sfințit în contextul sărbătoririi a o sută de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent.

Vezi care este stadiul actual al construcției

Programul sfințirii Catedralei Naționale

Sfințirea Altarului Catedralei Mântuirii Neamului va fi săvârșită duminică, 25 noiembrie, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu ierarhi ortodocși români și străini. La acest eveniment vor participa mii de credincioși din Capitală, țară, dar și din diasporă. Biroul de presă al Patriarhiei Române comunică următorul program al evenimentelor dedicate Sfințirii Altarului Catedralei Naționale care debutează astăzi, 23 noiembrie.





La Catedrala Patriarhală din București, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel întâmpină astăzi, de la ora 12:45, pe Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, însoţit de o delegație a Patriarhiei Ecumenice, precum şi delegația Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Hrisostom, Mitropolit de Patra. Cu ocazia acestui important eveniment, delegația Bisericii Ortodoxe din Grecia aduce racla conținând cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Această raclă va rămâne în Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei până mâine, 24 noiembrie, ora 16:00. Sâmbătă, la ora 16:30, racla purtând cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și racla cu un fragment din moaştele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina vor fi așezate spre închinare în pridvorul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (Calea 13 septembrie, nr. 4-60), unde vor rămâne până duminică, 25 noiembrie, ora 13:00.

În ajunul Sfințirii Altarului Catedralei Mântuirii Neamului, sâmbătă, 24 noiembrie, la ora 17:00, slujba de pomenire a eroilor români va fi săvârșită în Catedrala Naţională de către Patriarhul României împreună cu ierarhi ortodocși. Începând cu ora 18:00, în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, va fi săvârșită slujba de priveghere închinată Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina și Sfântului Mare Mucenic Mercurie.

Programul liturgic de duminică, 25 noiembrie, începe la Catedrala Națională cu slujba Acatistului Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, prăznuită în această zi. De la ora 9:00, va fi săvârșită slujba de sfințire a Altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu ierarhi orto­docși români și străini. La sfârşitul slujbei se va citi Actul de sfințire.

Sfânta Liturghie va începe la ora 10:30 şi va fi săvârșită în interiorul Catedralei Naționale. La ora 13:00, racla cu cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și racla cu moaştele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina vor fi așezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Națio­nale pentru a fi cinstite de către credincioși, după închinarea acestora în Sfântul Altar.

Credincioşii care doresc să participe la slujba de sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale sunt aşteptaţi pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, unde vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate. Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali. Însă, după finalul Sfintei Litur­ghii, toți credincioșii pelerini orto­docși prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfințirii (25 noiembrie), cât și în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfințirii”), având posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfințit.

În seara zilei de duminică, 25 noiembrie 2018, începând cu ora 18:30, va avea loc un Concert extraordinar la Sala Palatului, organizat de Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Ro­mâne, cu participarea Grupului psaltic „Tronos”, a Orchestrei reprezentative a Armatei Române și a Orchestrei Naționale „Lăutarii din Chișinău”.

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, va fi prezent pentru a 9-a oară în țara noastră cu ocazia Sfințirii Cartedralei Națio­nale. Sanctitatea Sa a vizitat pentru prima dată țara noastră în anul 1993, în perioada 12-18 august. La doar doi ani după prima vizită, între 21 octombrie - 1 noiembrie 1995, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a participat la festivitățile prilejuite de sărbătorirea a 110 ani de autocefalie și a 70 de ani de patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române. Celelalte vizite ale Sanc­­tității Sale au fost în anii 1997, 1999, 2000, 2004, 2005. Ultima vizită în România a avut loc în anul 2010, în perioada 26-29 octombrie, cu prilejul sărbătoririi a 125 de ani de autocefalie și 85 de ani de patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie, Patriarhul Ecumenic a săvâr­șit împreună cu Patriarhul României Sfânta Liturghie în ziua hramului Catedralei Patriarhale, pe 27 octombrie, și a participat la Șe­dința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 28 octombrie.