Prima sedinta de laseropunctura din Franta

La un an de la intoarcerea din China, in seara de joi 5 aprilie, eram acasa, pe internet, ma pregateam sa ies cand un prieten ma suna si ma intreaba daca am auzit ceva de Franta, mai exact despre o clinica din Franta unde se face un tratament numit "laseropunctura" destinat persoanelor cu probleme neurologice. Era prima oara cand auzeam de clinica aceasta sau acest tratament asa ca am cerut mai multe detalii dar mi-a spus ca nici el nu stie mare lucru dar ca o sa-mi faca rost de adresa de e-mail si de siteul clinicii, lucru care s-a intamplat 1 saptamana mai tarziu.

Avand adresa de internet a clinicii totul a devenit foarte usor: am gasit acolo numele mai multor pacienti din Romania care fusesera la aceasta clinica (pacienti pe care i-am luat contactat si care mi-au oferit foarte multe detalii utile). Am luat legatura cu doctorul (care mi-a spus in ce consta procedura si cum actioneaza ea asupra organismului) dar tot de pe aceast site am reusit sa iau legatura cu mai multe persoane care inchiriau locuinte pe perioada tratamentului. Avand toate aceste informatii si fiind hotarat sa incerc am hotarat, impreuna cu parintii, sa-mi fac programare la clinica pentru ultimele doua saptamani din luna septembrie (eram deja la sfarsitul lunii iulie), lucru pe care l-am si facut.

Nici nu stiu cum a trecut timpul din momentul in care am facut rezervarile si pina in momentul plecarii cert este ca eram din ce in ce mai emotionat si mai nervos si asta nu din cauza drumului, care era totusi destul de lung-ceva mai mult de 2000 km pe care ne hotarasem sa-i parcurgem cu masina, ci mai degraba din cauza faptului ca ma ducea intr-un loc nou, necunoscut, unde nu stiam ce ma asteapta si la ce sa ma astept si totusi un loc in care imi pusesem foarte multe sperante (era intr-un fel reeditare calatoriei din China).

In sfarsit a venit si ziua plecarii, 15 septembrie 2007, o dimineata de toamna cetoasa si rece, zi in care ai prefera sa stai in pat pina la pranz dupa care sa te culci la loc dar pentru mine era una dintre cele mai frumoase zile de toamna din viata mea.

Drumul a fost lung si fara incidente pina am ajuns in Franta in Strasbourg unde hotarasem sa dormim a doua noapte (prima noapte am dormit in Austria) dar unde s-a dovedit imposibil sa gasim o camera de hotel libera motiv pentru care am fost nevoiti sa dormim in masina-bine ca ultima parte a drumului a fost scurta si monotona iar noi am ajuns cu bine la casa pe care o rezervasem. O casa cu un vadit aer medieval, cu pereti de piatra si podea de teracota, cu un semineu mare care te intampina incruntat in living si cu o mobila din lemn masiv care se potrivea de minune cu aerul medieval al acestei case dar cel mai mult mi-a placut curtea imensa si verde plina de flori si pomi fructiferi care se termina intr-un canal plin cu apa limpede si plina de peste unde poti pescui dupa voia inimii.

A doua zi nici nu apucasem sa ma trezesc bine si eram deja in drum spre clinica privata a doctorului Albert Bohbot, o clinica micuta si cocheta inconjurata de paduri si situata pe malul unui canal lateral al Loirei deservita de minimum necesar de personal dar tot timpul binevoitor si gata sa te ajute in orice problema si cu un doctor vorbaret si mereu binedispus dar in acelasi timp un bun profesionist, stapan pe ceea ce face.

Desi am stat aici doua saptamani nici nu stiu cum a trecut timpul, facea 2 sedinte de laseropunctura (principala procedura pentru care am si plecat in Franta, o combinatie intre acupunctura si terapia laser - procedura care ajuta nervii secundari din jurul maduvei sa se dezvolte si sa preia incet, incet functiile acesteia) fiecare sedinta dura intre 20 si 30 de minute, cam 1-2 ore de bicicleta, 1 ora la aparatele de forta plus inca 1 ora in standing si in a doua saptamina s-a mai adaugat inca 1 ora de stat in orteze. Nu pot sa spun ca am m-am simtit mai bine sau am simtit ceva imbunatatiri cat am stat acolo (in afara de statul in orteze care era ceva nou pentru mine) dar dupa ce am ajuns acasa si m-am odihnit bine (cam o luna-doua) am observat ca echilibrul este mai bun, nu prea mai am pierderi urinare si chiar am inceput sa simt cand am vezica plina sau cand trebuie sa ies afara chiar daca nu le controlez inca.

Dupa efectuarea testelor la sfarsitul sesiunii ne-am luat ramas bun de la clinica si am pornit spre casa un drum frumos (am ales sa ne intoarcem pe Italia, am trecut Mont-Blanc-ul si am vizitat Venetia) si plin de pripetii (ne-au ridicat masina in Venetia-parcata neregulamentar iar in Serbia am reusit sa ne ratacim) dar care ne-a adus cu bine acasa foarte obositi dar plini de noi sperante si hotarati sa ne intoarcem la aceea clinica micuta si cocheta dintr-o comuna si mai mica de linga un orasel istoric situat pe malul Loirei in Franta.

Costul acestei prime experiente in Franta se ridica la aproximativ 4000 € in care intra tratamentul, drumul, cazarea si masa impreuna cu familia. Urmeaza sa revin pentru cea de a doua etapa de recuperare...