Profesorul Stephen William HawkingStephen William Hawking este unul dintre cei mai cunoscuti fizicieni ai planetei, care a revoltat crestinismul prin declaratiile sale privind natura si existenta lui Dumnezeu, dar ale carui teorii privind spatiul si planetele din Calea Lactee au revolutionat gandirea si au ajutat la o mai buna intelegere a lumii, in ansamblu.

Cunoscut mai ales pentru paradoxul de minte stralucita, de geniu, intr-un corp paralizat, Stephen Hawking s-a facut remarcat mai ales prin reusita lui de a "traduce" si transmite intr-un mod accesibil publicului notiuni complexe de fizica, astfel incat lucrarea sa "A Brief History of Time" a devenit bestseller.

Un aspect interesant legat de nasterea sa este acela ca Hawking a venit pe lume cand se aniversau 300 de ani de la nasterea lui Galileo Galilei, respectiv in 8 ianuarie 1942. Si-a facut educatia la St. Albans School (Hertfordshire) si la University College (Oxford). In 1962 - la varsta de 20 de ani - obtine titlul de Doctor in Fizica la Trinity Hall din Cambridge, unde isi incepe activitatea didactica si stiintifica.

Lupta cu boala, infirmitatea si activitatea stiintifica

In 1963, la varsta de 21 de ani, Hawking observa pentru prima data o slabiciune a muschilor. In urma unui examen medical, se constata o boala progresiva de neuron motor, afectiune cunoscuta sub numele de Scleroza Laterala Amiotrofica. I se dau maximum 3 ani de trait. Hawking nu cedeaza, continua sa lucreze, in ciuda agravarii continue a invaliditatii.

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretica, relativitatea generala si mecanica cuantica. In 1965, a participat la un curs al matematicianul englez Roger Penrose, care elaborase recent o lucrare inovatoare pe tema singularitatii spatio-temporale. Hawking, cu o vigoare reinnoita, s-a angajat in studiul astronomiei teoretice si cosmologice, in special in domeniul gaurilor negre si singularitatii.

Un punct de cotitura in viata sa, a avut loc tot in 1965, atunci cand s-a casatorit cu Jane Wilde. Cei doi au avut impreuna trei copii: Robert (1967), Lucy (1969) si Timothy (1979). Cu ajutorul sotiei si cu cel al indrumatorului sau de doctorat, Dennis Sciama, Hawking si-a finalizat doctoratul si a devenit cercetator si, mai tarziu, membru al corpului de cercetatori al Gonville si Caius College, Cambridge.

Intre 1968 si 1973, s-a alaturat echipei din cadrul Institutului de Astronomie din Cambridge, unde a inceput sa aplice legile termodinamicii asupra gaurilor negre prin intermediul unei matematici foarte complicate. La sfarsitul anilor '60, Hawking impreuna cu colegul si prietenul sau, Roger Penrose, au aplicat un nou model de complex matematic, care l-au creat din Teoria Generala a Relativitatii a lui Albert Einstein, in cercetarile lor.

Stephen Hawking a lucrat la legile fundamentale care guverneaza universul. Cu Roger Penrose, el a aratat ca teoria generala a relativitatii lui Einstein a presupus ca spatiul si timpul ar avea un inceput in Big Bang si un sfarsit in gaurile negre (1970). Site-ul www.hawking.org.uk precizeaza ca aceste rezultate au indicat necesitatea unificarii relativitatii generale cu teoria cuantica, cealalta mare dezvoltare stiintifica a primei jumatati a secolului al XX-lea. O consecinta a unei astfel de unificari pe care a descoperit-o a fost ca gaurile negre nu ar trebui sa fie complet negre, ci ar trebui sa emita radiatia "Hawking" si, in cele din urma, sa se evapore si sa dispara (1974). O alta presupunere este ca universul nu are nicio margine sau limita in timp imaginar. Aceasta ar insemna ca felul in care a inceput universul a fost complet determinat de legile stiintei.

In colaborare cu Brandon Carter, Werner Israel si David Robinson, Hawking a furnizat o dovada matematica pentru asa-numita "No-Hair Theorem" a lui John Wheeler, potrivit careia gaura neagra este descrisa in intregime de catre cele trei proprietati (masa, momentul cinetic si sarcina electrica), si a propus cele patru legi ale mecanicii gaurilor negre, similare cu cele patru legi clasice ale termodinamicii. Dupa analiza emisiilor de raze gamma, el a sugerat, de asemenea, ca gaurile primordiale sau "gaurile negre mini" ar fi fost formate dupa Big Bang.

