Incadrarea in grad de handicap a copiilor cu dizabilitati si/sau CESIncadrarea in grad de handicap a copiilor cu dizabilitati se face in raport cu intensitatea deficientei/afectarii functionale individuale - datorate unor probleme de structura si/sau functie a organismului - corelata cu limitarile de activitate si restrictiile de participare - datorate atat deficientei/afectarii functionale, cat si barierelor din mediu.

Prin corelarea calificatorilor, care reprezinta procentele estimative ale deficientei/afectarii functionale, pe de o parte, si ale limitarilor de activitate si restrictiilor de participare, pe de alta parte, copii, avand aceeasi boala/acelasi diagnostic, pot fi incadrati in grade diferite de handicap, de la gradul usor pana la gradul grav. De asemenea, in dinamica, un copil, prezentand aceeasi boala/acelasi diagnostic, poate fi incadrat in alt grad de handicap decat cel anterior.

Modalitatile de aplicare a criteriilor medicale si medico-psihologice

  • Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale
  • Ordinul nr. 1306/1883/2016 din 17.11.2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de incadrare a acestora

Bine de stiut:

In vigoare de la 1 martie 2017
Evaluarea copiilor cu dizabilitati se realizeaza direct, odata cu solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantului sau legal exprimata in scris catre Comisia pentru Protectia Copilului. Solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali se refera la evaluarea complexa a copilului in scopul obtinerii unui certificat de incadrare a acestuia intr-o categorie de persoane cu handicap. Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului analizeaza toate aspectele legate de caz si formuleaza propunerile privind incadrarea copilului cu dizabilitati intr-un grad de handicap.

UPDATE: 28.02.2017
Ministrul Sanatatii si ministrul Muncii si Justitiei Sociale au semnat ordinul de modificare si completare a Anexei nr. 1 a Ordinului 1306/1883/2016, pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap.

Tipuri de evaluari

In ceea ce priveste identificarea si evaluarea initiala a cazurilor orice profesionist care interactioneaza cu un copil cu dizabilitati, de exemplu cadrul didactic, consilierul scolar, profesorul itinerant si de sprijin, psihologul, medicul de familie, asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul scolar, preotul, membrii structurilor comunitare consultative si altii, are obligatia de a informa familia si de a semnala situatia acestuia la DGASPC, daca copilul nu este deja incadrat in grad de handicap sau orientat scolar/profesional, astfel incat acesta sa beneficieze de diagnostic precoce si interventie timpurie.

Evaluarea initiala se realizeaza de catre DGASPC de sector/localitate in contextul familial al copilului, respectiv printr-o vizita la domiciliul acestuia. Ea se aplica numai copiilor care nu au certificate de incadrare in grad de handicap sau de orientare scolara si profesionala.

Cu referire la evaluarea sociala, aceasta presupune analiza, cu precadere, a contextului familial, a calitatii mediului de dezvoltare a copilului - locuinta, hrana, imbracaminte, igiena, asigurarea securitatii fizice si psihice, inclusiv a factorilor de mediu ca bariere si facilitatori, precum si a factorilor personali.

Evaluarea medicala presupune examinarea clinica si efectuarea unor investigatii de laborator si paraclinice, in vederea stabilirii unui diagnostic complet - starea de sanatate sau de boala si, dupa caz, complicatiile bolii - care va conduce, alaturi de rezultatele evaluarii psihologice, atunci cand este cazul, la determinarea tipului de deficienta functionala. Aceata se realizeaza de catre medicul de familie si medicii de specialitate.

Evaluarea psihologica se realizeaza prin aplicarea unor metode si tehnici de evaluare avizate de Colegiul Psihologilor din Romania sau a unor instrumente validate stiintific si etalonate pe populatia romaneasca.

Si mai avem inca un tip de evaluare, cea educationala. Aceasta are in vedere stabilirea nivelului de achizitii curriculare, a gradului de asimilare si corelare a acestora cu posibilitatile si nivelul de dezvoltare cognitiva, psihomotorie si socioafectiva a copilului, precum si identificarea decalajelor curriculare, a particularitatilor de invatare si dezvoltare.

DOCUMENTE NECESARE intocmirii DOSARULUI pentru ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE INCADRARE intr-o categorie de PERSOANE CU HANDICAP (copii)

Pentru obtinerea certificatului de incadrare in grad de handicap sau a accesului la servicii de abilitare si reabilitare, parintii/reprezentantul legal depun la sediul DGASPC cel putin urmatoarele documente lizibile:

  • copie certificat de nastere copil;
  • copie buletin/carte de identitate copil (unde este cazul);
  • copie buletin/carte de identitate ambii parinti;
  • copie certificat deces parinte (unde este cazul);
  • original adeverinta de venit ambii parinti (adeverinta salariat, talon de pensie, somaj);
  • copie sentinta civila de divort (unde este cazul);
  • copie curatela/tutela/hotarare de plasament (unde este cazul);
  • original ancheta sociala de la primaria de domiciliu, cuprinzand anexa cu factorii de mediu (Anexa 6 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
  • originale certificate medicale, tip A5 (in care se trec: diagnosticul complet - boala principala, bolile asociate si alte boli, codul de boala prevazut de Clasificatia internationala a maladiilor, respectiv CIM-10 si termenul de valabilitate), eliberate de catre medicul specialist din cadrul unitatilor medicale (ambulatorii de specialitate, centre medicale, spitale) desemnate de catre Directia de Sanatate Publica;
  • original fisa medicala sintetica eliberata de catre medicul de familie (Anexa 7 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
  • copii documente medicale aditionale (audiograma vocala, audiograma tonala, examen endoscopic ORL, examen foniatric, examen logopedic, bilete de iesire din spital, scrisori medicale, buletine de analize, spirometrie, teste spirografice sau gazometrie sanguina, etc.);
  • original adeverinta de prescolar/elev de la unitatea prescolara/scolara frecventata;
  • original fisa psihopedagogica intocmita de catre cadrele didactice de la grupa/clasa (Anexa 9 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
  • copie certificat de orientare scolara (unde este cazul);
  • copie certificat de incadrare in grad de handicap in vigoare (unde este cazul);
  • original fisa psihologica eliberata de catre psihologul atestat in Psihologie Clinica (cu testarea coeficientului de dezvoltare - QD - la copiii mai mici de 3 ani si a coeficientului de inteligenta - QI - la copiii de peste 3 ani) (Anexa 8 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016);
  • original referat/caracterizare de la recuperare (logopedica, kinetoterapie, consiliere psihologica, etc.).

Modelul certificatului de incadrare in grad de handicap pentru copiii cu dizabilitati este prezentat in anexa nr. 11.

Formularele necesare intocmirii dosarului pentru gradul de handicap:

  1. Fisa medicala sintetica - (Anexa 7 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)
  2. Fisa de evaluare psihologica - (Anexa 8 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)
  3. Fisa psihopedagogica - (Anexa 9 - Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)

In cazul copiilor cu hipoacuzie implantati cohlear, se aplica prevederile Anexei I, sectiunea II Boli ale structurilor si functiilor senzoriale, lit. B - Boli ale structurii si functiilor auzului.

Afectiuni cronice auditive de cauze diverse - inflamatorie, infectioasa, toxica, vasculara, heredodegenerativa, traumatica, tumorala/congenitale sau malformative dobandite prelinguale sau postlinguale insotite de hipoacuzie (neurosenzoriala, transmisie, mixta), cu pierderi auditive de diverse grade, de la usoara la profunda si cofoza, protezabile sau neprotezabile, cu sau fara tulburari de comunicare ori cu alte dizabilitati asociate (surdomutitate, surdocecitate).

  • a) Criterii pentru identificarea deficientelor/afectarilor functionale usoare, minim un criteriu:
    Tulburari de auz unilateral (cu pierdere auditiva peste 41 dB);
    Tulburari de auz bilateral cu pierdere auditiva de 21 - 40 dB.
  • b) Criterii pentru identificarea deficientelor/afectarilor functionale moderate: tulburari de auz bilateral cu pierdere auditiva de 41 - 70 dB;
  • c) Criterii pentru identificarea deficientelor/afectarilor functionale severe, minim un criteriu:
    Tulburari de auz bilateral cu pierdere auditiva de 71 - 90 dB, calculata pe audiograma tonala, cu beneficiu limitat al protezarii auditive, sub 50% inteligibilitate pe audiograma vocala;
    Hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce (prelingual) cu beneficiu limitat al protezarii auditive si retard de limbaj;
    Hipoacuzie postlinguala cu beneficiu limitat al protezarii auditive.
  • d) Criterii pentru identificarea deficientelor/afectarilor functionale complete, minim un criteriu:
    Tulburari de auz bilateral cu pierdere auditiva intre 91 - 120 dB fara beneficiu al protezarii auditive si tulburare severa de limbaj (surdomutitate);
    Cofoza bilaterala/cu pierdere auditiva peste 120 dB (de ex. postmeningita, postraumatica, malformatii ale urechii interne, agenezie de nerv auditiv);
    Surdocecitate.

Pierderile auditive (nr. dB) se apreciaza fara protezare si se calculeaza pe audiograma tonala.

In cazul protezarii neconventionale prin proteze implantabile, urmata de reeducare auditiv-verbala, deficienta/afectarea functionala se apreciaza ca fiind severa in primul an dupa implantarea unilaterala sau bilaterala simultana si ulterior in functie de urmatoarele criterii, minim un criteriu:

  • Procentul de inteligibilitate a cuvintelor sub 50% (deficienta/afectare functionala severa), intre 50 - 70% (deficienta/afectare functionala moderata);
  • Malformatiile coexistente - deficienta/afectarea functionala se apreciaza in functie de capitolul la care se inscriu aceste malformatii in prezenta anexa;
  • Tulburarile neuropsihice asociate (de ex. de atentie, de procesare, de invatare) altele decat cele mentionate la capitolele din prezenta anexa - se apreciaza ca deficiente/afectari functionale moderate.

Criteriile medicale si medico-psihologice generale sunt urmatoarele:

  • gradul, stadiul, complicatiile unei boli si asocierea de afectiuni derivate din aceasta, stabilite pe baza analizelor si investigatiilor corespunzatoare;
  • raspunsul la tratament si efectul serviciilor de abilitare si reabilitare, precum si al altor interventii, obiectivate prin documente medicale si conexe sanatatii.

Denumirea bolii nu constituie deficienta/afectare functionala si nici dizabilitate.

In certificatul medical tip A5 se trec diagnosticul complet - boala principala, bolile asociate si alte boli - si codul de boala prevazut de Clasificatia internationala a maladiilor, respectiv CIM-10.

Criteriile medicale privind alte aspecte decat diagnosticul - forma clinica a bolii, stadiu, complicatii, rezultate ale analizelor de laborator si ale investigatiilor paraclinice etc. - precum si recomandarile medicale privind efectuarea de alte consulturi, de exemplu, evaluare psihologica, si privind conduita terapeutica pentru abilitarea si reabilitarea copilului si pentru ingrijirea si supravegherea permanenta a copilului sunt consemnate de medicul de specialitate in documentele medicale aditionale certificatului medical de tip A5 sau emise in perioada de valabilitate a certificatului de incadrare in grad de handicap, care pot fi, dupa caz: scrisoare medicala, bilet de externare, rezultate investigatii etc.

Prin aplicarea criteriilor medicale si medico-psihologice se obtine un calificator, care reprezinta procentul estimativ al deficientei/afectarii functionale a organismului:

4 = deficienta/afectare functionala completa = 96-100%;
3 = deficienta/afectare functionala severa = 50-95%;
2 = deficienta/afectare functionala moderata = 25-49%;
1 = deficienta/afectare functionala usoara = 5-24%;
0 = nicio deficienta/afectare functionala = 0-4%.

Criteriile medicale sunt consemnate in fisa medicala sintetica eliberata de medicul de familie, certificatul medical de tip A5 eliberat de medicul de specialitate si in documentele medicale aditionale.

Criteriile psihologice, ca parte a criteriilor medico-psihologice, sunt consemnate in fisa de evaluare psihologica eliberata de psihologul cu atestat in psihologie clinica.

Aplicarea criteriilor medico-psihologice se face de catre medicul si psihologul din SEC, tinand cont de rezultatele evaluarilor medicala si psihologica.

In cazul unui diagnostic multiplu, deficienta/afectarea functionala se apreciaza luand in considerare diagnosticul/complicatia cu calificatorul cel mai inalt sau tinand cont de prevederile specifice din anexa nr. 1.

Consultul medical si/sau psihologic suplimentar se face de catre medici de specialitate, respectiv psihologi clinicieni cu experienta mai mare decat cei care au efectuat prima evaluare, respectand aceleasi conditii prevazute de legislatia in vigoare.

In situatia in care SEC constata ca sunt necesare mai mult de 3 consulturi suplimentare care modifica rezultatele evaluarii medicale, respectiv psihologice pentru copii diferiti evaluati de acelasi medic sau psiholog, atunci se anunta Directia de Sanatate Publica si Colegiul Medicilor, respectiv Colegiul Psihologilor, precum si alte organe de specialitate pentru suspiciunea de malpraxis sau frauda.

Modalitatile de aplicare a criteriilor sociale si psihosociale

Limitarile de activitate si restrictiile de participare se apreciaza pe baza unor criterii sociale si psihosociale care privesc activitatile si participarea simultan din perspectiva individuala si perspectiva factorilor de mediu ca bariere.

Prin aplicarea criteriilor sociale si psihosociale se obtine un calificator, care reprezinta procentul estimativ al limitarilor de activitate si restrictiilor de participare:

  • 4 = limitari de activitate si restrictii de participare complete, corespunzatoare unei lipse a incluziunii sociale a copilului = 96-100%;
  • 3 = limitari de activitate si restrictii de participare severe, corespunzatoare unei incluziuni sociale cu mari dificultati = 50-95%;
  • 2 = limitari de activitate si restrictii de participare moderate, corespunzatoare unei incluziuni sociale cu dificultati potential surmontabile = 25-49%;
  • 1 = limitari de activitate si restrictii de participare usoare, corespunzatoare unei incluziuni sociale acceptabile = 5-24%;
  • 0 = nicio limitare de activitate si restrictie de participare, corespunzatoare unei incluziuni' sociale suficiente sau efective = 0-4%.

Aplicarea criteriilor sociale si psihosociale se face de catre personalul SEC, tinand cont de rezultatele evaluarii sociale si, acolo unde este cazul, de rezultatele evaluarii psihologice, documentate in ancheta sociala, cuprinzand anexa cu factorii de mediu, respectiv fisa de evaluare psihologica, precum si tinand cont de informatiile suplimentare din partea parintilor/reprezentantului legal si a copilului, in functie de gradul sau de maturitate si tipul dizabilitatii. La reevaluarea complexa se tine cont si de rezultatele evaluarii educationale consemnate in fisa psihopedagogica.

Responsabilitatile principale ale personalului SEC in aplicarea criteriilor sociale si psihosociale:

  • asistentii sociali aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 6 privind autogospodarirea si domeniul 9 privind comunitatea, viata civica si sociala din fisa de activitati si participare;
  • medicii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 4 privind mobilitatea si domeniul 5 privind autoingrijirea din fisa de activitati si participare;
  • psihologii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 2 privind sarcinile si solicitarile generale, domeniul 3 privind comunicarea si domeniul 7 privind interactiunile si relatiile interpersonale din fisa de activitati si participare;
  • psihopedagogii aplica criteriile sociale si psihosociale din domeniul 1 privind invatarea si aplicarea cunostintelor si domeniul 8 privind ariile majore ale vietii din fisa de activitati si participare.

Criteriile sociale si psihosociale sunt reprezentate de activitatile realizate de copil in mediul lui de viata, cu barierele si facilitatorii existenti, ceea ce inseamna ca, prin aplicarea acestor criterii, se apreciaza performanta copilului. Criteriile sunt redate in tabelele A1-A6 din anexa nr. 2, acestea fiind extrase si adaptate din CIF-CT pe domenii pentru urmatoarele grupe de varsta: nastere-11 luni, 1-3 ani, A-6 ani, 7-11 ani, 12-14 ani si 15-17 ani.

Formularea propunerii gradului de handicap

Incadrarea in grad de handicap a copilului cu dizabilitati are in vedere doua componente: pe de o parte diagnosticul medical (afectarea functionala), iar pe de alta parte limitarea activitatii si restrictiile de participare la o viata normala (afectare psihosociala).

Calificatorul deficientei/afectarii functionale se consemneaza in raportul de evaluare complexa si managerul de caz il utilizeaza, cu sprijinul SEC, pentru corelarea cu calificatorul limitarilor de activitate si al restrictiilor de participare, in formularea propunerii gradului de handicap, in conformitate cu tabelul prevazut mai jos.

Calificatorul deficientei/afectarii functionale

Calificatorul limitarilor de activitate si al restrictiilor de participare

Gradul de handicap

4/Completa

4/Complete

GRAV

4/Completa

3/Severe

GRAV

4/Completa

2/Moderate

GRAV

4/Completa

1/Usoare

GRAV

4/Completa

0/Nicio limitare de activitate si restrictie de participare

GRAV

3/Severa

4/Complete

GRAV

2/Moderata

4/Complete

ACCENTUAT

1/Usoara

4/Complete

ACCENTUAT

0/Nicio deficienta/ afectare functionala

4/Complete

Nu se acorda grad

3/ Severa

3/Severe

GRAV

3/ Severa

2/Moderate

ACCENTUAT

3/ Severa

1/Usoare

ACCENTUAT

3/ Severa

0/Nicio limitare de activitate si restrictie de participare

ACCENTUAT

2/Moderata

3/Severe

ACCENTUAT

1/Usoara

3/Severe

ACCENTUAT

0/Nicio deficienta/afectare functionala

3/Severe

Nu se acorda grad.

2/Moderata

2/Moderate

MEDIU

2/Moderata

1/Usoare

MEDIU

2/Moderata

0/Nicio limitare de activitate si restrictie de participare

MEDIU

1/Usoara

2/Moderate

MEDIU

0/Nicio deficienta/afectare functionala

2/Moderate

Nu se acorda grad.

1/Usoara

1/Usoare

USOR

1/Usoara

0/Nicio limitare de activitate si restrictie de participare

USOR

0/Nicio deficienta/afectare functionala

1/Usoare

Nu se acorda grad.

0/Nicio deficienta/afectare functionala

0/Nicio limitare de activitate si restrictie de participare

Nu se acorda grad.

 

Formularea propunerii gradului grav se face conform legii:

  1. gradul grav cu asistent personal;
  2. gradul grav pentru situatiile in care, conform prevederilor legale in vigoare, parintii sau reprezentantii legali ai copilului nu pot detine calitatea de asistent personal sau nu pot beneficia de indemnizatia lunara.

Procedurile specifice privind asistentul personal pentru copilul cu dizabilitati se aplica de autoritatea locala care incheie contractul cu acesta si acestea sunt, dupa cum urmeaza:

  • Asistentul personal este o persoana de atasament pentru copil sau o persoana apropiata. Astfel, daca asistentul personal nu este unul dintre parintii copilului, copilul este consultat in ceea ce priveste selectarea asistentului personal. In situatia in care consultarea nu poate avea loc, se va tine cont de evaluarea sociala care evidentiaza persoanele apropiate copilului.
  • Se acorda asistent personal pentru fiecare copil in parte daca sunt mai multi frati/copii in aceasta situatie in familie, in acord cu art. 24 din Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
  • Contractul cu asistentul personal al copilului este separat fata de contractul cu familia si are atasata fisa de post, tinand cont de responsabilitatile principale notate in planul de abilitare - reabilitare, respectiv planul individualizat de protectie revizuit.
  • Formarea obligatorie si gratuita a asistentilor personali prevazuta de lege contine limbajul mimico-gestual si limbajul Braille pentru asistentii personali ai copiilor cu dizabilitati senzoriale, respectiv contine comunicarea prin pictograme/simboluri pentru asistentii personali ai copiilor cu dizabilitati mintale, psihice si asociate.

Planificarea beneficiilor, serviciilor si a interventiilor pentru copiii cu dizabilitati incadrati in grad de handicap se concretizeaza in planul de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilitati. Acest plan contine si masurile pentru parinti/reprezentant legal si alte persoane importante pentru copil si este anexa a certificatului de incadrare in grad de handicap.

Planificarea serviciilor pentru copiii cu dizabilitati neincadrati in grad de handicap si cu CES se concretizeaza in planul de servicii individualizat, aprobat de COSP si anexa a certificatului de orientare scolara si profesionala.

Planul de abilitare-reabilitare se elaboreaza si pentru copiii cu dizabilitati pentru care parintii solicita exclusiv acest lucru, situatie in care planul este aprobat de conducerea DGASPC, nu de CPC.

Obiectivul general al planului de abilitare-reabilitare este dezvoltarea personala si sociala, maximizarea potentialului, dobândirea autonomiei personale si sociale a copilului in vederea incluziunii sociale. In cazul copiilor cu vârsta peste 16 ani, obiectivul planului va contine si tranzitia la viata de adult. In cazul copiilor aflati in ingrijire paliativa, la domiciliu sau in centru de tip hospice, obiectivul planului va contine si mentinerea calitatii vietii/incetinirea degenerarii starii de sanatate.

Obiectivul planului de servicii individualizat este de a facilita integrarea scolara si profesionala si de a valorifica potentialul intelectual, emotional si aptitudinal al copilului, contribuind astfel la incluziunea sociala.

NOTA: La data intrarii in vigoare - 09.12.2016 a prezentului Ordin nr. 1306/1883/2016 din 17.11.2016 se abroga:

  1. Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 781 din 28 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
  2. Ordinul ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 762/2.260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 5 octombrie 2012.
  3. Ordinul ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 89/113/2015 pentru completarea anexei 2 la Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 91 din 3 februarie 2015.

Referinte 

Drepturile copiilor cu dizabilitati si ale insotitorilor personali

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează