Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:
  • Page:
  • 1
  • 2

SUBIECT: Simboluri crestine de Paste

Simboluri crestine de Paste #5

Crucea - simbolizeaza crucificarea, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, ea este utilizata foarte mult si de biserica catolica, ca simbol al credintei.



Crucea este un vechi simbol cosmic (folosit cu mult timp inaintea aparitiei crestinismului) care reprezenta soarele si armonia contrariilor (cer si pamant), centrul ei fiind mijlocul universului. Cele 4 brate indicau cele 4 directii cardinale. Cruce vine de la cuvantul latin crux. Cuvintele stauros (lb. greaca) si crux (lb. latina) inseamna insa numai stalpul vertical (crux simplex) de lemn (fara patibulum, deci fara traversa orizontala), pe care multi condamnati la moarte erau rastigniti. Crucea apare ca simbol crestin abia pe la sfarsitul sec.al IV-lea si la inceputul sec.al V-lea, cand crestinii au inceput sa faca analogia intre pozitia de ruga, cu bratele intinse, cu forma crucii, respectiv au adoptat crucea ca semn al victoriei soarelui impotriva fortelor intunericului, simbol al mantuirii universale.

Se cunosc circa 400 forme de cruci, din care urmatoarele 3 sunt cele mai raspandite:

Crucea Tau, in forma de T (crux commissa) (T = litera greaca Tau), forma cea mai veche, cu origine in vechea Chaldeea, unde simboliza zeul Tammuz. Isus a fost rastignit pe o astfel de cruce.
Crucea catolica (latina) (crux immissa), cu brate inegale (stalpul vertical mai lung). Este forma cea mai raspandita la ora actuala.
Crucea ortodoxa (greaca) (crux quadrata), cu 4 brate egale (totodata simbolul actual al Crucii Rosii)

Oul rosu - simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos. Oul colorat si impodobit reprezinta simbolul Mantuitorului care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.



Vopsirea oualor de Pasti este o traditie raspandita la toate popoarele, oul rosu fiind o adevarata emblema a sarbatorii, cu referire la rastignirea lui Iisus Hristos. Mironositele, cele trei Marii care l-au jelit pe Iisus, au adus ca prinos oua la picioarele Lui, iar acestea s-au inrosit de la sangele jertfirii. Ciocnitul oualor se face dupa reguli ce difera de la o zona la alta. Ciocnitul oualelor se face “cap” la “cap” si “dos” la “dos”.

Ouale simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cand sparg ouale prin ciocnire, dar si cand se saluta, crestinii isi spun: “Hristos a inviat!”, “Adevarat a inviat!”. Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, de la Pasti pana la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc oua se vor intalni pe lumea cealalta.

In traditia populara romaneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice in felurite situatii, etc.

Cu 2000 ani inainte de Hristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate in Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost inlocuite cu oua de ciocolata).

Ouale sunt un simbol evident al renasterii. Traditia colorarii oualor de Pasti precede sarbatoarea crestina a Pastelui. In unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune ca lumea s-a nascut la inceput dintr-un ou. Legatura cu sarbatoarea Pastelui este evidenta: ouale simbolizeaza nasterea, o noua viata dobandita de crestini prin moartea lui Iisus. Obiceiul de vopsire a oualor isi are originile in festivalurile egiptenilor si persilor de sarbatorire a primaverii. In trecut, pentru coloratul oualor se foloseau numai culori naturale obtinute din plante: varza rosie, foi de ceapa, petale de flori, etc.

Mielul - reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Mantuitor care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.