In 1973 Hawking a parasit Institutul de Astronomie, Departamentul de Matematica Aplicata si Fizica Teoretica, iar un an mai tarziu se afla in imposibilitatea de a se hrani sau a cobori din pat, discursul sau devenind extrem de neinteligibil.

In acelasi an, 1974, Hawking si Iacov Bekenstein au aratat ca gaurile negre nu sunt de fapt complet negre, si ca acestea ar trebui sa creeze si sa emita termic particule sub-atomice, cunoscute astazi ca radiatia Hawking, pana cand in cele din urma isi epuizeaza energia si se evapora, potrivit www.ro.biography.name. Acest lucru a dus la asa-numitul "Paradox al Informatiei" sau "Paradoxul lui Hawking", prin care informatia fizica (ceea ce inseamna identitatea si proprietatile particulelor distincte), pare a fi complet pierduta in univers, in contradictie cu legile acceptate ale fizicii.

Cercetarile lui Hawking au dus la o faima si celebritate considerabila. La varsta de 32 de ani, a fost ales ca unul dintre cei mai tineri membri ai Societatii Regale. In 1979 a fost numit profesor Lucassian de matematica la Universitatea Cambridge, post ce l-a detinut timp de 30 de ani, pana la pensionare. In 1982, a fost numit Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE).

Trei ani mai tarziu, in 1985, s-a imbolnavit de pneumonie si a suferit o interventie de traheotomie, care l-a lasat in imposibilitatea de a vorbi, dar numerosi prieteni au colaborat la construirea unui dispozitiv care i-a permis sa scrie pe un calculator cu miscari mici ale corpului, si apoi sa vorbeasca ceea ce a scris, folosind un sintetizator de voce.

In 1988, a devenit cunoscut pentru publicul larg, dupa ce a publicat primul sau best-seller, "O scurta istorie a timpului". Opiniile lui Hawking cu privire la existenta lui Dumnezeu au facut obiectul a numeroase dezbateri, in momentul publicarii acestei carti, in care el se sustinea ca descoperirea unei "Teorii a Totului", ne-ar permite sa "cunoastem ce este in mintea lui Dumnezeu".

In 1989, a fost numit Companion de Onoare al CBE. A acumulat 13 diplome de onoare, precum si multe alte premii si medalii, printre care Premiul Albert Einstein, cel mai prestigios din fizica teoretica.

In 1991, s-a despartit de sotia sa, iar patru ani mai tarziu s-a casatorit cu asistenta lui, Elaine Mason, de care a divortat in 2006.

Povestea de dragoste dintre Hawking si Wilde a fost transpusa in filmul lansat in 2014 "The Theory of Everything", care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne premiul Oscar pentru interpretarea fizicianului.
Reusita a fost sarbatorita de Hawking, care ar fi spus ca au fost momente cand se uita la film si avea senzatia ca se uita la el insusi.

Dupa ce in 2001 a publicat o noua carte, "Universul intr-o coaja de nuca", in 2003 s-a imbolnavit din nou grav de pneumonie.

In anul 2004 Hawking a inversat dramatic una dintre afirmatiile sale controversate anterioare, cu privire la gaurile negre (care distrug tot ceea ce cade in ele si ca nu se pot recupera informatii dintr-o gaura neagra), sustinand ca noile descoperiri ar putea ajuta la rezolvarea asa-numitului "Paradox al informatiei", dupa cum arata site-ul www.ro.biography.name. In noua sa definitie despre gaurile negre, orizontul evenimentului nu este atat de bine conturat, si o gaura neagra nu poate ascunde complet tot in ea din exterior, imbratisand conceptul de multivers, pentru a ajuta la explicarea conservarii informatiei in gaurile negre.

Anul urmator, a publicat o carte despre istoria timpului, "O mai scurta istorie a timpului", iar in 2009, a fost decorat cu Medalia Prezidentiala a Libertatii, cea mai inalta distinctie civila din Statele Unite ale Americii.

Hawking a testat in cele din urma teoriile gravitationale ale lui Newton in 2007, cand, la varsta de 65 de ani, a participat la o cursa cu avionul in conditii de imponderabilitate, in SUA, parte a pregatirilor sale pentru o dorita calatorie suborbitala.

La acel moment, fizicianul a spus ca a vrut sa demonstreze ca handicapul fizic nu este un impediment pentru a realiza lucruri si sa incurajeze interesul pentru spatiu, despre care credea ca este destinul umanitatii.

In 2010, in cartea sa, "The Grand Design", afirma fara echivoc inexistenta lui Dumnezeu: "creatia spontana este motivul pentru care exista mai degraba ceva decat nimic; De ce exista universul?; De ce noi existam? Nu este necesar sa-l invocam pe Dumnezeu pentru a pune un univers in miscare", schimbandu-si astfel ideile pe care le avea cu peste 20 de ani in urma, in care sustinea existenta lui Dumnezeu, potrivit www.ro.biography.name. De asemenea Hawking mai afirma ca fizica moderna ca stiinta nu trebuie sa lase niciun loc lui Dumnezeu in ecuatia aparitiei Universului, iar stiinta poate explica singura originea tuturor lucrurilor.

De asemenea, fizicianul a fost subiectul unui documentar lansat in 2013, "Hawking", in care acesta si-a expus parerile asupra vietii: "Pentru ca fiecare zi ar putea fi ultima, vreau sa profit de fiecare minut".

Fizicianul era un suporter infocat al dreptului omului de a muri si spunea ca ar alege sinuciderea asistata daca ar suferi dureri mari sau daca ar deveni o povara pentru cei dragi. Hawking, care a facut aceste afirmatii intr-un interviu pentru realizatorul TV Dara O'Briain, in 2015, spunea ca incalcarea dreptului de a muri in cazul unor persoane extrem de bolnave este "cea mai mare forma de lipsire de demnitate". Totusi, fizicianul sublinia atunci ca nu avea nicio intentie de a incetini ritmul planurilor sale, adaugand: "Sa fiu al naibii daca voi muri inainte sa descopar mai multe din tainele Universului".

In acelasi interviu, fizicianul, care suferea de timiditate, a mai spus ca, din cauza bolii sale, s-a simtit uneori izolat, dar si trist pentru ca nu se putea juca cu copiii sai.

Intr-un alt interviu din 2013, Hawking a spus ca, desi sprijina sinuciderea asistata, este de parere ca trebuie pusa la punct o legislatie care sa previna abuzurile.

Mai recent, Hawking a declarat ca inteligenta artificiala ar putea contribui la eradicarea bolilor si saraciei, insa a avertizat asupra potentialelor pericole. "Pe scurt, succesul in crearea inteligentei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizatiei noastre. Pe langa beneficii, inteligenta artificiala ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalitati pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei multi", a spus Hawking in 2016, la inaugurarea unui centru de cercetare de profil la Universitatea Cambridge.

In 2015, celebrul savant a spus ca, daca inteligenta artificiala nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizatie extraterestra avansata. "Daca extraterestrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelasi ca atunci cand Columb a ajuns in America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni", a spus profesorul Hawking.

"Astfel de civilizatii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, cautand sa cucereasca si sa colonizeze orice planete pe care le vor gasi", a declarat Stephen Hawking pentru cotidianul spaniol El Pais.

Profesorul britanic colabora la un proiect stiintific de amploare, ce vizeaza cautarea unor forme de viata extraterestra, cu ajutorul a doua dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizeaza un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranta de a gasi semnale sau urme lasate in spatiu de forme inteligente de viata care provin de pe alte planete.

Savantii care participa la acest proiect, ce a beneficiat de o finantare de 100 milioane de dolari, cerceteaza, de asemenea, centrul galaxiei noastre - Calea Lactee -, alaturi de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, in cautarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizatii extraterestre.

Unul dintre visurile Stephen Hawking a fost sa ajunga in spatiu, insa acest lucru nu a fost posibil asa ca NASA a tinut sa-l omagieze publicand un videoclip in care fizicianul vorbeste despre cum a trait un zbor de test. "In 2007 am fost suficient de norocos sa experimentez microgravitatia in cadrul unui zbor in conditii de gravitate zero. Pentru mine asta a insemnat libertate totala. Cei care ma cunosc foarte bine spun ca zambetul meu a fost cel mai mare pe care l-au vazut vreodata, am fost Superman pentru acele cateva minute", spunea Hawking.

NASA scrie pe Twitter ca "teoriile lui Stephen Hawking au deblocat universul posibilitatilor pe care noi si lumea le exploram". "Continua sa zbori ca Superman in microgravitatie", incheie Agentia Spatiala Americana.

Referinte - Stephen William Hawking

  • Nascut: 8 ianuarie 1942, Oxford, Regatul Unit
  • Decedat: 14 martie 2018
  • Rezidenta: Regatul Unit
  • Nationalitate: Britanic
  • Domeniu: Fizician
  • Institutie: Universitatea Cambridge
  • Alma Mater: Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge
  • Doctoranzi: Harvey Reall, Tim Prestidge, Raymond Laflamme, Julian Luttrell, Bruce Allen
  • Cunoscut pentru: Gaura neagra, Cosmologie teoretica si gravitate cuantica Societati Fellow, Royal Society
  • Premii: Medalia Eddington (1975), Medalia Hughes (1976), Medalia Albert Einstein (1979), Premiul Wolf (1988), Premiul Julius Edgar Lilienfeld (1999), Medalia Copley (2006)
  • Sotie: Jane Wilde (c. 1965; div. 1990), Elaine Mason (c. 1995)
  • Copii: Robert (n. 1967), Lucy (n. 1970), Timothy (n. 1979)
  • Religie: Agnostic 

Universul lui Hawking - A vedea este a crede (1-4)

Acest documentar, cu tilul orginial "Seeing is Believing", este prima parte a seriei "Stephen Hawking's Universe"; (Prin univers cu Stephen Hawking), un film documentar despre astronomie realizat in 1997 pentru PBS si gazduit de fizicianul Stephen Hawking. Seria are ca tema istoria astronomiei, dar si gaurile negre si materia intunecata. Inca de la inceputurile civilizatiei, oamenii au facut eforturi sa inteleaga natura universului. Anticii cautau raspunsuri atat prin ratiunea pura, cat si prin credinta in zei.

In Renastere, Nicolaus Copernicus, Johannes Kepler, Galileo Galilei si Isaac Newton au marcat o revolutie in gandire: au introdus masuratorile si conceptul de lege fizica universala. Astfel s-a nascut stiinta, permitand noi descoperiri. Una dintre ele, expansiunea universului, i-a apartinut astronomului Edwin Hubble si a avut loc in 1927.

Universul lui Hawking - Big Bang-ul (2-4)

De mii de ani, oamenii si-au pus intrebari despre univers. Se intindea el la nesfarsit sau existau niste limite? Si de unde a luat nastere? Are Universul un moment al creatiei, asa cum credea biserica, sau a existat dintotdeauna asa cum credeau multi filosofi? Al doilea episod din seria de filme documentare "Universul lui Stephen Hawking" da raspunsul la toate aceste intrebari si vorbeste despre nasterea Universului, Big Bang-ul. Teoria Big Bang-ului explica dezvoltarea incipienta a Universului, de la o stare primordiala fierbinte si densa, care s-a extins rapid.

Odata cu aceasta expansiune, Universul s-a racit, iar in momentul de fata se afla inca in expansune. Potrivit ultimelor masuratori si observatii, Big Bang-ul a avut loc in urma cu aproximativ 13,73 miliarde de ani in urma.

Universul lui Hawking - Alchimia cosmica (3-4)

Stephen Hawking's Universe este un documentar despre astronomie realizat in 1997 pentru postul TV PBS. Narat si conceput de savantul si fizicianul Stephen Hawking, documentarular de sase episoade in care descoperim istoria universului, dar si misterele ce inconjoara gaurile negre si materia intunecata.

Dupa The Big Bang si Seeing is Believing, Cosmic Alchemy (Alchimia cosmica) este al treilea episod al seriei, urmat de On The Dark Side, Black Holes and Beyond si An Answer to Everything.
In acest episod, Stephen Hawking vorbeste despre preocuparea oamenilor de a descoperi "alchimia cosmica" ce a creat materia care compune lumea si universul nostru.

Universul lui Hawking - Materia intunecata (4-4)

Stephen Hawking's Universe este un documentar despre astronomie realizat in 1997 pentru postul TV PBS. Narat si conceput de savantul si fizicianul Stephen Hawking, documentarulare sase episoade in care descoperim istoria universului, dar si misterele ce inconjoara gaurile negre si materia intunecata.
Dupa The Big Bang, Seeing is Believing si Cosmic Alchemy. On The Dark Side este al patrulea episod al seriei, urmat de Black Holes and Beyond si An Answer to Everything.

In acest episod, Stephen Hawking sustine ca am descoperit ca majoritatea materiei din Univers lipseste si vorbeste despre posibila existenta a materiei intunecate.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează