Odata cu semnarea de catre Republica Moldova in 2007 a Conventiei ONU privind Persoanele cu Dizabiliati, in randurile societatii civile a pornit o puternica miscare de ratificare a Conventiei.
Dorinta de a ratifica documentul international era dictat de faptul ca acesta venea cu un concept nou de abordare a persoanelor cu dizabilitati si anume: abordarea persoanelor cu dizabilitati nu doar prin prizma protectiei sociale si a starii de sanatate, dar in primul rand prin prizma drepturilor omului si a incuziunii sociale.
Timp de 3 ani (atat ne-a luat ca sa obtinem ratificarea) s-au expus pe cat de multe pareri Pro, tot pe atat de multe si pozitii de scepticism. Cei din urma erau de parerea ca odata cu ratificarea, tara nu va putea garanta multe din prevederile acestui document si acesta ar putea ramane doar la nivel declarativ.
Efortul persoanelor cu dizabilitati, a societatii civile si a structurilor de stat laolalta nu a fost in zadar. Dupa nici o luna avem deja primele rezultate. La 25 august, 2010 Ministrul Educatiei a semnat ordinul nr. 687 "Cu privire la organizarea procesului educational". In conformitate cu ordinul dat, Directiile Generale Raionale sau Municipale de invatamant, tineret si sport vor asigura conditii optime pentru incluziunea scolara a copiilor dezinstutionalizati si acelor cu dizabilitati.
Pentru prima data se vor evalua complex copiii cu dizabilitati si cu Cerinte Educative Speciale din localitatile raionului sau municipiului de catre comisiile medico-psiho-pedagogice, care vor elabora recomandari specifice pentru elaborarea planului educational individualizat pentru fiecare copil cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. Aceleasi Comisii vor acorda asistenta si suport institutiilor de invatamant general in procesul de incluziune a copiilor cu cerinte educationale speciale in scopul incluziunii cu succes a acestora. Institutiile de invatamant general vor scolariza, in baza cererii parintilor (reprezentantilor legali), copiii cu dizabilitati si cu cerinte educationale speciale, inclusiv cei dezinstitutionalizati din invatamintul rezidential, vor constitui, din mernbrii administratiei si corpului profesoral comisii multidisciplinare, care vor elabora planul educational individualizat pentru fiecare elev cu cerinte educationale speciale, inclusiv adaptari curriculare, metode si tehnici de evaluare, vor identifica, in functie de nivelul de dezvoltare si necesitatile copiilor cu cerinte educationale speciale, servicii de sprijin (cadru didactic de sprijin) sau asistenta psihologica, deasemenea vor determina conditiile de promovare si certificare/finalizare a studiilor elevilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale.
Toate aceste lucruri ni se par de domeniul fantasticii! Cat de mult au luptat parintii impreuna cu organizatiile neguvernamentale pentru a convinge Autoritatile Publice Centrale si Locale ca toti copiii au dreptul de a studia impreuna cu semenii lor, in medii incluzive unde se pot invata lucruri care nu se invata intr-o institutie rezidentiala sau in medii segregative.
Consideram ca Ministerul Educatiei a facut deja primul pas, deschizind larg usile tuturor scolilor pentru copiii care au fost condamnati sa stea pana acum acasa urmare a dizabilitatii sale. Este un pas facut cu mult curaj. Desi ne dam bine seama ca pana sa fie indeplinite toate prevederile Ordinului Ministrului Educatiei din 25 august curent, in termenii indicati mai dureaza un pic, totusi este un pas inainte. In acelasi timp noi, specialistii si parintii care am promovat includerea copiilor cu dizabilitati in sistemul de invatamant general de mai mult de 12 ani, vom depune toate eforturile pentru a duce realizarile acestor obiective la bun sfarsit.
Va multumim din partea celor peste 15000 de copii cu dizabilitati din republica pentru sansa de a merge la scoala!
Lucia Gavrilita,
Presedinte, Centrul "Speranta"