Mielul: simbol al lui Hristos ca Miel pascal si de asemenea un simbol crestinesc (Hristos este Pastorul iar Petru este cel care a fost pus sa hraneasca oile Sale). Carnea de miel este de asemenea un simbol pentru Sf. Agnes (Sarbatoarea 21 ianuarie), martira virgina a Bisericii timpurii. Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic, este instituita de Dumnezeu, ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12, 1-11). La primul sacrificiu pascal, fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei, in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. 12, 8). Cu privire la varsta, se precizeaza ca animalul sa fie de un an, ceea ce inseamna sa nu fie nici prea tanar si nici prea batran, la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 12, 5-6). La iesirea din robia egipteana, se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied, animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 23, 12). Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa, reiese rolul acestui, sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic, care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. 12, 1).

Lumanarea de Inviere - este cea care in noaptea invierii fiecare credincios o poarta in mina si pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa.



Lumanarea simbolizeaza lumina lui Hristos asupra intunericului pacatului („Eu sunt lumina lumii”). De Sfintele Pasti, le slujba preotul spune: ,,Veniti de luati lumina“.

In noaptea de Inviere multime mare de popor vine la biserica. Fiecare credincios poarta in mana o lumanare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii. Multi pastreaza restul de lumanare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor Sfintele Pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiasma.

Pasca - se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. Legenda pascai spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit de un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi Pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.



Pasca se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Pasca are forma rotunda, iar la mijloc o cruce, fiind impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunand:
“Cruce-n casa,
Cruce-n piatra,
Dumnezeu cu noi la masa,
Maica Precista la fereastra.”

Exista o legenda despre pasca, mai exact despre originea acesteia. Se spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care, la plecare, le-a pus in traista paine pentru drum fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele, Mantuitorul le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand in traista, apostolii au gasit ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

Iepurasul - nu este o inovatie moderna si simbolizeaza fertilitatea. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data.



In legendele europene se spune ca iepurele isi tine tot timpul ochii deschisi in timpul noptii pentru a se feri de celelalte animale .In acest fel, el a devenit un simbol al lunii, fiind astfel atasat traditiilor de Paste, intrucat acest eveniment este asociat cu luna plina.In Egipt, se credea ca iepurele este animalul care determina aparitia unei noi vieti cu prilejul primaverii. Mai tarziu, in crestinismul timpuriu, el a fost vazut ca un simbol al reinvierii lui Hristos. Intr-o veche povestire germana se relateaza ca o femeie saraca isi ascunsese ouale colorate in gradina, pentru a le darui de Paste copiilor ei. Atunci cand acestia erau in gradina, un iepure a sarit din locul unde erau tainuite ouale, astfel incat copiii au crezut ca acesta le adusese darurile pascale. Astfel a aparut in Germania traditia ca de fiecare Paste copiii sa faca un cuib din ramuri si frunze pentru iepuri. Acest obicei, a fost adus in SUA de catre emigrantii germani.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Simboluri crestine de Paste #5980

Obiceiuri din Saptamana Mare

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate".

In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat.

Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti.

In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la biserica, in cimitir sau pe la casele lor.

Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.

Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca, dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut.

Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.

Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.

In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.

Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Simboluri crestine de Paste #6022

Oua de Paste - Cum decoram ouale de Paste?

  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Simboluri crestine de Paste #6164

Traditii de Paste in lume

1. Cehia, Ungaria şi Slovacia – în a doua zi de Paşti, luni, femeile sunt “biciuite”, “pălmuite” de bărbaţi; aceştia aruncă cu apă peste ele şi le lovesc uşor cu biciuri din salcie, ornamentate cu fundiţe; scopul ar scuza mijloacele - se spune că această “pălmuire simbolică” le-ar ajuta pe femei să rămână frumoase şi sănătoase peste an;

2. Finlanda – copiii se costumează, se dau cu funingine pe faţă, se urcă pe cozile măturilor şi încep să colinde străzile, din Vinerea Mare până în Duminica Învierii; sărbătoarea seamănă mult cu Halloween-ul;

3. Spania – în Joia Mare, spaniolii participă la “dansul morţii”, un spectacol care se desfăşoară pe străzile oraşului medieval; participanţii sunt nişte schelete ambulante (oameni mascaţi), care poartă cutii cu cenuşă; dansul înspăimântător începe la miezul nopţii şi ţine trei ore;

4. Polonia – tradiţia spune că, dacă bărbatul casei ia parte la coacerea pâinii de Paşte, mustata acestuia va albi, iar coca nu va creşte; astfel, “cocoşul casei” este un privilegiat al pregătirilor de Paşte;

5. Franţa – pe străzile oraşului Haux, se pregăteşte o omletă uriaşă, din cel puţin 4500 de ouă; din aceasta se vor hrăni la masa de prânz aproximativ 1000 de persoane;

6. Elveţia – la sate, oamenii îşi decorează fântânile cu fâşii de hârtie, flori şi ouă vopsite; această tradiţie este închinată apei, un element sfânt în zonele aride ale Alpilor;

7. Germania – aici tradiţia este să se aprindă un foc mare de Paşte, din brazii uscaţi folosiţi la Crăciun; semnificaţia acestuia este triumful zilelor însorite de primăvară asupra celor friguroase de iarnă;

8. Australia – dacă în restul lumii, simbolul Paştelui este iepuraşul, aici acesta este înlocuit cu bilby, autohtonul marsupial de talie mică; în Australia, iepurii nu sunt foarte îndrăgiţi, de vreme ce aceştia s-au înmulţit atât de mult, încât au dat peste cap fauna;

9. Marea Britanie – în oraşul Hungerford, în cadrul Festivalului Hocktide, sunt aleşi doi bărbaţi care împart portocale femeilor, în schimbul unui sărut;

Sursa: Daily Mirror
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Simboluri crestine de Paste #6168

Data Pastelui

Poate v-ati intrebat de ce lumea crestina nu sarbatoreste cea mai importanta sarbatoare - Pastele - in aceeasi data, in conditiile in care ar fi de dorit o unitate mai mare a lumii crestine. Fiind vorba de religie, motivul tine mai mult de evenimente si circumstante istorice foarte vechi si mai putin de ratiuni practice.

Nu se stie exact data nasterii lui Iisus si nici data la care a fost crucificat, si de asta data Craciunului cat si a Pastelui s-au stabilit prin conventie, modul de calcul a datei Pastelui fiind stabilit cu ocazia consiliului de la Nicea din anul 325.

Ca sa nu o lungesc, ortodocsii se ghideaza dupa un calendar mostenit de la romani, calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar in anul 46 i.e.n. Romanii aveau o problema cu calendarul lor, care era inexact, avand o deviere de 1 zi pe an la fiecare solstitiu sau echinox. In timpul lui Cezar problema se complicase foarte mult, incat doar oficialii stiau exact data, asa ca Iulius Cezar a hotarat reformrea calendarului (de unde calendarul iulian).

In anul 1582 papa Grigore al XIII-lea propune la randul sau o reforma a calendarului iulian, din cauza erorii acumulate din timpul lui Cezar - aproximativ 1 zi la fiecare 128 de ani, deci cam 10 zile pe timpul papei Grigore. Pe langa aceasta, data pastelui era calculata dupa un calendar lunar (al fazelor Lunii), bazat pe calendarul iulian, calcul ce acumulase o eroare de cateva zile din timpul lui Cezar. Papa Grigore al XIII-lea dorea sa respecte canonul initial din 325 privind data Pastelui si sa determine toate bisericile crestine sa sarbatoreasca pastele in aceeasi zi - o alta hotarare a primului consiliu din Nicea, care nu s-a respectat niciodata

Papa Grigore al XIII-lea propune ca toti anii divizibili prin 100 sa fie bisecti, numai daca sunt divizibili si prin 400 (astfel anul 2000 a fost bisect, dar 1900 nu a fost). Deasemenea el a “sters” 10 zile din calendar, 5 octombrie 1582 devenind 15 octombrie 1582 in calendarul gregorian. Abaterea noului calendar era de 1 zi la 3300 de ani fata de 1 zi la 128 de ani in calendarul iulian. Schimbarea a fost proclamata printr-o bula papala si toate statele catolice s-au conformat repede.

Din motive politice dar mai ales datorita divergentelor religioase, tarile protestante si ortodoxe nu au adoptat calendarul gregorian, ramanand la cel iulian pana la inceputul secolului 20 cand majoritatea statelor ortodoxe au adoptat calendarul gregorian (Romania in 1919). In 1923 reprezentantii ortodoxiei se intalnesc la sinodul din Constantinopol unde adopta o forma revizuita a calendarului iulian. Defapt ei au sincronizat calendarul vechi cu cel gregorian, 'stergand' 13 zile, la fel cum papa Grigore al XIII-lea a taiat 10 zile din anul 1582 (intre timp s-au mai adunat 3 zile).

Totusi, ortodocsii nu s-au putut intelege asupra unui mod modern de calcul al Pastelui - nedorind sa adopte metoda catolica - si astfel au ramas la calendarul iulian pentru data Pastelui.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Simboluri crestine de Paste #21322

Icoana Invierii



Icoanele pascale sunt de o bogatie extraordinara pentru intelegerea Tainei Pastilor si a trairii credintei in aceasta taina centrala a crestinismului.

"Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le". Este cantarea care rasuna neincetat in noaptea de Paste.

https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/invierea-domnului-sfintele-pasti/icoana-invierii-69596.html
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Simboluri crestine de Paste #21380

Sfanta Lumina

In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra, care se repeta din an in an, in Sambata Mare, de aproape 20 de veacuri. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi, cat si de necredinciosi. Este minunea care uimeste toata mintea si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos, lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre, a inviat din morti a treia zi, daruind tuturor viata vesnica.

https://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/lumina-la-ierusalim-88060.html



  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Re:Simboluri crestine de Paste #21401

Vezi cum pica Pastele, pana in 2020



Există două fenomene naturale care influenţează stabilirea datei Paştelui: echinocţiul de primăvară (care are o dată fixă) şi luna plină (care are o dată schimbătoare). Din cauza celui de-al doilea, dată Paştelui variază în fiecare an, pentru că luna plină apare când mai aproape, când mai departe de echinocţiu.

Pastele ortodox se va mai suprapune cu cel catolic in urmatorul deceniu in 2014 si 2017. Pana in 2020, catolicii nu vor sarbatori Pastele in niciun an in luna Mai, dar il vor sarbatori de doua ori in martie, in 2013 si 2016.

Pastele Ortodox:

2010 - duminica 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminica 15 aprilie
2013 - duminica 5 mai
2014 - duminica 20 aprilie
2015 - duminica 12 aprilie
2016 - duminica 1 mai
2017 - duminica 16 aprilie
2018 - duminica 8 aprilie
2019 - duminica 28 aprilie
2020 - duminica 19 aprilie

Pastele Catolic:

2010 - duminica 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminica 8 aprilie
2013 - duminica 31 martie
2014 - duminica 20 aprilie
2015 - duminica 5 aprilie
2016 - duminica 27 martie
2017 - duminica 16 aprile
2018 - duminica 1 aprile
2019 - duminica 21 aprile
2020 - duminica 12 aprilie

În stabilirea calendarului Biserica Ortodoxă folosește Calendarul Iulian, în timp ce Biserica Catolică folosește Calendarul Gregorian.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #27042

''Hristos a inviat'', in principalele limbi vorbite pe glob

Cateva miliarde de pamanteni, la mijloc de aprilie, de la Inviere pana la Inaltare, se saluta evlavios cu "Hristos a Inviat" si raspund cu "Adevarat a inviat", o marturisire de suflet a credintei biblice in viata de dupa moarte.

Acest salut liturgic isi are sorgintea in cantarile de la Paste si in marturisirea ingerilor, a femeilor mironosite si a apostolilor unii catre altii, dupa aratarile Mantuitorului dupa Inviere.

Iar raspunsul "Adevarat a inviat" este tot biblic: celor doi ucenici carora li s-a aratat Domnul in drumul spre Emaus, apostolii di Ierusalim le confirma "cu adevarat Domnul a inviat".

Iata si cum suna magicele cuvinte cu tenta divina pe meridianele lumii, dupa limba utilizata:

  • - Albaneza - Krishti u ngjall! Vertet u ngjall!
  • - Afrikaans - Kristus er het opgestaan! Hom het waarlik opgestaan!
  • - Araba - Al-Masih-Qam! Hakkan Qam!
  • - Bulgara - Christos Vozkrese! Voistina Vozkrese!
  • - Ceha - Kristus Vstal A Mrtvych! Opravdi Vstoupil!
  • - Chineza - Jidu fuhuo le! Ta queshi fuhuo le!
  • - Coreeana - Kristo Gesso! Buhar ha Shao Ny!
  • - Daneza - Kristus er opstandeu! Sandelig Han er Opstandeu!
  • - Engleza - Christ is Riseu! Indeed, He is Risen!
  • - Franceza - Le Crist est ressuscite! Vraiment Il est ressuscite!
  • - Germana - Christus ist auferstanden!
  • - Greaca - Christos Anesti! Aleithos Anesti!
  • - Hindi - Kristo' pastitaha! Satvaru Upastitaha!
  • - Indoneziana - Kristus t'Elah Bangkit! Benar dia telah Bangkit!
  • - Italiana - Cristo e risorto! E veramente risorto!
  • - Islandeza - Kristus er upprisinn! Hann er vissulega upprisinn!
  • - Japoneza - Harisutosu fukkatsu! Jitsu ni fukkatsu!
  • - Maghiara - Krisztus feltmadt! Valoban feltmadt!
  • - Olandeza - Christus is opgestaan! Hij is waarlijk opgestaan!
  • - Poloneza - Chrystus Zmatwy chwstal Zaprawde Z martwychwstal!
  • - Portugheza - Cristo ressuscitou! Verdadeiramente ressuscitou!
  • - Rusa - Khristos Voskrese! Voistinu Voskrese!
  • - Spaniola - Cristo ha resucitado! Verdaderamente, ha resucitado!
  • - Suedeza - Kristus ar uppstanden! Ja, Han ar verkligen uppstaden!
  • - Turca - Hristos diril - Di! Hakikaten diril - Di!
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #27058

De ce se serbeaza Pastele la date diferite la catolici si la ortodocsi?



Anul acesta, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox este de o saptamana. Acest lucru se datoreaza faptului ca cele doua Biserici calculeaza data Invierii Mantuitorului Iisus dupa doua calendare diferite. In 1582, biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe cand rasaritenii ortodocsi au ramas la cel Iulian.

De asemenea, apusenii se bazeaza pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoctiului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata dinainte, conform unor tabele bisericesti. Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care cade la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.

O prima tentativa de uniformizare a datei celebrarii Pastelui in toata lumea crestina a avut loc in anul 325, la initiativa imparatului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat norme clare pentru calculul datei Pastelui, potrivit carora sarbatoarea cade in prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare.

De-a lungul timpului au existat si alte incercari de a sincroniza Pastele. Una dintre cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo, Siria, din 1997, unde s-a convenit ca echinoctiul sa fie recunoscut in functie de observatiile astronomice, luand in seama meridianul de la Ierusalim, unde a avut loc Invierea. Aceasta intelegere nu a fost insa respectata niciodata pana in prezent.

Diferenta dintre sarbatoarea Pastilor nu are, deci, o baza teologica, fiind vorba despre o diferenta legata de traditiile urmate de cele doua ramuri ale crestinatatii.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #27109

Ungurii ne dau o lectie de civilizatie B)

Priviti putin imaginile de mai jos:




Oamenii stau frumos, aliniati asteptand ca preotii sa le sfinteasca produsele (sunca, oua, cozonac, paine de casa, miel gatit, si palinca) ce urmeaza sa fie puse pe masa de Paste. Nimeni nu se imbulzeste, nimeni nu se agita, nimeni nu se baga in fata. Toata treaba asta s-a intamplat in Miercurea Ciuc.

Cred ca imaginile astea sunt un bun exemplu pentru ceea ce inseamna civilizatie. Nu se compara cu ceea ce vedem noi la televizor in zona Bucurestiului si a Moldovei, cand este vorba de biserica. E posibil sa fie asa civilizati pentru ca majoritarii sunt ungurii in zona, e posibil sa aiba legatura cu catolicismul.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #27177

Traditii de Paste de prin toata lumea

Noi, romanii, ne gandim cu drag la oua rosii, miel sau cozonac, insa alte natiuni asteapta sa faca cu totul altceva. In anumite localitati din Bucovina si Transilvania, in a doua zi de Pasti, baietii vin "la udat". Obisnuiesc sa spuna gazdei traditionalul "Hristos a inviat!" si apoi adauga ca ar vrea sa bea apa. Scoate ulcica si stropeste fetele din casa, in timp ce le ureaza : "sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala."

In prezent, in loc de apa, prin partile Transilvaniei si ale Banatului, se foloseste parfum. Baiatul primeste in schimb cateva oua rosii si este invitat la masa festiva.



O alta traditie legata de apa, are loc in Elvetia, unde fantanile din toate satele sunt frumos decorate cu flori, panglici din hartie de toate culorile si oua vopsite. Infrumusetarea fanatanilor simbolizeaza celebrarea apei, un element foarte pretios, mai ales in regiunile afectate de cele mai multe ori de seceta.

Daca in Elvetia se celebreaza apa, in Germania, cu ocazia Pastelui, se aprinde un foc imens, cu ajutorul brazilor ramasi de la Craciun. Flacarile marcheaza sfarsitul iernii si triumful primaverii.

Conform traditiei, in Romania, incepand cu Vinerea Mare, barbatii renunta la treburile gospodaresti si isi ajuta sotiile la pregatirea bucatelor pentru masa festiva. In schimb, in Polonia, capul familiei nu are voie sa se implice in preprarea painii traditionale, pentru ca aluatul nu va creste.

Gospodinele poloneze aseaza pe masa, pe langa o selectie de preparate reci, pe baza de carne, mai multe tipuri de prajituri si un miel facut numai din zahar. De asemenea, in ziua Sfanta de Paste servesc supa Zurek, o zeama alba, consistenta, plina de carnati si ciuperci.

In Joia Mare, spaniolii din orasul Verges iau parte la un "dans al mortii". Participantii sunt imbracati cu costume speciale, foarte lungi, de culori inchise, care le acopere in intregime corpul. Cei mai multi cara o cruce de lemn si pasesc incep pe strazile pietruite ale localitatii. Evenimentul incep la miezul noptii, dureaza cel putin trei ore si se incheie cu defilarea unor personaje, costumate in scheleti, care poarta cutii pline cu cenusa.

Copiii din Finlanda se manjesc cu funingine pe fata si pe maini, aleg cele mai bune haine, "incaleca" o coada de matura si incep sa cerseasca pe strazi.

In Statele Unite ale Americii, sarbatorile pascale sunt celebrate cu ajutorul paradelor. Cea organizata in orasul Atlantic are o istorie de140 de ani si este cea mai veche de pe continentul american, in timp ce parada din New York, de pe Fifth Avenue este, cu siguranta, cea mai populara.

Spre deosebire de cele mai multe state, care aloca o importanta aproape exagerata laturii comerciale a Pastelui, cu accentul pus pe cumparaturi, in Mexic, sarbatoarea este mult mai solemna. In anumite regiuni, se obisnuieste sa se pedepseasca tradarea lui Iuda.

