O Uniune a egalitatii: Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati 2021-2030

"Persoanele cu dizabilitati au dreptul de a avea conditii bune la locul de munca, de a trai independent, de a beneficia de sanse egale, de a participa pe deplin la viata comunitatii lor. Ele au dreptul la o viata fara obstacole, iar obligatia noastra, in calitate de comunitate, este sa le asiguram participarea deplina in societate, in conditii egale cu ceilalti."
Presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen

1. Viziune si nevoia de actiune

Uniunea Europeana are la baza valori precum egalitatea, echitatea sociala, libertatea, democratia si drepturile omului. Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera baza pentru combaterea tuturor formelor de discriminare, stabilind egalitatea ca piatra de temelie a politicilor UE. Presedinta Ursula von der Leyen a anuntat ca una dintre prioritatile Comisiei este construirea unei Uniuni a egalitatii in toate sensurile sale.

Adoptarea Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati („CRPD” sau „conventia”) in 2006 a marcat un progres in stabilirea unor standarde minime pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati . UE si statele sale membre sunt semnatare ale CRPD si inregistreaza progrese in punerea in aplicare a acesteia.

Pilonul european al drepturilor sociale serveste drept punct de reper pentru politicile sociale si de ocupare a fortei de munca, proclamate in comun in 2017 de catre Parlamentul European, Consiliu si Comisia Europeana. Principiul 17 al pilonului subliniaza faptul ca persoanele cu dizabilitati au dreptul la un sprijin pentru venit care sa le asigure o viata demna, la servicii care sa le permita sa participe pe piata muncii si in societate si la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor.

Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati a deschis calea catre o Europa fara bariere, incurajand actiunile sprijinite si din fondurile UE pentru a aduce o schimbare in viata a aproximativ 87 de milioane de persoane care au o forma de dizabilitati in UE. Evaluarea arata ca aceasta a contribuit la imbunatatirea situatiei intr-o serie de domenii, in special in ceea ce priveste accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilitati si promovarea drepturilor acestora prin plasarea dizabilitatiului printre prioritatile agendei UE.

Cu toate acestea, persoanele cu dizabilitati se confrunta in continuare cu obstacole semnificative in ceea ce priveste accesul la asistenta medicala, educatie, ocuparea fortei de munca, activitati recreative, precum si participarea la viata politica. Acestea prezinta un risc mai mare de saracie sau de excluziune sociala (28,4 %) comparativ cu persoanele fara dizabilitati (18,4 %). Peste jumatate dintre persoanele cu dizabilitati afirma ca s-au simtit personal discriminate in 2019.

Pandemia de COVID-19 si consecintele sale economice fac si mai presanta abordarea acestei probleme, intrucat a amplificat obstacolele si inegalitatile. Persoanele cu dizabilitati care traiesc in centre de ingrijire rezidentiala se confrunta cu rate mai ridicate de infectare si, in acelasi timp, sufera de izolare din cauza normelor de distantare sociala. Persoanele care traiesc in comunitate si acasa sunt afectate de furnizarea limitata a serviciilor personale, ceea ce le poate pune in pericol viata independenta. Accesibilitatea limitata a instrumentelor TIC necesare pentru teleconferinta, pentru aranjamente de munca la distanta, pentru invatarea la distanta, pentru cumparaturile online si pentru accesul la informatii legate de COVID-19 ingreuneaza chiar si sarcinile minore. UE a luat masuri rapide pentru a atenua consecintele socioeconomice ale pandemiei, pentru a asigura o redresare echitabila si favorabila incluziunii, care sa abordeze disparitatile si inegalitatile. Comisia a promovat masuri de urgenta inca de la inceputul primaverii anului 2020, iar in luna mai a propus un plan major de redresare pentru Europa. Urmatorul buget pe termen lung al UE, impreuna cu NextGenerationEU, reprezinta cel mai mare pachet adoptat de masuri de stimulare din istorie. Acest lucru va sprijini un raspuns la pandemia de COVID-19 si o redresare favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati.

Este momentul sa intensificam actiunile la nivel european. Parlamentul European a solicitat o strategie reinnoita pentru persoanele cu dizabilitati, care sa acopere toate domeniile conventiei, iar Consiliul s-a angajat sa continue activitatea de punere in aplicare a acesteia. Comitetul Economic si Social European si Comitetul European al Regiunilor au subliniat rolul accesibilitatii si al vietii independente, precum si importanta guvernantei si a monitorizarii.

Prezenta strategie isi propune sa imbunatateasca vietile persoanelor cu dizabilitati in urmatorul deceniu, atat in UE, cat si in afara acesteia. Obiectivele acestei strategii pot fi atinse numai printr-o actiune coordonata atat la nivelul UE, cat si la nivel national, cu un angajament ferm din partea statelor membre si a autoritatilor regionale si locale de a realiza actiunile propuse de Comisie.

In unele domenii, UE detine competente partajate cu statele membre, cum ar fi in domeniul transporturilor sau al pietei interne. In alte domenii relevante, cum ar fi sanatatea, educatia si cultura, principala competenta revine statelor membre, iar UE are un rol de sprijin. Prin urmare, statelor membre le revine responsabilitatea principala de a-si concepe politicile nationale privind persoanele cu dizabilitati in conformitate cu obligatiile lor de a pune in aplicare CRPD si in conformitate cu normele UE aplicabile. Prezenta strategie va garanta, de asemenea, ca Comisia da un exemplu in ceea ce priveste punerea in aplicare a CRPD si ca isi intensifica activitatea impreuna cu celelalte institutii ale UE in acest scop.

Prezenta strategie tine seama de diversitatea dizabilitatiurilor, care rezulta din interactiunea dintre deficiente fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care sunt adesea invizibile, si obstacolele cu care se confrunta in mediul inconjurator, precum si cu prevalenta sporita a dizabilitatiului odata cu varsta, aproape jumatate dintre persoanele cu varsta de peste 65 de ani raportand o forma de dizabilitati. Aceasta promoveaza o perspectiva intersectionala, abordand obstacolele specifice cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati aflate la intersectia identitatilor (gen, rasa, etnie, sexuala, religioasa), intr-o situatie socioeconomica dificila sau intr-o alta situatie vulnerabila. In randul persoanelor cu dizabilitati, femeile, copiii, persoanele in varsta, persoanele fara adapost, refugiatii, migrantii, romii si alte minoritati etnice necesita o atentie deosebita.

Strategia sprijina tranzitia verde si cea digitala si o Europa sanatoasa, contribuind astfel la o Uniune durabila, rezilienta, inovatoare si echitabila. Aceasta face parte din Planul de actiune al Pilonului european al drepturilor sociale adoptat de Comisie. Completand strategiile privind egalitatea adoptate pentru a combate discriminarea sub toate formele sale, prezenta strategie va contribui la realizarea unei Uniuni a egalitatii si la consolidarea rolului Europei ca partener mondial in combaterea inegalitatilor, in atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU si in promovarea drepturilor omului.

2. Accesibilitatea - un factor favorizant al drepturilor, al autonomiei si al egalitatii

Accesul la mediile construite si virtuale, la tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC), la bunuri si servicii, inclusiv la transport si infrastructura, este un factor favorizant al drepturilor si o conditie prealabila pentru participarea deplina a persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti.

In ultimul deceniu, au fost adoptate o serie de norme ale UE in diferite domenii pentru a face UE mai accesibila pentru persoanele cu dizabilitati: Actul european privind accesibilitatea, care se refera la produse si servicii, Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, Codul comunicatiilor electronice, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale si legislatia privind drepturile de autor. Au fost instituite standarde europene de accesibilitate pentru a sprijini punerea in aplicare in mediul construit si TIC si pentru ca organizatiile sa adopte o abordare de proiectare universala. Politicile europene promoveaza o transformare digitala si servicii publice digitale care sa fie favorabile incluziunii si accesibile pentru persoanele cu dizabilitati. In recenta propunere de revizuire a legislatiei privind roamingul, Comisia a inclus masuri specifice menite sa faciliteze accesul utilizatorilor finali cu dizabilitati la serviciile de urgenta.

Drepturile pasagerilor garanteaza dreptul la nediscriminare in ceea ce priveste accesul la transport si dreptul de a primi asistenta gratuita pentru pasagerii cu dizabilitati si cu mobilitate redusa care calatoresc cu avionul, cu trenul, cu mijloace de transport maritim sau cu autobuzul si autocarul. Premiul "Access City Award" a stimulat o abordare coerenta si transsectoriala care depaseste standardele minime stabilite de legislatie. In plus, Comisia a recomandat ca, in contextul renovarilor cladirilor in vederea imbunatatirii eficientei energetice, sa se asigure eliminarea barierelor in materie de accesibilitate.

Normele UE impun obligativitatea cerintelor de accesibilitate pentru ca statele membre sa beneficieze de fonduri cu gestiune partajata, iar achizitionarea de bunuri, servicii si infrastructura accesibile reprezinta o obligatie in cadrul achizitiilor publice. Statele membre sunt, de asemenea, incurajate sa integreze finantarea accesibilitatii in cadrul planurilor de redresare si rezilienta.

