Incadrarea in grad si tip de handicap pentru adulti

Incadrarea in grad si stabilirea tipului de handicap se face de catre Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si se realizeaza in conditiile prevazute de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

CUPRINS

• 1. Care sunt tipurile de handicap?
• 2. Care sunt gradele de handicap?
• 3. Cine face incadrarea in grad de handicap?
• 4. Procedura pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap
• 5. Bolile pentru care se acorda certificat de handicap
• 6. Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil
• 7. Baza legislativa

1. Care sunt tipurile de handicap?

In clasificarea folosita de Legea nr 448/2006, in articolul nr. 86, alin. (2) se disting urmatoarele tipuri de handicap:

1. fizic - cod 1
2. somatic - cod 2
3. auditiv - cod 3
4. vizual - cod 4
5. mental - cod 5
6. neuropsihic - cod 6
7. asociat - cod 7
8. HIV/SIDA - cod 8
9. boli rare - cod 9
10. surdocecitate - cod 10

Exista diferite tipuri de dizabilitati, in functie de tipul de limitare pe care il implica. Cu alte cuvinte, clasificam dizabilitatile in functie de aria vietii pe care o afecteaza. Din acest punct de vedere, intalnim urmatoarele:

I. Handicap fizic sau motor

Un handicap fizic sau motor este acela in care exista o scadere totala sau partiala a mobilitatii la unul sau mai multe membre ale corpului. Acest lucru duce la dificultati sau impedimente atunci cand vine vorba de efectuarea de activitati care necesita abilitati motorii.

Aceasta afectiune poate fi permanenta sau tranzitorie si exista mai multe tipuri de handicap motor. De exemplu, putem mentiona urmatoarele:

• Monoplegie. Apare atunci cand exista paralizie la un singur membru.
• Paraplegie. Persoana isi pierde capacitatea de a merge.
• Tetraplegie. Acest lucru afecteaza mobilitatea extremitatilor superioare si inferioare.
• Hemiplegie. Afecteaza mobilitatea unei parti a corpului.
• Spina bifida. Previne sau impiedica miscarea generala.
• Distrofie musculara. Tonusul muscular este slab si tesutul se pierde in timp, ceea ce face ca miscarea sa fie foarte dificila.
• Paralizie cerebrala. Acest lucru are legatura cu deficientele motorii severe, care includ intarziere, rigiditate, agitatie, paralizie, etc.
• Amputare. Pierderea unei parti a corpului limiteaza activitatea persoanei in cauza.

II. Handicap senzorial

Incapacitatea senzoriala se refera la afectarea unuia sau mai multor simturi. Efectul principal este o scadere a capacitatii de a colecta informatii din mediu. In cadrul acestei categorii, se evidentiaza doua tipuri de dizabilitati:

• Dizabilitate vizuala. Corespunde pierderii sau reducerii vederii. Prin vedere se obtin 80% din informatiile din mediu. Prin urmare, aceasta limitare provoaca schimbari severe in viata persoanei afectate.
• Deficienta de auz. In acest caz, vorbim despre o pierdere sau scadere a functionalitatii sistemului auditiv, ceea ce duce la dificultati in accesarea vorbirii si a limbajului. La randul sau, acest lucru duce la obstacole de comunicare si, uneori, de invatare.

 III. Dizabilitate intelectuala 

Un alt tip de dizabilitate este dizabilitatea intelectuala. Apare atunci cand o persoana intampina dificultati sau limitari ale abilitatilor cognitive. Acestea includ prelucrarea informatiilor, perceptia, memoria, atentia, rezolvarea problemelor, etc.

Este foarte frecvent ca persoanele cu acest tip de handicap sa aiba dificultati de a trai si de a lucra in comunitate. Mai mult, exista diferite grade de severitate; limitarile pot fi usoare, moderate, severe sau profunde.

IV. Dizabilitate psihosociala

O dizabilitate psihosociala apare atunci cand exista deficiente in gandire, simtire sau relationare cu cei din jur. Aceste deficiente trebuie sa fie intense si constante pentru ca acest tip de limitare sa fie considerat un handicap.

Din pacate, acesta este unul dintre tipurile de handicap care poarta cel mai mare stigmat in societate. Nu exista suficiente cunostinte despre aceasta problema si, prin urmare, exista temeri nefondate in jurul acestor limitari. Acest lucru impiedica progresul celor care au acest tip de handicap.

V. Dizabilitate viscerala

Acest tip de handicap este cel mai putin cunoscut, desi este unul dintre cele mai frecvente. Un handicap visceral se refera la cazurile de deficiente in functionarea unui organ intern.

De exemplu, dizabilitatile viscerale includ boli frecvente precum diabetul si insuficienta cardiaca. Aceste dizabilitati conditioneaza si limiteaza viata bolnavilor si impiedica participarea in comunitate.

 VI. Dizabilitati multiple

Dizabilitati multiple se refera la cazurile in care doua sau mai multe dizabilitati sunt prezente simultan: de exemplu, atunci cand o persoana are dizabilitati motorii si intelectuale in acelasi timp.

In aceste cazuri, pot exista diferite grade de severitate. Nu este doar o suma a limitarilor, ci mai degraba o interactiune care genereaza rezultate foarte specifice in fiecare caz.

2. Care sunt gradele de handicap?

Gradele de handicap reprezinta un sistem de evaluare a infirmitatii unei persoane si de incadrare a acesteia intr-o anumita categorie, in functie de severitate.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, gradele de handicap sunt urmatoarele:

1. Grav sau gradul I - cu sau fara asistent personal/ indemnizatie de insotitor;
2. Accentuat sau gradul II;
3. Mediu sau gradul III;
4. Usor sau gradul IV.

Fiecare dintre aceste grade de handicap prezinta caracteristici specifice.

Astfel, gradul grav (gradul I) este cel mai sever grad de handicap, persoana in cauza necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, in acest sens avand dreptul la un asistent personal.

Persoana incadrata in gradul accentuat de handicap (gradul II) are nevoie de asistenta in majoritatea activitatilor zilnice, nu necesita insa supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul mediu de handicap (gradul III) determina o nevoie de sprijin partial pentru unele activitati, persoana in cauza putand insa desfasura si singur activitati curente, eventual prin intermediul unor mijloace compensatorii.

Nu in ultimul rand, persoana incadrata in gradul usor de handicap, de regula, se poate adapta la viata sociala si profesionala fara dificultati majore, putand avea nevoie eventual de echipamente si dispozitive adaptive.

3. Cine face incadrarea in grad de handicap?

In cazul adultilor, procesul de evaluare sau reevaluare pentru stabilirea incadrarii in grad de handicap se realizeaza de Serviciul de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (SECPAD), structura din cadrul DGASPC, infiintata in baza art. 88 din Legea nr. 448/2006 si de catre Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (CEPAD) din cadrul DGASPC-ului unde persoana are domiciliul.

Serviciul de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (SECPAD) recomanda incadrarea sau neincadrarea, respectiv mentinerea in grad de handicap a unei persoane, precum si masurile de protectie si programul de reabilitare si integrare sociala.

Recomandarea este analizata de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (CEPAD) care elibereaza certificatul de incadrare in grad si tip de handicap si Programul de Reabilitare si Integrare Sociala (PIRIS). Procesul de evaluare se realizeaza integrat, luand in considerare perspectiva medicopsihosociala.

Certificatul da dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozitiile prevazute de lege pentru gradul de handicap respectiv.

Programul Individual de Reabilitare si Integrare Sociala se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu Normele metodologice de aplicarea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati aprobate prin H.G. nr. 268/2007.

Certificatul de incadrare in grad si tip de handicap, programul individual de integrare si reabilitare sociala, certificatul de orientare profesionala, precum si masurile de protectie sociala (dupa caz), se comunica prin posta, cu confirmare de primire persoanei cu dizabilitati sau dupa caz, reprezentantului legal al acestuia de catre Secretariatul Comisiei de Evaluare.

Certificatul de handicap permanent

De regula, certificatele de handicap prevad un termen de valabilitate, avand in vedere ca potrivit reglementarilor in vigoare, persoanele cu dizabilitati sunt supuse unor evaluari periodice. Termenul de valabilitate al unui certificat de handicap variaza in concret in functie de tipul si gradul de handicap, varsta persoanei (daca este un adult sau un copil), precum si de recomandarile comisiei de evaluare.

Astfel, stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului de incadrarea in grad si tip de handicap revine Comisiei de evaluare, care va decide in functie de criteriile medico-psihosociale.

In cazul adultilor, certificatul de handicap poate fi temporar, cu o valabilitate de 6 luni, 1 an, 2 ani sau 3 ani, ori poate fi permanent. In cazul in care certificatul de incadrare in grad si tip de handicap expira, trebuie sa se depuna un nou dosar de evaluare cu 60 de zile inainte de expirarea valabilitatii.

Certificatul de handicap permanent este certificatul de handicap pentru care nu este stabilit un termen de valabilitate. Astfel, pentru persoanele adulte cu dizabilitati a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare stabileste un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea persoanelor la reevaluarile periodice.

Prin urmare, printr-o modificare legislativa intervenita in anul 2023, comisiile de evaluare vor fi obligate, atunci cand vine vorba despre persoane cu dizabilitati ireversibile si care nu pot urma programe de recuperare, sa emita certificate de incadrare in grad de handicap cu valabilitate nelimitata. 

Astfel, potrivit art. 87 alin. (11) din Legea 448/2006, modificat prin Legea nr. 340/2023 pentru persoanele cu dizabilitati a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligata sa stabileasca un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea acestora la reevaluarile periodice.

Criteriile de incadrare in grad de handicap

Incadrarea in gradele de handicap se face in functie de tipul de handicap si in functie de severitatea acestuia. In acest sens, in baza actelor normative prezente in Monitorul Oficial al Romaniei, au fost publicate urmatoarele criterii medico-sociale de incadrare in grade de handicap.

Criteriile medico-sociale pentru incadrare difera de la o infirmitate sau boala la alta. Ele sunt in acord cu toate cele 4 grade mentionate si descriu impactul tulburarilor asupra capacitatilor motorii, senzoriale, sociale sau intelectuale. De exemplu, in cazul afectarii functiilor mentale, se iau in calcul IQ-ul, autonomia, capacitatea de scriere si citire, adaptabilitatea la activitatile cotidiene si situatii noi, orientarea, abilitatile de socializare, s.a. In cazul afectarii functiilor senzoriale, criteriile fac referire la gradul de severitate al disfunctiilor.

Exista criterii de incadrare in grade de handicap si pentru problemele de sanatate cardiovasculare, hematologice, osteo-articulare, urogenitale, digestive, metabolice, endocrine, hepatice si respiratorii. Criteriile iau in calcul gravitatea problemelor de sanatate, incapacitatea persoanei de a face efort sau de a se expune la anumiti factori. Pentru persoanele cu afectare imunitara din cauza HIV, criteriile depind de bolile asociate si de severitatea lor.

Incadrarea in grad de handicap se realizeaza doar daca afectiunile diagnosticate in referatele medicale depuse la dosar sunt prevazute si in criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007, actualizat si modificat si sunt indeplinire conditiile privind debutul afectiunii sau valorile minime prevazute in acesta.

Trebuie mentionat ca, la momentul actual, metodologia de evaluare cat si intreg procesul de evaluare este in proces de revizuire cu sprijinul tehnic al Bancii Mondiale.

4. Procedura pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap

Procedura are ca scop asigurarea unui cadru unitar al evaluarii persoanelor adulte in vederea incadrarii in grad si tip de handicap.

Componenta Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati, intrunita conform Legii nr. 448/2006 si Legii nr. 96/2023, art. 85, alin (4) este urmatoarea:

• un presedinte, medic specialist in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, interne, medicina generala sau medicina de familie si absolvent de cursuri de management in domeniul socio-medical, sau
• un vicepresedinte, medic de specialitate expertiza medicala a capacitatii de munca, medicina de familie sau un medic de medicina generala, propus de directorul executiv/directorul general al DGASPC;
• un medic de specialitate expertiza medicala a capacitatii de munca, medicina de familie sau un medic de medicina generala, propus de directia de sanatate publica judetean, respectiv a municipiului Bucuresti;
• un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in beneficiul persoanelor cu dizabilitati;:
• un psiholog;
• un asistent social;
• un membru licentiat in stiinte juridice, cu experienta in dizabilitate.

In cazul in care presedintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrarile comisiei, acestea vor fi conduse de catre vicepresedinte.

Documentele necesare in vederea evaluarii complexe (cazuri noi):

• cerere-tip de evaluare complexa;
• copie dupa dcumentele de identitate;
• documente medicale:
  • referat privind situatia medicala prezenta, intocmit de medicul specialist;
  • scrisoare medicala-tip de la medicul de familie, numai in situatia primei prezentari la SECPAH;
  • copie fisa personala de consultatii;
  • copii de pe biletele de externare;
  • investigatii paraclinice (bilete de iesire din spital, analize, radiografii) solicitate de SECPAH.

• ancheta sociala efectuata de serviciul social specializat din cadrul primariei in a carei raza are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap;
• copie livret militar pentru persoanele declarate APT SERVICIUL MILITAR
• documente privind venitul (dupa caz, in functie de statutul social):
  • adeverinta din care sa rezulte calitatea de salariat, in cazul salariatilor (data angajarii, perioada, functia, salariul net) sau
  • copie deciziei de pensionare invaliditate (Casa de Pensii) + Decizia medicala cu gradul de invaliditate - ultima, eliberata de Comisia de Expertiza a Capacitatii de Munca + talon (original si copie) sau
  • decizie pensie de urma + talon (original si copie) sau
  • decizie pensie limita de varsta + talon( original si copie) sau
  • adeverinta ANAF pentru persoana fara venit - original.

DOCUMENTELE de evaluare anexate cererii de evaluare complexa si incadrare in grad de handicap in functie de afectiune (boala)

1. Afectarea functiei vestibulare
2. Afectarea functiilor activitatilor corticale (epilepsie)
3. Afectarea functiilor auzului
4. Afectarea functiilor cardiovasculare
5. Afectarea functiilor de control al comportamentului motor sidroame extrapiramidale
6. Afectarea functiilor endocrine
7. Afectarea functiilor fonatorii si de comunicare verbala
8. Afectarea functiilor hepatice
9. Afectarea functiilor in boli neoplazice
10. Afectarea functiilor intelectuale (dementa)
11. Afectarea functiilor mentale (retard)
12. Afectarea functiilor metabolice
13. Afectarea functiilor osteoarticulare congenitale sau dobandite precoce
14. Afectarea functiilor pielii
15. Afectarea functiilor renale
16. Afectarea functiilor sistemelor de coagulare
17. Afectarea functiilor sistemului digestiv
18. Afectarea functiilor sistemului hematologic (leucemii, anemii)
19. Afectarea functiilor sistemului imunitar
20. Afectarea functiilor sistemului respirator
21. Afectarea functiilor vederii
22. Amputatii
23. Cifoscolioze idiopatice
24. Evaluarea afectiunilor musculare (Miastenia Gravis)
25. Evaluarea gradului de handicap cu tumori cerebrale
26. Evaluarea gradului de handicap in angioedem ereditar
27. Evaluarea gradului de handicap in mastocitoza
28. Evaluarea gradului de handicap in narcolepsie
29. In boli de colagen (Sclerodermie, Dermatomiozita, Boala mixta de tesut conjuctiv)
30. Lupus eritematos sistemic
31. Poliartrita reumatoida
32. Scleroza multipla
33. Sechele majore ale arsurilor complexe
34. Spondilita anchilozanta
35. Tulburari psihice
36. Afectarea functiilor sistemului nervos
37. Afectarea functiilor sistemului limfoid

Documentele de mai sus se constituie intr-un dosar PVC care va sta la baza evaluarii persoanei in vederea incadrarii in grad si tip de handicap. SECPAD poate solicita completarea dosarului cu rezultate ale investigatiilor paraclinice necesare intocmirii raportului de evaluare complexa, atat in faza de analiza a dosarului, cat si in cea de evaluare propriu-zisa.

Este obligatoriu ca toate documentele medicale depuse la dosar sa fie datate, parafate, semnate de catre medic si sa aiba stampila unitatii spitalicesti emitente.

Dosarele pot fi depuse conform programarii telefonice efectuate de catre persoana solicitanta, reprezentantul legal al acesteia, un membru al familiei, reprezentantul ONG sau orice persoana desemnata sa o reprezinte la secretariatul comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sau la registratura primariei din localitatea de domiciliu/resedinta.

In cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexa se va efectua de catre echipa mobila alcatuita din medic, asistent social si psiholog, la domiciliul sau resedinta persoanei in cauza, in baza documentelor medicale si a anchetei sociale.

Prin Legea nr. 40/2022, s-a stabilit ca reevaluarea periodica prin care se face incadrarea unei persoane in gradul si tipul de handicap sa poata avea loc, in cazul persoanelor cu handicap grav si la domiciliul persoanei in cauza, la cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal.

NU se incadreaza in handicap toate afectiunile, ci doar cele care indeplinesc conditiile prevazute in Ordinul nr. 762/1.992/2007, pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza carora se stabilese incadrarea in grad de handicap.

• Incadrarea in grad de handicap a unor afectiuni este posibila doar daca dosarul contine documente justificative care sa ateste ca afectiunea a fost diagnosticata precoce: congenital, in copilarie-adolescenta:
  • pana la varsta de 18 ani (retard mental);
  • pana la varsta de 26 de ani (afectiuni psihice, auditive, cardiace, respiratorii, hepatice, osteo-articulare, musculare, epilepsie, diabet zaharat);
  • pana la varsta de 35 de ani (schizofrenia).
• Afectiunile diagnosticate trebuie sa fie evaluate de medicul specialist pentru afectiunea respectiva (concretizat printr-un referat de stare prezenta).
• Nu se iau in calcul afectiunile pentru care nu s-au depus la dosar referate de specialitate si investigatiile necesare (vezi Ordinul nr. 762/1992/2007).

Incadrarea in grad de handicap a adultilor difera de incadrarea in handicap a minorilor si de incadrarea in grad de invaliditate (care apatine de Casa de Pensii), realizandu-se in baza unor reglementari legale diferite.

In cat timp se elibereaza certificatul de handicap?

Durata de eliberare a certificatului de handicap depinde, din nou, de varsta beneficiarului acestui certificat.

Pe de-o parte, in cazul adultilor cu handicap, potrivit Metodologiei din 2008 privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati, Serviciul de evaluare complexa verifica si analizeaza dosarul persoanei solicitante si, in termen de 5 zile lucratoare, comunica persoanei in cauza data planificata la care aceasta urmeaza a se prezenta in vederea evaluării. In cazul unui dosar incomplet, solicita completarea dosarului cu documentele necesare. 

Evaluarea complexa se realizeaza in maximum 60 de zile de la data inregistrarii cererii si documentelor la serviciul de evaluare complexa, iar Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati solutioneaza cazul in termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data transmiterii dosarului de catre serviciul de evaluare complexa.

Unde se contesta certificatul de handicap?

Potrivit art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati dispune de atributiei decizionala in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare in grad si tip de handicap, emise de Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si desfasoara activitati de coordonare metodologica si de monitorizare a activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap.

Contestatiile impotriva certificatelor de incadrare in grad de handicap se depun in termen de 30 de zile de la comunicare si se inregistreaza la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul. Acesta va transmite contestatia si dosarul persoanei in cauza, in termen de 5 zile lucratoare, Comisiei superioare.

Contestatiile se solutioneaza prin decizii emise de Comisia superioara, in termen de 60 de zile lucratoare de la inregistrare in Registrul de evidenta al acesteia. Deciziile respective pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererile adresate instantei de contencios administrativ fiind scutite de taxa judiciară de timbru.

Comisia Superioara de Evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati

Comisia superioara are activitate decizionala in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare in grad si tip de handicap, emise de Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si desfasoara activitati de coordonare metodologica si de monitorizare a activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap.

Contestatiile la certificatele de incadrare in grad de handicap se pot depune prin una dintre modalitatile enumerate mai jos:

1. La Secretariatul Comisiei Superioare la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
2. Direct la sediul ANPDPD
3. Prin posta la adresa General Constantin Budisteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773
4. La secretariatul Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap care a eliberat certificatul de incadrare in grad de handicap.

Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati solutioneaza contestatiilor la certificatele de incadrare in grad de handicap emise incepand cu data de 18 mai 2023 de catre Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si nu pentru certificatele emise anterior acestei date.

Contestatiile la certificatele de incadrare in grad de handicap emise pana la data de 18 mai 2023 se solutioneaza prin instantele de judecata, potrivit procedurii anterioare interventiei prevederilor Legii nr. 96/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

5. Bolile pentru care se face incadrarea in grad de handicap

Criteriile pe baza carora se face incadrarea in grad de handicap, respectiv bolile pentru care se acorda certificat de handicap sunt prevazute in cazul adultilor de Ordinul nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap.

In cazul copiilor, certificatele de handicap se acorda in baza criteriilor si pentru bolile prevazute de Ordinul 1306/2016 1306/1883 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora. 

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap fizic cod 1

Handicapul fizic este caracterizat printr-o disfunctie sau printr-o reducere a activitatii fizice a unei persoane concretizate in mobilitatea redusa sau chiar absenta mobilitatii. Astfel, certificatul de handicap fizic se acorda in cazul unor afectiuni precum: 

• Afectiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce precum: 
• bolile constitutionale ale oaselor; 
• malformatii; deformari rahitice cu tulburari de postura;
• luxatie congenitala de sold (unilateral sau bilateral) cu coxartroza secundara si/sau modificari ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicatie chirurgicala, dupa realizarea artroplastiei si a adaptarii la proteza;
• redori si anchiloze congenitale, posttraumatice sau dupa osteoartrita TBC, redori stranse mono ori bilaterale de sold, genunchi sau combinate, in pozitii vicioase, asociate ori nu cu paralizii nervoase;
• anchiloze ale coatelor sau umerilor;
• pseudartroze (gamba, coapsa, antebrat, brat - neoperabile).

• Colagenoze:
• poliartrita reumatoida (PR);
• sclerodermia: cu tulburari cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorita sclerodactiliei;
• dermatomiozita;
• lupusul eritematos sistemic;
• boala mixta a tesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament.
• afectiunile articulare degenerative primare sau secundare;
• tumori osoase maligne; leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungata (miopatie cortizonica cu atrofia masei musculare in special la nivelul coapselor, accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic, ostenecroza ischemica, necroza aseptica de cap femural etc.);
• spondilita anchilozanta (SA); cifoscolioze si scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbura, operate sau nu, care impiedica capacitatea respiratorie normala si/sau cu tulburari neurologice (parapareze, paraplegii).

• Afectiuni neurologice care duc la afectarea functiilor motorii asociata sau nu cu afectarea functiei senzitive, tulburari de limbaj, de camp vizual, neurocognitive, din afectiuni de etiologie variata;
• Afectiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie; inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central;
• Afectiuni musculare;
• Amputatiile.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap somatic cod 2

Handicapul somatic si implicit acordarea certificatului pentru acest tip de handicap este cauzat de o serie mai ampla de afectiuni care determina afectarea functiilor organismului. In aceasta categorie pot fi incluse:  

• bolile care creeaza deficit imunitar cronic; bolile sistemului endocrin; bolile cronice de metabolism; afectiunile cronice ale pielii; afectiunilor hematologice; renale; cardiovasculare; respiratorii.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap auditiv cod 3

Certificatul pentru incadrarea in grad de handicap auditiv se elibereaza in cazul persoanelor care sufera de afectiuni auditive precum: 

• hipoacuzia congenitala sau dobandita precoce, cu demutizare slaba sau nula, cu tulburari grave de comunicare (surdomutitate);
• tulburari de auz bilaterale dobandite precoce, cu pierdere peste 70 db, care se protezeaza greu, asociate cu tulburari psihice si de limbaj.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap vizual cod 4

Certificatul de handicap vizual se acorda in cazul afectiunilor cronice primar si secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evolutie cronica-progresiva sub tratament specific sau cu sechele morfofunctionale; vicii de refractie (miopie forte; fortisima: 14-15D; hipermetropie medie +3D -+6D; forte >+6D), de acomodare, nistagmusul.

Nu se incadreaza in grad de handicap persoanele cu vicii de refractie daca acuitatea vizuala cu corectie optica este buna si campul vizual in limite normale, respectiv persoanele cu afectiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical, ca de exemplu, cataracta neoperata, cu sanse de recuperare a vederii prin interventie chirurgicala. In aceasta din urma ipoteza, evaluarea se va face numai dupa interventia chirurgicala, daca este cazul.

Ochiul unic, chiar cu vedere normala, se poate incadra in grad de handicap accentuat, timp de 12 luni de la pierderea ochiului - vederii - congener. Ulterior incadrarea in grad de handicap se realizeaza in raport cu deficienta vizuala.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap mintal cod 5

Potrivit legislatiei actuale, bolile pentru care se acorda certificat de handicap mintal sunt: 

• retardul mintal; intarzierea mintala;
• tulburarile de spectru autist;
• dementele atrofico-degenerative, organice, noncognitive.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap psihic cod 6

In categoria bolilor care fac o persoana susceptibila de a fi incadrata in grad de handicap prin eliberarea unui certificat de handicap psihic se incadreaza, in principiu, urmatoarele afectiuni:

• schizofrenia; 
• tulburarea schizoafectiva de tip depresiv sau de tip bipolar; 
• depresia majora cronica; 
• tulburarea afectiva bipolara;
• psihozele grefate pe o intarziere mentala;
• psihozele la care se asociaza o tulburare de personalitate precum: tulburare de personalitate paranoida; tulburare de personalitate schizoida; tulburare de personalitate antisociala; tulburare de personalitate instabil-emotionala de tip impulsiv/de tip borderline.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap asociat cod 7

In cazul in care o persoana sufera de o serie de afectiuni, care luate individual nu indeplinesc criteriile de acordare a certificatului de handicap, dar totusi simptomele cumulate ale acestora determina limitari semnificative ale capacitatii de indeplinire ale activitatilor zilnice, se poate acorda un certificat de handicap asociat. 

Ca si in celelalte cazuri, pentru eliberarea certificatului de incadrare in grad de handicap asociat este necesara indeplinirea criteriilor prevazuta de Ordinul nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap HIV/SIDA cod 8

Potrivit Ordinului 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, pentru sindromul imunodeficitar cronic dobandit (infectia HIV-SIDA) se acorda certificat de incadrare in grad de handicap. 

Evaluarea deficientei globale in sindromul prin deficit imunitar dobandit se face dupa ultimile criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta in anul 1993, pentru adulti si in anul 1994 pentru copii.

Astfel, in evaluare trebuie avute in vedere:

• stadiul clinico-imunologic al infectiei HIV-SIDA;
• infectiile specifice bolii SIDA - intensitatea tulburarilor functionale;
• infectiile oportuniste grefate pe organisme fara aparare.

Bolile rare pentru care se acorda certificat de handicap cod 9

Printre bolile rare care determina acordarea unui certificat de handicap se numara: 

• Mastocitoza; Boala Fabry; Boala Pompe; Sindromul Prader-Willi; Narcolepsia; Fenilcetonuria; Anemia falciforma; Fibroza pulmonară idiopatica, scleroza tuberoasa, scleroza laterala amiotrofica si ulcerele digitale evolutive; Talasemia; distrofia musculara Duchenne; Boala Gaucher; Scleroza sistemica.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap de surdocecitate cod 10

Surdocecitatea este o afectiune care constă intr-o asociere de deficiente de vaz si auz, fiind cunoscuta si sub denumirea de "pierdere senzoriala dubla" sau "afectare multisenzoriala". O persoana care sufera de surdocecitate nu este, ca regula, complet surda si oarba, insa ambele simturi sunt reduse suficient pentru a afecta semnificativ activitatile cotidiene.

Potrivit legislatiei in vigoare, surdocecitatea este un tip de handicap, astfel incat pentru o astfel de afectiune se acorda certificat de incadrare in grad de handicap.

6. Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil

Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se pot emite CERTIFICATE de persoana cu handicap cu CARACTER PERMANENT in contextul criteriilor medico-psihosociale din Ordinul nr. 762/1992/2007, consolidat la data de 09.11.2022.

A - LA PRIMA EXAMINARE:

1. Nevazatori (vederea sub 1/25 la ambii ochi cu pmm, pl, fpl - cecitate practica sau absoluta);
2. Amputatii:
3. - membrul superior: mana, antebrat, brat - bilateral;
4. - membru inferior: gamba, coapsa - bilateral;
5. Lipsa membrului superior prin dezarticulatie scapulo-humerala;
6. Lipsa membrului inferior prin dezarticulatie coxo-femurala;
7. Lipsa prin dezarticulatie a unui membru pelvin asociat cu o amputatie sau dezarticulatie de membru toracic;
8. Cretinismul;
9. Oligofria, forme cu imbecilitate sau idiotenie: IQ sub 33;
10. Tulburarea autista (sindrom Langdon Down);
11. Bala Alzheimer, dementa senila, dementa Pick - forme avansate;
12. Boala Parkinson - forme accentuate sau grave;
13. Sechele AVC (atac vascular cerebral) cu deficit motor (cum sunt paraparezele/ paraplegiile, tetraparezele/ tetraplegiile, monoparezele/ monoplegiile si hemiparezele/ hemiplegiile) - conform anchetei sociale anexate la dosar;
14. Sindromul imunodeficitar cronic, stadiul clinico imunologic A3, B3, C1, C2, C3;
15. Surdomutitatea congenitala sau surditate bilaterala dobandita inaintea achizitionarii limbajului cu demutizare slaba/nula, cu pierdere peste 90% db (cofoza);
16. Surdocecitatea;
17. Pensionarii de limita de varsta ca persoana cu handicap in conditiile Legii 57/1992, art.11, OUG 102/1999, art. 44 sau Legii 19/2000 art. 47 alin. 1, lit. a), b), c).

B - LA A DOUA EXAMINARE:

1. Scleroza laterala amiotrofica forma avansata;
2. Coree cronica;
3. Sindrom extrapiramidal de cauza diversa - sever;
4. Boala Westphall Strumpell;
5. Dstrofia musculara progresiva, forma avansata;
6. Amiotrofia degenerativa de tip Aran-Duchenne si Charcot Marie - forme avansate;
7. Parapareza, paraplegia, tetrapareza, tetraplegia, tripareza;
8. Epilepsia cu crize frecvente cu tulburari psihice interaccesuale;
9. Schizofrenia - in formele cu evolutie provredienta severa a personalitatii si comportamentului cu potential antisocial, in formele care au instituita interdictia;
10. Tulburarea de personalitate antisociala si alte afectiuni psihice care determina punerea sub interdictie;
11. Mania cronicizata, tulburarile afective bipolare, ciclotimia rapida, depresia severa cronicizata;
12. Monoculari, incadrati in handicap usor sau mediu;
13. Tulburarile de auz congenitale sau dobandite precoce (copilarie - adolescenta), care se protezeaza greu, cu pierdere de auz de peste 70 db asociate cu tulburari psihice si de limbaj;
14. Laringectomia totala cu tarhep stoma permanenta determinata de procesele maligne sau zdrobirea laringelui;
15. Cancerul de colon cu anus iliac (sigma-anus definitiv);
16. Cancerul de vezica urinara sau alte tipuri de cancere cu implantare de ureter (indiferent unde este implantul);
17. Gastrectomia larga pentru ADK cu gastostoma;
18. Spondilita anchilozanta stadiul IV;
19. Poliartrita evolutiva stadiul IV;
20. Luxatia de sold congenitala bilaterala cu coxactroza sau anchiloza secundara;
21. Leuconevraxita - forme cu evolutie progresiva sau cu pusee acute frecvente;
22. Cifoscolioze sau scolioze deformante cu insuficienta respiratorie accentuata sau grava sau cu tulburari neurologice;
23. Talasemia majora (forma majora);
24. Anemiile aplastice, in formele severe cu complicatii accentuate sau grave;
25. Purpura trombocitopenica idiopatica cu sangerari in SNC cu deficit motor de tip paretic sau plegic;
26. Trombofilia ereditara (primara), in formele cu accidente trombotice - sechele durabile;
27. Boala Waldenstrom - formele avansate cu complicatii;
28. Mielomul multiplu in formele cu sindrom de compresiune medulara;
29. Hemofilia cu anchiloze in pozitii vicioase, amiotrofii si deformari articulare, cu implicatii in statica si mers;
30. Amputatie membru toracic: brat, antebrat sau mana - unilateral;
31. Amputatie unilaterala de gamba, coapsa, picior;
32. Degenerescenta hepato-lenticulara (boala Wilson), forme avansate;
33. Boala Little - forma avansata si severa;
34. Ataxia coreo-atetozica, forme accentuate si grave;
35. Distrofia miotonica Steinert, forme accentuate si grave;
36. Miotonia congenitala Thompson cu hipotrofie musculara difuza;
37. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Friedrich, forma accentuata si grava;
38. Eredo-ataxia spino-cerebeloasa Pierre - Marie cu tulburari piramido-cerebeloase accentuate sau grave;
39. Sechele dupa poliomielita insotita de deficienta accentuata sau grava;
40. Cardiomiopatiile primare, primitive sau ideopatics, cu ICC NYHA ¾ si 4;
41. Angiocardiopatiile congenitale, cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficienta cardiaca clinic manifesta;
42. Tulburarile de ritm si de conducere persistente si severe contractate precoce (purtatori de peace-maker);
43. Tumorile hipofizare cu sindrom oftalmologic accentuat sau grav (cecitate practica sau absoluta);
44. Nanism hipofizar;
45. Condrodisplazia;
46. Mixedemul primar cu visceralizare;
47. Insuficienta renala cronica in stadiul de uremie depasita in program de hemodializa sau de dializa peritoniala ambulatorie continua permanenta.
48. Afectiuni osteoarticulare invalidante (ex. coxartrozele);
49. Hemofilie
50. Afectiuni neurologice mai rare, care produc tulburari clinice semnificative (exemplu sindromul Prader-Willi (SPW) - disfunctie neuro-comportamentala, distoniile musculare (primare si secundare) - boli neurologice manifestate prin contractii tonice involuntare sustinute, repetitive sau permanente.

Baza legislativa

1. Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati (actualizata);
2. Ordinul nr. 762 din 31/08/2007 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
3. ORDIN Nr. 949/2022 din 9 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
4. LEGE nr. 96/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
5. Ordinul nr. 1.472/20.539/2022 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora;
6. Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale;
7. Hotarare nr. 927/2016 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 430/2008
8. Ordinul nr. 1306/1883/2016 din 17.11.2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de incadrare a acestora;
9. Ordinul nr. 725/12709 din 01 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
10. HOTARARE Nr. 430 din 16 aprilie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,
11. Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se poate emite certificate de persoana cu handicap cu caracter permanent in contextual criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al MMFES si nr. 1992 al MSF, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei cu nr. 885 bis din 27.12.2007.

Adauga comentariu