Mexicanii confectioneaza papusi din carton sau hartie, carora le ataseaza, uneori, artificii. Manechinele sunt arse in Duminica Sfanta, cunoscuta pe plan local drept Sabada de Gloria. Micutii ciocnesc oua, lovindu-se unii pe altii cu ele. Totusi, ouale sunt umplute cu bucatele de hartie si au miezul crud scos.

In Romania si in multe state europene, ouale sunt vopsite in mai multe culori, inclusiv negru. Ouale incondeiate din Bucovina sunt renumite peste hotare si sunt mult mai apreciate de straini decat ouale vopsite in verde, preferate de germani. Gospodinele din Germania folosesc mai ales aceasta culoare, spre deosebire de celelalte femei care aleg in general, rosul.

Pentru cei din Bulgaria si Ucraina oul de Paste reprezinta simbolul vietii noi. Ba mai mult, in Ucraina au aparut primele oua incondeiate, iar procedeul poarta numele de Pysanka.

In Scotia a sarbatori Pastele nu inseamna doar a decora si manca oua, ci si rostogolirea acestora de pe dealuri abrupte. Bineinteles ca cei mici sunt cei mai fericiti. Acest obicei este legat de rostogolirea pietrei de la mormantul lui Iisus Hristos.

Evenimentul este reprodus si in Statele Unite ale Americii. In plus, aici de Sfintele Sarbatori Pascale oamenii sunt invitati la Casa Alba pentru a concura cu presedintele si familia sa pentru a gasi cat mai multe oua ascunse prin gradina.

In tarile nordice exista o traditie ce pare mai legata de Halloween. Copiii se imbraca in vrajitori si merg din usa in usa pentru a primi dulciuri.

In Suedia se fac focuri de tabara pentru a serba acest lucru. Se considera ca prin acestea se indeparteaza spiritele rele. Focul este cunoscut si in Germania, acesta fiind pornit la apusul soarelui in ziua de Paste.

Daca in mod normal abuzul asupra sotiei este condamnat, in Cehia si Slovacia este mai degraba o cutuma de Paste. Este vorba despre un obicei prin care femeile sunt "lovite" cu un bici special, iar prin acest ritual se spune ca ele vor fi mai fericite si ca vor avea noroc.

In Bermuda exista zmeele de Paste si toata lumea le inalta spre cer in ziua cea mare. Se spune ca aceasta practica a inceput in momentul in care un profesor nu a stiut cum sa le explice elevilor sai ce reprezinta Inaltarea lui Hristos si a facut un zmeu in forma de cruce pentru a le demonstra.

Norvegienii au un mod cel putin ciudat de a sarbatori aceasta perioada. In respectiva tara aceste zile poarta numele de "sezonul crimei", iar oamenii citesc romane politiste si carti pline de mister, iar televiziunile difuzeaza filme cu crime. Obiceiul dateaza din anul 1923.

In Romania se obisnuieste ca toti credinciosii sa participe in noaptea de sambata spre duminica la slujba de Inviere, apoi sa ia lumina, iar cei care au tinut post in special, dar nu numai, sa manance Pastele preparat de preot din paine si vin.

Duminica dimineata oamenii de la sate pregatesc farfurii cu diferite bunatati culinare si le impart vecinilor. Apoi urmeaza mult asteptatul moment al ciocnitului oualor si imediat masa in meniul careia se regasesc drob, friptura de miel si pasca.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #36814

Minunate oua imbracate cu margele, executate de artizani rusi.













































:kiss: :kiss: :kiss:
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #36822

Alte minunatii...









































:kiss: :kiss: :kiss:
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Simboluri crestine de Paste #36824

Semnificatia desenelor de pe ouale de Paste



Ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Fiul Domnului intru mantuirea omenirii si miracolul renasterii Sale, devenind elementul definitoriu al sarbatorii pascale.

Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum renaste natura in fiecare primavara, cand se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei.

In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie. In dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sa se spele pe fata cu apa dintr-un vas in care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel copiii sa fie tot anul sanatosi si rumeni la fata precum oul de Pasti si curati si bogati precum argintul.

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.



Ornamentarea oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:

- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte

In trecut culorile utilizate se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora.

Culori (vegetale):

Rosu: se obtinea din coaja de mar dulce, frunze si flori de mar dulce, roiba, flori de sovarf, coaja de macies, etc.
Albastru: se obtinea din flori de viorele.
Verde: se obtinea din frunze de nuc, coaja de arin, coaja si mugur de mar paduret, floarea-soarelui, etc.
Galben: se obtinea din coji de ceapa, coaja de lemn paduret, coaja de lemnul cainelui, coaja de malin, etc.
Negru: (ouale negre simbolizeaza durerea lui Iisus): se obtinea din coaja verde a nucilor, coaja si fructe de arin, etc.

Vechimea obiceiului poate fi doar banuita. Exista batrani care isi amintesc ca strabunii lor vorbeau de practici de fertilizare savarsite de tinere perechi care ingropau “oua desenate” la marginea campului, in noaptea de Inviere, ceea ce plaseaza obiceiul in vremuri precrestine.

Aceeasi vechime pare a fi demonstrata si de perpetuarea unui model numit “ciresica” - ce este aproape identic cu “vartelnita” intalnita pe ceramica de tip Cucuteni – sau a motivului numit “cararea ratacita”, cel mai greu de realizat (el se desfasoara pe intreaga suprafata a oului sub forma unei spirale cu volute), motiv ce este o forma originala de reprezentare a Caii Lactee, numita Cararea Ciobanului in comunitatile de oieri.

Ouale inchistrite incepeau a fi “muncite” de pe la mijlocul Postului Mare. De regula, ele nu se mancau. Dupa ce erau sfintite in noaptea de Inviere, erau daruite rudelor si celor dragi si erau pastrate in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator.

Incondeierea oualor de Pasti se incepe cu impartirea campurilor ornamentale de-a lungul si de-a latul oului. Asa se ajunge la doua, patru, sase, opt sau chiar mai multe suprafete, cu ajutorul liniilor trasate. Aceste linii cat si primele motive trasate cu ceara incalzita ce se scurge din varful condeiului, acopera unele parti din suprafata alba a oului. Oul este introdus apoi intr-o baie de culoare galbena, dupa care se scoate si se usuca.

Acum incepe “scrisul” altor motive de culoare galbena; apoi se continua cu rosu si, de obicei, se termina cu negru sau alta culoare inchisa. La sfarsit, oul se usuca prin incalzire usoara si se sterg liniile de ceara.



“Cucul” si “Ciobanul cu oile”

Exista peste 70 de desene diferite folosite de cei care incondeiaza oua, cu nume si simboluri aparte, in functie de zonele tarii. Cucul este un ornament folosit in Transilvania, mai ales in Tara Barsei. Aceasta pasare este principalul vestitor al primaverii.

Cu primul cantat vesteste echinoptiul de primavara, ziua pornirii plugurilor, si prin ultimul sau cantat – solstitiul de vara. Este pasarea cea mai des intalnita in folclorul romanesc, in cultul stramosilor, in ritualurile de fertilitate, practici magice, in legende si superstitii. Un alt motiv intalnit in Ardeal: “Ciobanul cu oile” Reprezinta constelatia Lira – puncte de orientare ale taranilor in timpul noptilor de vara, ciobanul fiind reprezentat de steaua Vega, iar oile de celelalte patru stele.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos.

Se povesteste ca dupa ce Iisus a fost rastignit, rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: “Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus”. Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.

Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la “Blajini” (fiinţe imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de vieţuire se afla la “capatul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele. ( Sursa: https://welcome2romania.wordpress.com)
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
  • Page:
  • 1
  • 2