Marian Basa: artistul care picteaza cu picioarele

Nascut cu o malformatie care nu se poate trata nicaieri in lume, Marian nu a putut niciodata sa-si miste mainile. Aproape tot ceea ce face un om normal este pentru Marian un lucru la fel de simplu. Mananca, lucreaza la calculator, da telefon, deseneaza si picteaza cu ajutorul picioarelor.

Auto-prezentare biografica:

M-am nascut in Galati la data de 17.11.1984 cu un grav handicap la maini "artrogripoza congenitala multipla", adica nu pot sa imi folosesc deloc mainile. Parintii mei nu aveau o stare financiara foarte buna iar asta m-a ajutat enorm, altfel imi aduceau pe cineva care sa aibe grija de mine si eu nu mai trebuia sa ma chinui sa ma descurc. Cand eram mic aveam o energie in mine si trebuia sa fac cate ceva de aceea cu surorile mele gaseam mereu idei noi sa ne jucam. Nu dormeam noaptea daca nu aveam sub perna un caiet si un creion, nu stiam sa scriu dar mazgaleam si asa am invatat sa tin creionul in picior. Un rol foarte important in viata mea l-au avut surorile mele, prin ele m-am incadrat in societate, cu ele iesiam afara sa ma joc iar de cele mai multe ori desenau cu creta pe asfalt iar eu desenam cu piciorul. Incepeam sa cunosc si alti copii apropiati de varsta mea,care acum imi sunt prieteni, si toti imi puneau o intrebare: "de ce ai mainile asa?" la care le raspundeam scurt "asa m-am nascut".

Imi plac oamenii, incerc sa gasesc la fiecare ceva bun si imi creste inima cand ma opresc pe strada persoane necunoscute si ma felicita pentru ceea ce fac. Am avut noroc pana acum...am dat peste multe persoane cu suflet care m-au indrumat spre bine, cum ar fi mama mea sau profesorii, si de fiecare data cand aveam de facut ceva ce nu puteam sau era foarte greu pt mine era o provocare si de fiecare data cand reuseam, incercam altceva mai complicat stiind ca Dumnezeu ma va ajuta... am o incredere foarte mare in El, imi place ca pot sa fiu vazut mai mult decat o persoana cu handicap, desi sunt unii oameni pe strada care ma confunda cu cersetori si vor sa-mi dea "marunti". Am invatat sa-i tratez cu indiferenta si le zic ca nu am nevoie pentru ca am cap.

Cel mai important pentru mine a fost ca de mic am avut vointa, asta nu ti-o da nimeni si daca vrei sa ajuti pe cineva trebuie mai intai sa te "joci" cu mintea lui, sa il faci sa gandeasca ca va reusi; altfel daca nu crede, nu va avea sanse mari in ceea ce vrea sa faca. Cel mai frumos sentiment il ai cand visezi si cand reusesti, tu, te simti ca si cum ai fi stiut si asta iti da incredere enorma in ce vrei sa mai faci in continuare. Mie niciodata nu mi-a placut sa fiu ajutat la lucrurile pe care puteam sa le fac singur iar asta mi-a dat experienta si mobilitate si cu timpul le faceam din ce in ce mai repede, de aceea am ineput cu incetul sa ma descurc singur... ma gandesc ca mama nu o sa poata sa stea cu mine toata viata... dar ca oricine, nu pot trai singur. Sunt lucruri care nu le poti face singur nici daca esti sanatos, mai ales ca barbat ai nevoie de cineva care sa aibe grija de tine.

Studii:

Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, Facultatea de Arte Plastice, Specializare Arte plastice (pictura).

Premii, atestate, diplome:

• Diploma aniversara, Zilele internationale a persoanelor cu dizabilitati, Asociatia pentru protectia cetateanului, 2010;
• Certificate de invingator - "Din suflet pentru suflet" editia a II-a, Liga pentru apararea drepturilor persoanlor cu handicap din Romania, Centrul Cultural al Ministerului Administratie si Internelor, Fundatia Silviu Prigoana;
• Premiu I, Concursul National "Camil Ressu";
• Premiul Fundatiei Milenium, Galeria Virtuala de Arta;
• Premiul in memoriam Ionut Catalin Florea (Austria – Romania);
• Premul I Concursul National pentru Tineret si Copii "Bratara de Aur", editia 1995;
• Diploma de onoare – expozitia "Solidaritate prin arta";
• Diploma de participare la etapa nationala a Olimpiadelor de Arte Vizuale si Istoria Artelor.

Video:

Lucrari:

Adauga comentariu