Cu toate acestea, persista obstacole considerabile pentru persoanele cu dizabilitati, care impiedica mobilitatea in interiorul tarilor si in intreaga Europa, si impiedica accesul la informatii, produse, servicii si locuinte.

Pentru ca obstacolele sa fie eliminate la nivelul Europei, statele membre ar trebui sa integreze accesibilitatea in toate politicile si actiunile relevante, in special cele legate de Pactul verde european, de valul de renovari ale cladirilor si de noul Bauhaus european, iar profesionistii ar trebui sa beneficieze de formare in materie de accesibilitate.

La nivelul UE, Comisia va acorda o atentie deosebita punerii in aplicare si evaluarii corecte a tuturor normelor UE care reglementeaza accesibilitatea si va identifica lacunele si necesitatea unor actiuni legislative suplimentare. Actiunea la nivelul UE va include, de asemenea, activitati suplimentare privind standardizarea si specificatiile tehnice. Pana in 2023, Comisia va examina functionarea pietei interne a tehnologiilor asistive pentru a identifica necesitatea unor actiuni suplimentare deoarece normele diferite ale statelor membre privind eligibilitatea si certificarea produselor pot afecta competitivitatea preturilor. In 2021, in continuarea Comunicarii privind valul de renovari ale cladirilor, Comisia va revizui cadrul legislativ referitor la performanta energetica a cladirilor, care are, de asemenea, un impact asupra imbunatatirii accesibilitatii ca urmare a cerintelor de renovare.

Initiativa emblematica:
In 2022, Comisia va lansa un centru european de resurse AccessibileEU pentru a spori coerenta politicilor in materie de accesibilitate si pentru a facilita accesul la cunostintele relevante. Acest cadru de cooperare va reuni autoritatile nationale responsabile cu punerea in aplicare si asigurarea respectarii normelor de accesibilitate cu experti si profesionisti din toate domeniile accesibilitatii, pentru a face schimb de bune practici intre sectoare, pentru a inspira elaborarea de politici la nivel national si la nivelul UE, precum si pentru dezvoltarea de instrumente si standarde menite sa faciliteze punerea in aplicare a legislatiei UE. Comisia va incepe pregatirile pentru AccessibileEU in cadrul nou-infiintatei Platforme pentru persoanele cu dizabilitati.

De asemenea, Comisia:

• va furniza, in 2021, orientari practice statelor membre pentru a sprijini punerea in aplicare a obligatiilor in materie de accesibilitate prevazute in directivele privind achizitiile publice si va promova formarea achizitorilor publici in vederea achizitionarii de servicii accesibile;
• va include, in 2021, accesibilitatea si incluziunea in strategia consolidata a UE privind guvernarea digitala, concentrandu-se pe servicii publice digitale centrate pe factorul uman si usor de utilizat in intreaga Europa, care sa raspunda nevoilor si preferintelor cetatenilor europeni, inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilitati;
• va evalua, in 2022, aplicarea Directivei privind accesibilitatea site-urilor web si va evalua daca directiva ar trebui revizuita pentru a remedia eventualele lacune identificate, cum ar fi domeniul de aplicare, progresele tehnologice si coerenta cu alte acte legislative relevante ale UE;
• va revizui, in 2021 si in conformitate cu Strategia pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, cadrul de reglementare privind drepturile pasagerilor, inclusiv drepturile persoanelor cu dizabilitati si ale persoanelor cu mobilitate redusa in transportul aerian, naval, cu autobuzul si autocarul;
• va lansa, pana in 2022, un inventar al activelor privind infrastructura feroviara, si anume al partilor accesibile ale garilor, cu scopul de a identifica obstacolele si barierele existente in calea accesibilitatii;
• va revizui, in 2021, Regulamentul privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport pentru a consolida dispozitiile referitoare la accesibilitate;
• isi va revizui, in 2021, Pachetul privind mobilitatea urbana pentru a consolida planificarea mobilitatii durabile, care impune statelor membre sa adopte planuri locale de mobilitate, luand in considerare nevoile diferitelor grupuri, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati.

3. Beneficierea de drepturile UE

Persoanele cu dizabilitati trebuie sa beneficieze de toate drepturile in conditii egale cu ceilalti, in special atunci cand se muta intr-un alt stat membru sau cand participa la viata politica.

3.1. Libera circulatie si sedere

Atunci cand se muta intr-un alt stat membru pentru a lucra, a studia sau din alte motive, persoanele cu dizabilitati se pot confrunta cu dificultati in ceea ce priveste recunoasterea statutului lor de persoane cu dizabilitati. Acest lucru inseamna ca se pot confrunta cu obstacole in calea accesului la servicii, inclusiv in ceea ce priveste interpretarea in limbajul semnelor si prestatiile pentru persoanele cu dizabilitati in tara respectiva. Serviciile transfrontaliere pot, de asemenea, sa reprezinte provocari. Comisia va colabora cu statele membre pentru a extinde domeniul de aplicare al recunoasterii reciproce a statutului de persoana cu dizabilitati in domenii precum mobilitatea fortei de munca si beneficiile legate de conditiile de prestare a serviciilor.

Initiativa emblematica:
Comisia va propune crearea unui card european pentru dizabilitate pana la sfarsitul anului 2023, cu scopul de a fi recunoscut in toate statele membre. Acesta se va baza pe experienta proiectului-pilot privind cardul UE pentru dizabilitate aflat in desfasurare in opt state membre si pe cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilitati.

3.2. Incurajarea participarii la procesul democratic

Participarea politica deplina, astfel cum prevede CRPD, inseamna ca persoanele cu dizabilitati participa la alegeri, precum si la procesele politice si decizionale in conditii egale cu ceilalti.

In practica, persoanele cu dizabilitati se confrunta adesea cu dificultati in exercitarea drepturilor lor din cauza accesibilitatii limitate (inclusiv lipsa de informatii si a comunicarii in limbajul semnelor) sau din cauza restrictiilor privind capacitatea lor juridica.

In recomandarea sa pentru alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, Comisia a invitat statele membre sa promoveze exercitarea drepturilor electorale ale grupurilor subreprezentate, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati. O serie de state membre au adoptat deja ajustari juridice specifice, iar Planul de actiune pentru democratia europeana promoveaza acest proces. Raportul Comisiei privind punerea in aplicare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 a constatat ca mai sunt inca multe de facut . Parlamentul European a invitat statele membre sa intensifice schimburile de bune practici pentru a imbunatati conditiile de participare politica a persoanelor cu dizabilitati, inclusiv accesibilitatea informatiilor si a sectiilor de votare.

Astfel cum s-a anuntat in Raportul din 2020 privind cetatenia, Comisia va colabora cu statele membre, inclusiv prin discutii specifice in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile si cu Parlamentul European pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti. Persoanele cu dizabilitati ar trebui sa participe pe deplin la Conferinta privind viitorul Europei.

De asemenea, Comisia:

• va colabora cu statele membre in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile pentru a sprijini participarea electorala deplina la alegerile europene si accesibilitatea acestora (atat in calitate de alegator, cat si in calitate de candidat), adresandu-se cetatenilor subreprezentati, inclusiv cetatenilor cu dizabilitati, pentru a garanta exercitarea drepturilor politice ale persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti;
• va discuta, in 2022, in cadrul evenimentului la nivel inalt privind alegerile anuntat in Planul de actiune pentru democratie, practicile privind democratia favorabila incluziunii, cu scopul ca listele de candidati sa reflecte diversitatea societatilor noastre;
• va stabili, in 2023, pe aceasta baza si in stransa cooperare cu statele membre, in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile, un ghid de bune practici electorale care sa abordeze participarea cetatenilor cu dizabilitati la procesul electoral;
• va incerca sa abordeze nevoile cetatenilor cu dizabilitati in compendiul privind votul electronic prevazut in Planul de actiune european pentru democratie;
• va sprijini participarea democratica favorabila incluziunii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati, prin intermediul noului program "Cetatenie, egalitate, drepturi si valori" (CERV).

4. O calitate decenta a vietii si o viata independenta

Viata independenta, serviciile sociale si de ocupare a fortei de munca de calitate, locuintele accesibile si favorabile incluziunii, participarea la invatarea pe tot parcursul vietii, o protectie sociala adecvata si o economie sociala consolidata sunt indispensabile pentru un trai decent pentru toate persoanele cu dizabilitati.

4.1. Dezvoltarea unei vieti independente si consolidarea serviciilor comunitare

Persoanele cu dizabilitati, in varsta si tinere, au acelasi drept de a trai independent si de a fi incluse in comunitate, beneficiind de aceleasi optiuni ca si ceilalti in ceea ce priveste locul lor de resedinta si cu cine si cum traiesc. In ultimul deceniu, finantarea din partea UE a adus o contributie importanta la viata independenta si la incluziunea in comunitate a persoanelor cu dizabilitati. Viata independenta necesita un peisaj diferentiat de servicii de calitate, accesibile, axate pe persoane si la preturi abordabile, bazate pe comunitate si familie, care includ asistenta personala, ingrijire medicala si interventii din partea asistentilor sociali, facilitand astfel activitatile cotidiene si oferind optiuni persoanelor cu dizabilitati si familiilor acestora.

Serviciile de sprijin de baza trebuie sa fie favorabile incluziunii si accesibile pentru copiii cu dizabilitati si persoanele in varsta, fiind, in acelasi timp, sensibile din punctul de vedere al genului si al culturii.

Cu toate acestea, multe persoane cu dizabilitati, adulti si copii, sunt separate de viata comunitatii si nu au control asupra vietii lor de zi cu zi, in special cele care traiesc in institutii. Acest lucru se datoreaza in principal furnizarii insuficiente de servicii adecvate la nivelul comunitatii, de cazare si de asistenta tehnica, precum si disponibilitatii limitate a sprijinului pentru familii si a asistentei personale, inclusiv in domeniul sanatatii mintale . Situatia este deosebit de dificila in zonele indepartate si rurale. Pandemia de COVID-19 a evidentiat si a intensificat provocarile cu care se confrunta persoanele care traiesc in institutii.

Calitatea serviciilor furnizate intre statele membre si in interiorul acestora variaza . In plus, sectorul este afectat de deficitul de forta de munca si de conditiile de munca dificile. Persoanele in varsta cu dizabilitati care traiesc in zone rurale sunt mai predispuse sa sufere din cauza insuficientei serviciilor sociale si de sanatate. Cartea verde privind imbatranirea populatiei subliniaza necesitatea de a asigura acces la astfel de servicii in zonele cu densitate scazuta a populatiei, iar aceasta chestiune va fi abordata in continuare in cadrul viitoarei Viziuni pe termen lung pentru zonele rurale.

Toate acestea necesita actiuni consolidate din partea statelor membre, iar Comisia va sprijini autoritatile nationale, regionale si locale in eforturile lor de dezinstitutionalizare si de asigurare a unei vieti independente, inclusiv prin intermediul fondurilor cu gestiune partajata pentru perioada 2021-2027, prin intermediul valului de renovari, al componentei de renovare a planurilor de redresare si rezilienta si al Instrumentului de sprijin tehnic.

Transformarea digitala accelerata si tranzitia verde ofera oportunitati, utilizand tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC), inteligenta artificiala si robotica, pentru a concepe servicii la fata locului si la distanta adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitati. Utilizarea eficace a acestor tehnologii necesita eliminarea barierelor in materie de accesibilitate din calea persoanelor cu dizabilitati si investitii in competentele lor digitale.

Initiative emblematice:
Pana in 2023, Comisia va publica orientari care sa recomande statelor membre imbunatatiri in ceea ce priveste viata independenta si incluziunea in comunitate, pentru a permite persoanelor cu dizabilitati sa locuiasca in locuinte accesibile si care beneficiaza de sprijin in comunitate sau sa locuiasca in continuare acasa (inclusiv sisteme de asistenta personala).

Pe baza actualului Cadru european de calitate pe baza voluntara pentru serviciile sociale, Comisia va prezenta, pana in 2024, un cadru specific pentru serviciile sociale de excelenta pentru persoanele cu dizabilitati, pentru a imbunatati furnizarea de servicii pentru persoanele cu dizabilitati si pentru a spori atractivitatea locurilor de munca in acest domeniu, inclusiv prin perfectionarea si recalificarea furnizorilor de servicii.

Comisia invita statele membre:

• sa puna in aplicare bunele practici de dezinstitutionalizare in domeniul sanatatii mintale si in ceea ce priveste toate persoanele cu dizabilitati, pentru a consolida tranzitia de la ingrijirea institutionalizata la serviciile care ofera sprijin in comunitate;
• sa promoveze si sa asigure finantare pentru locuinte sociale accesibile si favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati, inclusiv pentru persoanele in varsta cu dizabilitati, si sa abordeze provocarile cu care se confrunta persoanele fara adapost cu dizabilitati.

4.2. Dezvoltarea de noi competente pentru noi locuri de munca

Detinerea competentelor si a calificarilor adecvate reprezinta o conditie prealabila pentru a avea acces si a reusi pe piata fortei de munca. Astfel cum se prevede in Agenda pentru competente in Europa, acest lucru necesita strategii nationale in materie de competente care ar trebui sa acopere, de asemenea, nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilitati. Trebuie asigurat accesul egal la educatie si formare orientata catre piata fortei de munca la toate nivelurile. Statele membre au responsabilitatea de a adapta politicile de educatie si formare la nevoile persoanelor cu dizabilitati intr-un mod coerent cu CRPD.

In pofida dreptului de acces la educatia si formarea profesionala generala, proportia tinerilor cu dizabilitati care se indreapta catre scoli profesionale speciale este ridicata. Acest lucru se datoreaza adesea lipsei generale de accesibilitate si de amenajari corespunzatoare, precum si a sprijinului insuficient acordat cursantilor cu dizabilitati in mediile de formare profesionala traditionale. Tranzitia la piata deschisa a fortei de munca este mai dificila decat de la mediile educationale traditionale. In plus, participarea persoanelor cu dizabilitati la invatarea in randul adultilor este mai scazuta decat cea a persoanelor fara dizabilitati.

Recomandarea Consiliului privind educatia si formarea profesionala (EFP) pentru competitivitate durabila, echitate sociala si rezilienta invita statele membre sa conceapa programe profesionale astfel incat acestea sa fie favorabile incluziunii si accesibile grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilitati. Alianta europeana reinnoita pentru ucenicii va contribui la schimbul de cunostinte cu privire la modul in care uceniciile pot fi utilizate ca instrument de incluziune sociala si va incuraja angajamentele privind programe de ucenicie de calitate care sa ofere sprijin cursantilor cu dizabilitati. Prin intermediul Garantiei pentru tineret consolidate, Comisia sprijina informarea si activarea tinerilor cu dizabilitati.

Pentru ca eforturile privind furnizarea de educatie si formare sa se traduca in participarea la piata fortei de munca, consilierii de orientare si, in special, serviciile publice de ocupare a fortei de munca au un rol important de jucat. In Agenda pentru competente, Comisia se angajeaza sa isi uneasca fortele cu Reteaua europeana a serviciilor publice de ocupare a fortei de munca pentru a dezvolta invatarea reciproca, pentru a evidentia competentele necesare pe piata fortei de munca si pentru a intensifica furnizarea de servicii de orientare, inclusiv pentru persoanele incadrate in munca si pentru grupurile vulnerabile, precum si pentru a elimina diferentele in materie de competente, in special diferentele in materie de competente digitale, adesea in cooperare cu intreprinderile sociale pentru incluziunea pe piata muncii. Astfel cum s-a anuntat in Planul de actiune pentru educatia digitala 2021-2027, statele membre vor fi sprijinite in asigurarea tehnologiilor asistive si in furnizarea unui mediu si continut digital accesibile de invatare.

Comisia invita statele membre:

• sa stabileasca obiective pentru participarea adultilor cu dizabilitati la procesul de invatare in vederea cresterii participarii acestora si sa se asigure ca strategiile nationale in materie de competente acopera nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilitati pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit in Agenda pentru competente si in planul de actiune pentru punerea in aplicare a Pilonului drepturilor sociale;
• sa adopte masuri specifice si formate de formare flexibile pentru a asigura programe EFP accesibile si favorabile incluziunii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati;
• pe baza rezultatelor Planului de cooperare sectoriala in materie de competente din cadrul Pactului privind competentele, sa sprijine in continuare cooperarea dintre partile interesate relevante din economia sociala, inclusiv prin identificarea nevoilor in materie de competente digitale si prin aplicarea tehnologiei asistive pentru o mai buna capacitate de insertie profesionala.

4.3. Promovarea accesului la locuri de munca de calitate si durabile

Participarea la ocuparea fortei de munca este cea mai buna modalitate de a asigura autonomia economica si incluziunea sociala. Decalajul de ocupare a fortei de munca intre persoanele cu dizabilitati si cele fara dizabilitati ramane ridicat: persoanele cu dizabilitati au o rata mai scazuta a ocuparii fortei de munca, sunt afectate in mod disproportionat de somaj si parasesc pietele fortei de munca mai devreme. Un numar mare de persoane cu dizabilitati grav nu lucreaza pe piata deschisa a fortei de munca, ci in facilitati care ofera asa-numita angajare protejata. Astfel de sisteme sunt diverse si nu toate asigura conditii de munca adecvate sau drepturi legate de munca pentru persoanele cu dizabilitati, nici cai catre piata deschisa a fortei de munca. Privarea de capacitate juridica poate limita capacitatea persoanelor cu dizabilitati intelectual sau mintal de a incheia contracte sau de a incepe o afacere, facand astfel imposibila desfasurarea de activitati independente si antreprenoriatul.

Evaluarea Strategiei pentru persoanele cu dizabilitati 2010-2020 a identificat ocuparea fortei de munca drept una dintre cele cinci prioritati politice principale pentru actiunile viitoare. Pentru a asigura rezultate mai bune pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilitati, Comisia va continua sa sprijine statele membre in punerea in aplicare a orientarilor relevante privind ocuparea fortei de munca prin intermediul semestrului european, in dezvoltarea de instrumente statistice, precum si in promovarea schimbului de bune practici in contextul metodei deschise de coordonare pentru protectie sociala si incluziune sociala. Deblocarea potentialului si a talentelor persoanelor cu dizabilitati va fi in beneficiul cetatenilor, al economiei si al coeziunii societatii in ansamblu. Desi Directiva UE privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca contribuie in mod semnificativ la promovarea drepturilor egale ale persoanelor cu dizabilitati in ceea ce priveste incadrarea in munca, inclusiv in ceea ce priveste amenajarile corespunzatoare la locul de munca, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura rezultate mai bune pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilitati.

Comisia va asigura in continuare aplicarea riguroasa de catre statele membre a drepturilor prevazute de Directiva privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si va prezenta un raport privind aplicarea directivei in 2021. Raportul va examina, de asemenea, daca statele membre au urmat recomandarea Comisiei de a lua in considerare desemnarea unui organism de promovare a egalitatii pentru a aborda discriminarea pe motive de religie sau convingeri, dizabilitati, varsta si orientare sexuala care intra in domeniul de aplicare al directivei.

Statele membre pot utiliza Garantia pentru tineret consolidata pentru a sprijini tinerii cu dizabilitati. Alte grupuri care necesita o atentie deosebita sunt femeile si persoanele cu dizabilitati psihosocial.

Comisia va sprijini, de asemenea, politicile de ocupare a fortei de munca din statele membre prin promovarea economiei sociale, care ofera servicii pentru persoanele cu dizabilitati, contribuie la integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata deschisa a fortei de munca si ofera oportunitati de angajare. Situatia acestui sector variaza considerabil in UE. Pentru a sprijini statele membre in consolidarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate, legislatia UE privind achizitiile publice prevede contracte rezervate, iar legislatia UE in materie de concurenta permite acordarea de ajutoare de stat specifice pentru recrutarea de lucratori cu dizabilitati. In paralel, statele membre elaboreaza, de asemenea, politici de „antreprenoriat incluziv” destinate grupurilor subreprezentate, cum ar fi femeile, tinerii si migrantii, inclusiv persoanele cu dizabilitati.

Initiativa emblematica:
In 2022, Comisia va prezenta un pachet pentru imbunatatirea rezultatelor pe piata fortei de munca ale persoanelor cu dizabilitati, urmarind cooperarea cu Reteaua europeana a serviciilor publice de ocupare a fortei de munca, cu partenerii sociali si cu organizatii ale persoanelor cu dizabilitati. Pachetul va sprijini statele membre in punerea in aplicare a orientarilor relevante privind ocuparea fortei de munca prin intermediul semestrului european. Acesta va oferi orientari si va sprijini invatarea reciproca cu privire la consolidarea capacitatilor serviciilor de ocupare a fortei de munca si de integrare, promovand perspectivele de angajare prin actiuni pozitive si combatand stereotipurile, asigurand amenajari corespunzatoare, asigurand sanatatea si siguranta la locul de munca si sisteme de reabilitare profesionala in caz de boli cronice sau accidente, explorand locuri de munca de calitate prin intermediul incadrarii in munca protejate si cai catre piata deschisa a fortei de munca.

De asemenea, Comisia:

• va publica, in 2021, un raport privind punerea in aplicare a Directivei UE privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si, daca este cazul, va da curs unei propuneri legislative, in special pentru a consolida rolul organismelor de promovare a egalitatii;
• va emite, in 2021, un plan de actiune privind economia sociala pentru a imbunatati mediul favorabil economiei sociale, inclusiv oportunitatile legate de persoanele cu dizabilitati prin intermediul intreprinderilor sociale, cu accent pe integrarea pe piata deschisa a fortei de munca.

Comisia invita statele membre:

• sa stabileasca, pana in 2024, obiective de crestere a ratei de ocupare a persoanelor cu dizabilitati si de reducere a decalajelor dintre ratele de ocupare a fortei de munca intre persoanele cu dizabilitati si cele fara dizabilitati pentru a contribui la atingerea obiectivului principal pentru anul 2030 privind ocuparea fortei de munca propus in Planul de actiune privind punerea in aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale in vederea aprobarii de catre Consiliul European;
• sa consolideze capacitatile serviciilor de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu dizabilitati si sa intensifice colaborarea cu partenerii sociali si cu organizatiile persoanelor cu dizabilitati in acest scop;
• sa faciliteze desfasurarea de activitati independente si spiritul antreprenorial, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati intelectual si psihosocial, prin acordarea de sprijin in chestiuni juridice si de afaceri, inclusiv cu ajutorul fondurilor UE.

4.4. Consolidarea sistemelor de protectie sociala

Pe langa ocuparea echitabila a fortei de munca, o protectie sociala adecvata, inclusiv sisteme de pensionare, este o conditie prealabila esentiala in vederea asigurarii unui venit adecvat care sa permita persoanelor cu dizabilitati si familiilor acestora sa aiba un nivel de trai decent.

In conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale si cu CRPD, statele membre si-au intensificat reformele sistemelor proprii de protectie sociala, inclusiv ale cadrelor lor de evaluare si ale prestatiilor pentru persoanele cu dizabilitati. Toate tarile au instituit masuri pentru a asigura un venit de inlocuire pentru persoanele cu dizabilitati. Bugetele personale si sprijinul financiar, inclusiv pentru ingrijitori, devin o practica comuna. Un numar considerabil de state membre au primit sprijin din partea Comisiei pentru reformele sistemelor lor de protectie sociala prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale.

Cu toate acestea, obiectivul unui nivel de trai adecvat pentru toti nu a fost inca realizat. Participarea insuficienta pe piata fortei de munca, combinata cu o protectie sociala insuficienta si cu costuri suplimentare legate de dizabilitati, inclusiv ingrijirea familiei, sunt principalele motive pentru care persoanele cu dizabilitati si familiile acestora sunt expuse unui risc mai ridicat de saracie financiara. Criteriile de eligibilitate pentru prestatiile de invaliditate actioneaza uneori ca un obstacol in calea ocuparii unui loc de munca.

Comisia:

• va lansa, in 2022, un studiu privind protectia sociala si serviciile pentru persoanele cu dizabilitati, pentru a examina bunele practici privind prestatiile de invaliditate, venitul pentru limita de varsta, asigurarile de sanatate, prestatiile in numerar si cele nemonetare, precum si privind costurile suplimentare generate de dizabilitati;
• va oferi orientari pentru a sprijini statele membre in noi reforme ale protectiei sociale axate pe persoanele cu dizabilitati si cadrele de evaluare a dizabilitatiului, inclusiv la cerere, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

Comisia invita statele membre:

• sa defineasca masuri de combatere in continuare a decalajelor in materie de protectie sociala pentru persoanele cu dizabilitati pentru a reduce inegalitatile, inclusiv prin compensarea costurilor suplimentare legate de dizabilitati si prin eligibilitatea pentru accesul la prestatiile de invaliditate.

5. Acces egal si nediscriminare

Persoanele cu dizabilitati au dreptul la protectie impotriva oricarei forme de discriminare si violenta, la sanse egale si acces la justitie, educatie, cultura, locuinte, recreere, agrement, sport si turism, precum si acces egal la toate serviciile de sanatate.

5.1. Imbunatatirea accesului la justitie, protectie juridica, libertate si securitate

Persoanele cu dizabilitati ar trebui sa aiba acces efectiv la justitie, inclusiv prin asigurarea unor amenajari adecvate. In practica, acest lucru implica eliminarea barierelor practice si juridice care impiedica persoanele cu dizabilitati sa actioneze ca martori in procedurile penale si civile, sa isi apere drepturile in calitate de victime, persoane suspectate sau acuzate si, de asemenea, sa participe la functii profesionale precum judecatori, avocati si procurori. Exista bariere juridice, in special pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale, psihosociale sau cu probleme de sanatate mintala, deoarece acestea sunt adesea restrictionate sau private de capacitatea lor juridica.

In initiativele sale de digitalizare a sistemelor de justitie, de protectie a drepturilor victimelor si de formare a profesionistilor, Comisia ia in considerare dizabilitatiul, in conformitate cu CRPD. Digitalizarea sistemelor judiciare este esentiala pentru imbunatatirea accesului la justitie, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati in cazul in care este asigurata accesibilitatea. Comisia va acorda o atentie deosebita femeilor cu dizabilitati, care sunt de doua pana la cinci ori mai expuse violentei decat alte femei , precum si persoanelor cu dizabilitati care traiesc in institutii. In cadrul strategiei sale de formare pentru profesionistii din domeniul justitiei, Comisia se va concentra pe protectia drepturilor persoanelor in spatiul digital si pe perfectionarea formarii profesionistilor din domeniul juridic cu privire la legislatia privind persoanele cu dizabilitati, inclusiv CRPD.

Comisia:

• va colabora cu statele membre pentru a pune in aplicare Conventia de la Haga din 2000 privind protectia internationala a adultilor in conformitate cu CRPD, inclusiv prin intermediul unui studiu privind protectia adultilor vulnerabili in situatii transfrontaliere, in special a celor cu deficiente intelectuale, pentru a pregati terenul pentru ratificarea sa de catre toate statele membre;
• va lansa un studiu privind garantiile procedurale pentru adultii vulnerabili in cadrul procedurilor penale si va evalua necesitatea unor propuneri legislative de consolidare a sprijinului si a protectiei adultilor vulnerabili care sunt victime ale infractionalitatii, in conformitate cu Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025);
• va oferi statelor membre orientari privind accesul la justitie al persoanelor cu dizabilitati in UE, pe baza orientarilor internationale furnizate de Organizatia Natiunilor Unite;
• va elabora masuri de sprijinire a statelor membre in ceea ce priveste stimularea participarii persoanelor cu dizabilitati in calitate de profesionisti in sistemul de justitie si va colecta bune practici privind procesul decizional sustinut.

5.2. Accesul egal la protectie sociala, asistenta medicala, educatie si bunuri si servicii, inclusiv la locuinte

Combaterea tuturor formelor de discriminare impotriva persoanelor cu dizabilitati se afla in centrul CRPD. UE a instituit un set cuprinzator de acte legislative ale UE impotriva discriminarii pentru a asigura egalitatea de tratament indiferent de sex, orientare sexuala, rasa sau origine etnica, varsta, religie sau convingeri. Directiva privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca prevede masuri specifice pentru a asigura egalitatea de tratament al persoanelor cu dizabilitati.

Exista o lacuna in legislatia UE pentru a asigura egalitatea de tratament al persoanelor cu dizabilitati in afara domeniului ocuparii fortei de munca, cum ar fi protectia sociala, asistenta medicala, educatia si accesul la bunuri si servicii, inclusiv la locuinte. In asteptarea adoptarii unei propuneri a Comisiei de directiva a Consiliului privind egalitatea de tratament , inegalitatile si discriminarea persistente subliniaza necesitatea unor progrese suplimentare in legislatia UE.

Comisia invita statele membre:

• sa permita adoptarea propunerii Comisiei de directiva orizontala cu privire la punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament in afara domeniului ocuparii fortei de munca, inclusiv dizabilitatiul;
• sa sprijine cooperarea dintre UE si cadrele nationale ale CRPD si membrii retelelor europene ale aparatorilor drepturilor.

5.3. Educatie accesibila si favorabila incluziunii

Educatia creeaza bazele pentru combaterea saraciei si pentru crearea unor societati pe deplin favorabile incluziunii. Persoanele cu dizabilitati au dreptul de a participa la toate nivelurile si formele de educatie, inclusiv la educatia si ingrijirea timpurie, in conditii egale cu ceilalti. Institutiile de invatamant si legislatia relevanta trebuie sa ofere conditiile pentru o abordare favorabila incluziunii.

Exista inca o nevoie considerabila de actiune, dupa cum o demonstreaza decalajele in ceea ce priveste rezultatele scolare dintre cursantii cu si fara dizabilitati. Un numar mai mare de tineri cu dizabilitati parasesc timpuriu scoala si un numar mai mic de cursanti cu dizabilitati obtin o diploma universitara (diferenta de 14,4 puncte procentuale). Multi copii si tineri cu dizabilitati sunt inscrisi in scoli speciale, care nu ofera intotdeauna punti eficiente catre sistemul de invatamant general, formarea continua sau piata fortei de munca. Pana in prezent, nu s-au efectuat suficiente cercetari sistematice cu privire la conditiile necesare cursantilor cu dizabilitati pentru a reusi, inclusiv cursantii cu dizabilitati invizibil, cum ar fi autismul, dislexia sau hiperactivitatea. Masurile de izolare din timpul pandemiei de COVID-19 au accentuat urgenta elaborarii de masuri care sa faca din invatarea la distanta favorabila incluziunii si accesibila o optiune pentru toti.

La nivelul UE, educatia favorabila incluziunii a fost inclusa drept prioritate pe agenda educatiei. Una dintre cele sase axe ale spatiului european al educatiei este dedicata educatiei favorabile incluziunii si invatarii pe tot parcursul vietii pentru toti, incepand cu educatia si ingrijirea timpurie. Initiativele conexe, cum ar fi initiativa "Cai catre succesul scolar", se axeaza in special pe grupurile expuse riscului, cum ar fi elevii cu dizabilitati si cu nevoi educationale speciale. Abordarea europeana a micro-certificatelor, prin intermediul unor parcursuri de invatare flexibile si modulare, poate avea un impact pozitiv asupra capacitatii de insertie profesionala si asupra procesului de invatare pe tot parcursul vietii al persoanelor cu dizabilitati.

Politicile educationale vor continua sa fie sprijinite de Agentia Europeana pentru Educatie Speciala si Incluziva . Comisia va colecta politici si practici de promovare a realizarilor educationale ale persoanelor cu dizabilitati in statele membre, pentru a contribui la elaborarea politicilor. Se vor exploata sinergiile cu Strategia viitoare a UE privind drepturile copilului si cu Garantia europeana pentru copii, in vederea asigurarii accesului la educatie si a calitatii educatiei, inclusiv a educatiei si ingrijirii timpurii.

Ca raspuns la recomandarile formulate catre UE de catre Comitetul CRPD in 2015, Sistemul scolilor europene (ESS) a instituit un subgrup de lucru pentru conventia ONU si a adoptat un plan de actiune privind sprijinul educational si educatia favorabila incluziuni. A fost instituit un sistem specific de monitorizare a planului.

Pentru a promova educatia favorabila incluziunii persoanelor cu dizabilitati, statele membre pot utiliza oportunitatile oferite de finantarea din partea UE, inclusiv programele Erasmus+ si Corpul european de solidaritate, stabilind masuri specifice de incluziune . Politica de coeziune si Mecanismul de redresare si rezilienta pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 vor continua sa sprijine reformele nationale pentru o educatie favorabila incluziunii, avand in vedere tranzitia digitala si tranzitia verde. In plus, pentru scolile si cladirile din sistemul de invatamant, statele membre pot aborda accesibilitatea prin intermediul initiativei "Valul de renovari ale cladirilor".

Prezenta strategie va consolida cooperarea pentru reformele nationale in domeniul educatiei favorabile incluziunii si va exploata oportunitatile de sinergii intre Spatiul european al educatiei, Agenda pentru competente in Europa, Planul de actiune pentru educatia digitala si Spatiul european de cercetare, precum si intre Erasmus+ si alte instrumente de finantare ale UE.

Comisia:

• va emite, in 2021, un set de instrumente in scopul promovarii incluziunii in educatia si ingrijirea timpurie, care include un capitol specific privind copiii cu dizabilitati;
• va sprijini statele membre sa isi dezvolte in continuare sistemele de formare a cadrelor didactice pentru a aborda deficitul de cadre didactice din educatia pentru nevoi speciale si competentele tuturor profesionistilor din domeniul educatiei pentru a gestiona diversitatea in sala de clasa si pentru a dezvolta o educatie favorabila incluziunii;
• in calitate de membru al Consiliului superior al scolilor europene, va sprijini eforturile sporite de punere in aplicare a Planului de actiune privind sprijinul educational si educatia favorabila incluziunii, axandu-se pe accesibilitate si amenajarile corespunzatoare, adaptarea programelor lor de invatamant la nevoile cursantilor cu dizabilitati (de exemplu, certificate alternative de absolvire care permit continuarea educatiei la nivel national) si furnizarea de cursuri de formare pentru profesori in domeniul educatiei favorabile incluziunii.

Comisia invita statele membre:

• sa sprijine dezvoltarea unor scoli favorabile incluziunii, care pot deveni o referinta pentru predarea si invatarea inovatoare si favorabile incluziunii in intreaga UE, impreuna cu obiectivele spatiului european al educatiei si ale Planului de actiune pentru educatia digitala;
• sa se asigure ca sistemele lor de invatamant de la toate nivelurile respecta CRPD pentru a inregistra progrese in ceea ce priveste invatarea asistata in contexte generale favorabile incluziunii, astfel cum s-a anuntat in Comunicarea privind Spatiul european al educatiei;
• sa sprijine punerea in aplicare a articolului 24 din CRPD in scolile europene.

5.4. Accesul durabil si egal la asistenta medicala

Persoanele cu dizabilitati au dreptul la asistenta medicala de inalta calitate, inclusiv la reabilitare si prevenire legate de sanatate.

Sunt necesare masuri suplimentare, deoarece persoanele cu dizabilitati raporteaza nevoi nesatisfacute de examinare medicala de patru ori mai des decat persoanele fara dizabilitati. Asistenta medicala este adesea prea costisitoare, este acordata la o distanta prea mare, nu este accesibila sau este supusa unor liste lungi de asteptare. Pe masura ce prevalenta dizabilitatiului creste odata cu varsta, persoanele in varsta care traiesc in zone rurale se confrunta cu provocari specifice din cauza lipsei de asistenta medicala adecvata si a deficitelor persistente de personal . Persoanele cu dizabilitati invizibile (cum ar fi durerea cronica sau dizabilitatile intelectuale) si care sufera de boli rare sau de cancer care adesea conduc la deficiente nu primesc intotdeauna sprijinul personalizat necesar si acelasi lucru se intampla si in cazul femeilor sau al refugiatilor cu dizabilitati. Criza provocata de pandemia de COVID-19 a scos la iveala punctele slabe din sistemele de sanatate, in special in ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati care traiesc in institutii care au acces limitat la asistenta medicala de urgenta si la terapie intensiva.

Uniunea Europeana a sanatatii, lansata de Comisie in noiembrie 2020 , va sprijini statele membre in politicile de imbunatatire a rezilientei sistemelor lor de sanatate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati.

Reformele intreprinse de statele membre ar trebui sa abordeze provocarile specifice fiecarei tari in ceea ce priveste grupurile care se confrunta cu obstacole deosebite in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, tinand seama de initiativa Comisiei privind transformarea digitala a serviciilor de sanatate si de asistenta.

Comisia isi va intensifica lupta impotriva cancerului prin intermediul Planului european de combatere a cancerului. Pentru a consolida drepturile pacientilor, Comisia va efectua o evaluare a Directivei 2011/24/UE privind drepturile pacientilor in cadrul asistentei medicale transfrontaliere. In cadrul acestei evaluari, Comisia va identifica situatiile in care statele membre au optat sa ramburseze costurile de cazare si de calatorie sau costurile suplimentare pe care le-ar fi suportat persoanele cu dizabilitati pentru a avea acces la asistenta medicala transfrontaliera. Comisia va evalua, de asemenea, in ce masura punctele nationale de contact privind asistenta medicala transfrontaliera au pus la dispozitie informatii intr-un format accesibil persoanelor cu dizabilitati.

Comisia:

• va aborda aspecte legate de sanatate si dizabilitati prin intermediul Grupului de coordonare privind promovarea sanatatii, prevenirea bolilor si gestionarea bolilor netransmisibile (SGPP) pentru schimbul de bune practici validate in materie de sanatate, in vederea sprijinirii statelor membre in reformele lor in domeniul sanatatii;
• va sprijini partile interesate pentru a aborda si a atenua sarcina pe care pandemia de COVID-19 o impune asupra sanatatii mintale a cetatenilor europeni;
• va aborda inegalitatile specifice pentru persoanele cu dizabilitati in ceea ce priveste accesul la prevenirea cancerului, depistarea timpurie si asistenta medicala prin actiuni specifice identificate prin registrul de inegalitati din planul european de combatere a cancerului.

Comisia invita statele membre:

• sa imbunatateasca accesul persoanelor cu dizabilitati la intregul portofoliu de asistenta medicala, inclusiv la serviciile de sanatate sexuala si reproductiva si de prevenire, inclusiv prin intermediul orientarilor Comisiei privind accesul la asistenta medicala pentru persoanele cu dizabilitati, pe baza unei asistente medicale favorabile incluziunii, accesibile si axate pe persoane, precum si a consimtamantului exprimat liber si in cunostinta de cauza;
• sa creasca gradul de sensibilizare si sa dezvolte strategii de sprijin pentru pacientii cu dizabilitati in ceea ce priveste bolile rare si sa identifice si sa analizeze modalitati de facilitare a accesului la tratamente de ultima generatie, inclusiv prin utilizarea inovatiilor digitale in toate statele membre.

5.5. Imbunatatirea accesului la arta si cultura, activitati recreative, activitati de timp liber, sport si turism

Arta si cultura, sportul, activitatile de timp liber, activitatile recreative si turistice accesibile si favorabile incluziunii sunt esentiale pentru participarea deplina in societate. Acestea sporesc bunastarea si ofera tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilitati, posibilitatea de a-si dezvolta si utiliza potentialul. Consiliul a subliniat importanta lor in concluziile sale privind accesul la sport al persoanelor cu dizabilitati. Turismul accesibil pentru persoanele cu dizabilitati este esential pentru a sprijini atat participarea, cat si dezvoltarea socioeconomica. CRPD solicita o politica duala, care sa promoveze atat activitatile generale, cat si cele specifice persoanelor cu dizabilitati pentru copii si adulti.

Comisia va consolida participarea persoanelor cu dizabilitati in toate aceste domenii prin continuarea cooperarii cu organizatiile sportive generale si specifice persoanelor cu dizabilitati de la toate nivelurile. Aceasta va promova si va spori vizibilitatea operelor de arta pentru persoanele cu dizabilitati si va depune eforturi pentru ca patrimoniul cultural si toate formele de arta sa devina accesibile si favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati, cu sprijin acordat prin finantare din partea UE, precum programul "Europa creativa". Comisia va aborda, de asemenea, stereotipurile legate de dizabilitati, de exemplu in mass-media si in filme, in conformitate cu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, care prevede respectarea de catre comunicarile comerciale a demnitatii umane si ca acestea sa nu includa nicio discriminare, inclusiv cea bazata pe dizabilitati. In plus, Comisia va evalua disponibilitatea operelor tiparite pentru persoanele cu dizabilitati, tinand seama de legislatia UE in vigoare.

De asemenea, Comisia:

• va lansa un studiu de evaluare a punerii in aplicare a articolului 30 din CRPD pentru a sprijini statele membre in politicile de crestere a participarii persoanelor cu dizabilitati la activitati sportive, culturale si recreative si a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilitati;
• va colabora cu Comitetul paralimpic international pentru promovarea incluziunii in sport si combaterea stereotipurilor;
• va promova in continuare dezvoltarea turismului accesibil, in special in orase, prin intermediul premiului "Capitala europeana a turismului inteligent".

Cmisia invita statele membre:

• sa promoveze si sa incurajeze activitatile artistice ale persoanelor cu dizabilitati si sa sensibilizeze publicul cu privire la acestea, facandu-le vizibile prin expozitii si spectacole si sa faca mai multe colectii de arta si muzee accesibile persoanelor cu dizabilitati.

5.6. Asigurarea sigurantei si a protectiei

Persoanele cu dizabilitati se confrunta cu un risc mai mare de a deveni victime ale violentei si abuzurilor, atat in mediul lor familial, cat si in institutii, in special femeile, persoanele in varsta si copiii cu dizabilitati . Persoanele cu dizabilitati sunt, de asemenea, tinta discursurilor de incitare la ura si a hartuirii, inclusiv in institutiile de invatamant. Persoanele cu dizabilitati sau cu probleme de sanatate se confrunta cu o prevalenta mai mare a violentei (17 % fata de 8 % dintre persoanele fara dizabilitati) si se confrunta cu o rata mai ridicata a hartuirii (50 % comparativ cu 37 % din persoanele fara dizabilitati).

Traficantii de fiinte umane exploateaza vulnerabilitatile specifice ale persoanelor cu dizabilitati in scopul exploatarii sexuale, al cersetoriei fortate si al casatoriilor fictive. Siguranta si bunastarea migrantilor, a solicitantilor si a beneficiarilor de protectie internationala, inclusiv a copiilor cu dizabilitati, nu sunt intotdeauna protejate in centrele de primire sau in alte centre care ii gazduiesc. Dezastre precum inundatiile si cutremurele exacerbeaza vulnerabilitatile existente, ingreunand astfel redresarea in caz de dezastru pentru grupurile defavorizate. Aspectele legate de egalitate si accesibilitate in caz de dezastre sunt adesea neglijate in planurile de urgenta existente si in asistenta in materie de protectie civila.

In plus, schimbarile climatice pot avea, de asemenea, un impact mai semnificativ asupra persoanelor cu dizabilitati care pot fi expuse riscului atunci cand sunt afectate principalele servicii si infrastructuri-cheie ; prin urmare, este deosebit de important sa se asigure ca tranzitia verde catre o societate neutra din punctul de vedere al impactului asupra climei si rezilienta este echitabila si favorabila incluziunii si implica persoanele cu dizabilitati.

Sunt necesare politici multidimensionale pentru a sprijini si a proteja mai bine siguranta persoanelor cu dizabilitati in toate situatiile. Pentru a asigura o mai buna protectie impotriva violentei si a criminalitatii, UE a instituit un mecanism juridic solid, iar Comisia va desfasura actiuni specifice in cadrul Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025 si al Strategiei UE privind drepturile copilului, cuprinzand consolidarea capacitatilor profesionistilor si campanii de sensibilizare. In plus, Comisia va asigura integrarea aspectelor legate de dizabilitati ale violentei si abuzurilor in viitoarele politici relevante ale UE. Politicile ar trebui sa includa monitorizarea institutiilor si identificarea si investigarea sistematica in cazurile de violenta, infractiuni sau abuz.

Sistemul european comun de azil (SECA) stabileste standarde comune de protectie si mecanisme de cooperare pentru a aborda situatia si nevoile specifice ale solicitantilor si beneficiarilor vulnerabili de protectie internationala, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati. Comisia a facut propuneri de reformare a sistemului european comun de azil, conferindu-i o mai buna rezilienta si eficacitate, consolidand, in acelasi timp, si standardele de protectie aplicabile. In aceeasi ordine de idei, Comisia va asigura sprijin pentru persoanele cu dizabilitati in cadrul Fondului pentru azil, migratie si integrare (FAMI), iar Biroul European de Sprijin pentru Azil va facilita formarea ofiterilor de protectie si a interpretilor care se ocupa de cererile de azil depuse de persoanele vulnerabile, inclusiv de persoanele cu dizabilitati. In plus, Comisia va asigura sinergii in punerea in aplicare a prezentei strategii cu Planul de actiune privind integrarea si incluziunea (2021-2027). Unul dintre principiile de baza ale noului plan de actiune este "incluziunea pentru toti", tinand seama de provocarile legate de riscurile multiple si intersectionale care pot reprezenta provocari specifice pentru migranti.

Trecand la standarde europene comune in operatiunile de protectie civila, Comisia va include actiuni de sensibilizare pentru imbunatatirea sigurantei grupurilor vulnerabile. Finantarea din partea UE va fi utilizata pentru a sensibiliza populatia cu privire la nevoile persoanelor cu dizabilitati prin intermediul reuniunilor in materie de protectie civila cu Forumul privind protectia civila si cu Reteaua de cunostinte in materie de protectie civila a Uniunii. Comisia va continua sa finanteze programe de formare pentru situatii de dezastre, inclusiv proiecte de pregatire si exercitii care tin seama de nevoile persoanelor cu dizabilitati, si va consolida monitorizarea specifica a actiunilor de prevenire.

De asemenea, Comisia:

• va furniza, pana in 2024, orientari statelor membre si practicienilor, inclusiv agentilor de politie, cu privire la imbunatatirea sprijinului acordat victimelor violentei care sunt persoane cu dizabilitati;
• va invita Agentia pentru Drepturi Fundamentale sa examineze situatia persoanelor cu dizabilitati care traiesc in institutii in ceea ce priveste violenta, abuzul si tortura.

Comisia invita statele membre:

• sa puna in aplicare acquis-ul SECA, tinand seama de nevoile specifice ale solicitantilor si beneficiarilor vulnerabili de protectie internationala, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati, si sa asigure o protectie adecvata in practica;
• sa faciliteze formarea ofiterilor de protectie si a interpretilor care se ocupa de cererile de azil depuse de persoanele vulnerabile, inclusiv de persoanele cu dizabilitati, in stransa colaborare cu Biroul European de Sprijin pentru Azil in acest sens.

6. Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati la nivel mondial

UE va continua sa sustina drepturile omului in cazul persoanelor cu dizabilitati si sa sprijine incluziunea sociala a acestora in toate relatiile internationale, precum si in cadrul tuturor actiunilor externe, al planificarii politicilor, al programelor si activitatilor de finantare. De asemenea, trebuie sa se acorde atentie copiilor si tinerilor cu dizabilitati, in special in societatile aflate in situatii de conflict si post-conflict sau in tarile in curs de dezvoltare, unde protectia, accesul la scoala si serviciile de baza lipsesc adesea.

Acest lucru implica acordarea unei atentii deosebite colaborarii cu tarile terte in cadrul politicilor de extindere si de vecinatate ale UE si al agendei sale mai ample de cooperare pentru dezvoltare.

Aproximativ 15 % din populatia lumii traieste cu o anumita forma de dizabilitati, dintre care aproximativ 2-4 % se confrunta cu dificultati functionale grave, aproximativ 80 % traind in tari in curs de dezvoltare . In multe parti ale lumii, persoanele cu dizabilitati au acces redus la servicii de baza favorabile incluziunii, la protectie, tehnologii asistive, informatii, justitie si identitate juridica. Acest lucru se adauga discriminarii si lipsei oportunitatilor de angajare. Printre cele mai presante probleme se numara continuarea ingrijirii institutionalizate si segregarea. Adesea, sistemele de invatamant nu tin seama de nevoile copiilor cu dizabilitati. In plus, persoanele cu dizabilitati sunt adesea printre cele mai vulnerabile in situatii de criza umanitara. In caz de dezastre, rata mortalitatii acestora este de doua pana la patru ori mai mare decat cea a persoanelor fara dizabilitati.

Prin prezenta strategie, UE isi va consolida rolul la nivel mondial de aparator al drepturilor persoanelor cu dizabilitati prin cooperare, actiuni umanitare si dialog cu comunitatea internationala a CRPD. Recunoscand diferitele provocari cu care se confrunta tarile partenere si varietatea cadrelor de cooperare existente cu UE, prezenta strategie va servi drept sursa de inspiratie pentru orientarea eforturilor de reforma si planificarea asistentei cu tarile partenere si cu partile interesate relevante. In plus, UE va continua sa furnizeze ajutor umanitar si protectie in functie de necesitati, in conformitate cu principiile umanitare.

UE invita toate statele sa respecte, sa protejeze si sa aplice drepturile persoanelor cu dizabilitati, reflectate in toate initiativele politice care modeleaza deceniul urmator . Este esential ca actiunea externa sa respecte si sa puna in aplicare principiile CRPD, precum si Agenda 2030, integrand abordarea proiectarii universale pentru o mai buna accesibilitate si sa asigure amenajari corespunzatoare pentru persoanele cu dizabilitati in toate actiunile. UE va face acest lucru utilizand toate instrumentele sale, de la dialogurile politice, dialogurile privind drepturile omului si dialogurile comerciale la cooperarea cu tarile terte in cadrul politicilor de vecinatate, de extindere si de parteneriat international ale UE, acoperind, de asemenea, actiunile umanitare si cooperarea cu organizatiile multinationale. UE sprijina reformele politicilor publice la nivel mondial pentru a le face mai favorabile incluziunii si depune eforturi pentru a se asigura ca toate drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor cu dizabilitati, raman in centrul raspunsului la pandemia de COVID-19 si al redresarii globale. Delegatiile UE ofera sprijin pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, orientari pentru punerea in aplicare a accesibilitatii si asigurarea unei consultari semnificative a persoanelor cu dizabilitati, inclusiv prin intermediul organizatiilor lor reprezentative, pe baza bunelor practici existente. UE depune eforturi pentru realizarea unor actiuni specifice privind dizabilitatiul, precum si pentru integrarea aspectelor legate de dizabilitati in actiunile sale externe. Planul de actiune al UE privind drepturile omului si democratia 2020-2024 si Planul de actiune al UE pentru egalitatea de gen III 2021-2025 stabilesc ambitiile UE de a intensifica actiunile de combatere a tuturor formelor de discriminare cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati, acordand o atentie deosebita formelor multiple si intersectionale de discriminare, in conformitate cu orientarile sale privind drepturile omului referitoare la nediscriminare in actiunile externe.

UE va urmari, de asemenea, sa se asigure ca nevoile persoanelor cu dizabilitati sunt abordate in mod adecvat in cadrul ajutorului umanitar finantat de UE, prin consolidarea implicarii persoanelor cu dizabilitati si a cooperarii cu societatea civila, precum si prin sprijinirea consolidarii capacitatilor. In plus, UE isi va consolida colectarea de date privind persoanele cu dizabilitati in cadrul ajutorului umanitar finantat de UE, de exemplu prin promovarea utilizarii setului scurt de intrebari al Washington Group. In plus, o trimitere la CRPD va fi inclusa in revizuirea Regulamentului SPG+ privind sistemul de preferinte generalizate al UE, stimuland respectarea acestuia de catre partenerii comerciali afiliati.

UE isi va intensifica si consolida, de asemenea, cooperarea cu alte state parti si semnatare, pentru a inregistra progrese in ceea ce priveste ratificarea si punerea in aplicare a CRPD si pentru a-si consolida pozitia de lider, in special in contextul Conferintei anuale a statelor parti la CRPD. UE sprijina in continuare organizatiile societatii civile pentru a asigura faptul ca reprezentantii persoanelor cu dizabilitati pot participa la toate procesele relevante prin dialoguri structurate specifice si favorabile incluziunii, la nivelul UE, al tarilor partenere si la nivel mondial. Acestea declanseaza schimburi de opinii privind initiativele strategice si bunele practici, precum si o diseminare mai larga a rezultatelor.

UE isi va impartasi strategiile si practicile privind punerea in aplicare a CRPD in forurile multilaterale ale ONU, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului, Comisia pentru statutul femeii sau Comisia pentru dezvoltare sociala si cu organizatiile de integrare regionala, cum ar fi Uniunea Africana, ASEAN sau USAN. Scopul acestui schimb ar fi de a stimula punerea in aplicare transparenta si ambitioasa a CRPD in intreaga lume , in timp ce UE ar beneficia, de asemenea, de pe urma schimbului de practici la nivel mondial. O implicare mai puternica a UE in cadrul Comitetului CRPD ar putea declansa o punere in aplicare mai eficace a CRPD atat in UE, cat si in afara acesteia. Comisia va propune statelor membre ca UE sa prezinte un candidat la alegerile pentru Comitetul CRPD, in conformitate cu Comunicarea comuna privind multilateralismul.

Comisia si Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate/Vicepresedintele Comisiei (IR/VP):

• vor actualiza, in 2021, setul de instrumente privind "Abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare bazata pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului", pentru a aborda toate inegalitatile, inclusiv discriminarea impotriva persoanelor cu dizabilitati, in cadrul actiunilor externe;
• vor asigura faptul ca delegatiile UE joaca un rol mai activ in sprijinirea punerii in aplicare a CRPD si in promovarea ratificarii la nivel mondial;
• vor utiliza in mod sistematic indicatorul privind dizabilitatiul al Comitetului de asistenta pentru dezvoltare (DAC) din cadrul OCDE pentru a urmari investitiile favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati in vederea unei monitorizari specifice a finantarii din partea UE;
• vor furniza asistenta tehnica, impreuna cu statele membre, administratiilor tarilor partenere prin intermediul programelor si mecanismelor lor;
• vor organiza dialoguri structurate periodice in cadrul Conferintei anuale a statelor parti la CRPD si in contextul altor foruri multilaterale existente si vor consolida cooperarea, cu accent pe accesibilitate si ocuparea fortei de munca.

7. Punerea in aplicare eficienta a strategiei

Comisia invita statele membre si toate institutiile si agentiile UE sa ia in considerare nevoile persoanelor cu dizabilitati atunci cand elaboreaza, pun in aplicare si monitorizeaza politicile, legislatia si programele de finantare prin actiuni specifice si integrare. Comisia incurajeaza cooperarea in materie de dizabilitati intre institutiile UE, statele membre si alte parti interesate, sprijinita de utilizarea fondurilor din partea UE si de furnizarea de formare.

7.1. O mai buna legiferare - respectarea CRPD in procesul de elaborare a politicilor

Obiectivul unei mai bune legiferari este de a oferi cea mai buna baza posibila pentru un proces de elaborare a politicilor in timp util si solid. Articolul 10 din TFUE subliniaza ca Uniunea ar trebui sa combata discriminarea, inclusiv discriminarea bazata pe dizabilitati, atunci cand isi defineste si pune in aplicare politicile.

Elaborarea eficienta a politicilor implica consultarea si participarea persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor lor reprezentative pe tot parcursul procesului, precum si furnizarea de informatii cu privire la initiativele politice si de consultari relevante in formate accesibile.

In cadrul activitatilor sale de promovare a egalitatii pentru toti si a egalitatii in toate sensurile sale, Grupul operativ pentru egalitate al Comisiei se straduieste sa asigure integrarea aspectelor legate de dizabilitati in toate domeniile de politica.

De asemenea, Comisia:

• va consolida setul de instrumente pentru o mai buna legiferare, care sa sporeasca incluziunea persoanelor dizabilitati pentru a asigura conformitatea cu CRPD;
• va asigura includerea si evaluarea coerente ale aspectelor legate de dizabilitati in evaluarile si estimarile impactului, dupa caz, inclusiv prin formarea personalului care pregateste initiative privind CRPD.

7.2. Intensificarea cooperarii dintre institutiile UE si statele membre

Pentru a consolida punerea in aplicare a CRPD si pentru a reflecta mai bine angajamentul asumat de UE in calitate de parte la conventie, Comisia va investi in consolidarea coordonarii la nivelul UE, in conformitate cu recomandarile Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati. Comisia va colabora cu Parlamentul European si cu Consiliul pentru a se asigura ca aspectele legate de dizabilitati sunt luate in considerare in mod corespunzator in cadrul negocierilor interinstitutionale si vor colabora pentru identificarea lacunelor din legislatia existenta.

Comisia:

• va invita toate institutiile, organele, agentiile si delegatiile UE sa desemneze coordonatori pentru persoanele cu dizabilitati pentru institutiile lor si pentru strategiile lor pentru persoanele cu dizabilitati;
• va organiza reuniuni periodice la nivel inalt intre Parlamentul European, Consiliu, Comisie si SEAE, cu implicarea organizatiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilitati;
• va organiza un schimb anual de opinii cu Comitetul Economic si Social European si cu Comitetul Regiunilor.

Comisia invita statele membre:

• sa tina seama de nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilitati in toate politicile care urmeaza sa fie abordate la nivelul Consiliului si in concluziile Consiliului (integrarea aspectelor legate de dizabilitati).

7.3. Colaborarea cu statele membre, cu autoritatile regionale si locale

Statele membre, in calitate de parti la CRPD, sunt actori-cheie in punerea in aplicare a CRPD, implicand guvernele, parlamentele si alte parti interesate la diferite niveluri. Acestea trebuie sa raporteze periodic Comitetului ONU cu privire la masurile lor de punere in aplicare a CRPD, inclusiv cu privire la strategiile nationale pentru persoanele cu dizabilitati. Comisia va consolida mecanismul de guvernanta pentru cooperare la nivelul UE.

Initiativa emblematica:
In 2021, Comisia va infiinta Platforma pentru persoanele cu dizabilitati. Aceasta va inlocui Grupul la nivel inalt pentru persoanele cu dizabilitati existent si va sprijini punerea in aplicare a prezentei strategii, precum si a strategiilor nationale pentru persoanele cu dizabilitati. Platforma va reuni punctele focale nationale ale CRPD, organizatiile persoanelor cu dizabilitati si Comisia. Platforma ar putea fi utilizata ca forum pentru schimbul de opinii cu privire la evaluarile ONU privind punerea in aplicare a CRPD de catre statele membre. Prezenta online a Platformei pentru persoanele cu dizabilitati va contine informatii cu privire la reuniunile, activitatile, analizele si informatiile de tara, inclusiv promovarea bunelor practici accesibile si favorabile incluziunii.

De asemenea, Comisia:

• va stabili un dialog privind dizabilitatiul cu retelele existente ale autoritatilor locale si regionale.

Comisia invita statele membre:

• sa adopte strategii nationale ambitioase pentru a incuraja punerea in aplicare a CRPD si a prezentei strategii la nivel national, regional si local.

7.4. Sprijinirea punerii in aplicare prin finantare din partea UE

Pentru a sprijini punerea in aplicare a prezentei strategii si a CRPD, UE va promova in continuare utilizarea fondurilor UE de catre statele membre, astfel cum se prevede in cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, precum si prin noi oportunitati de finantare in cadrul NextGenerationEU, al planului de redresare care va conduce spre iesirea din criza actuala si va pune bazele unei Europe moderne si mai durabile. Instrumentul de sprijin tehnic poate sprijini statele membre cu expertiza tehnica personalizata.

Regulamentul privind dispozitiile comune pentru fondurile cu gestiune partajata prevede cadrul de politica pentru, printre altele, fondurile politicii de coeziune, inclusiv Fondul social european+ (FSE+), Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) si noul Fond pentru o tranzitie justa (FTJ). Acesta prevede ca statele membre trebuie sa indeplineasca asa-numitele "conditii favorizante" pentru a se asigura ca mediul de investitii pentru sprijinul UE este bine pregatit in prealabil. O conditie favorizanta impune existenta unui cadru national care sa asigure punerea in aplicare a CRPD. Unul dintre criteriile de indeplinire a acesteia se refera la existenta unor mecanisme care sa asigure accesibilitatea. Finantarea din partea UE sprijina domenii precum dezinstitutionalizarea, incluziunea socioeconomica a persoanelor cu dizabilitati, accesul la servicii, educatie si asistenta medicala favorabile incluziunii, accesul mai inclusiv la patrimoniul cultural si asigurarea accesibilitatii. Punctele focale ale CRPD din statele membre pot juca un rol important in sprijinirea indeplinirii conditiilor favorizante relevante pe parcursul perioadei de programare. Regulamentul privind dispozitiile comune prevede, de asemenea, ca accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilitati sa fie luata in considerare pe tot parcursul elaborarii si punerii in aplicare a programelor operationale ale statelor membre.

Alte fonduri pot juca un rol in realizarea obiectivelor prezentei strategii.

Programul Erasmus+ va incuraja sprijinul financiar si alte masuri de incluziune pentru participantii cu dizabilitati. Programul „Cetatenie, egalitate, drepturi si valori” (CERV) va sprijini punerea in aplicare si guvernanta prezentei strategii. Comisia va incuraja o punere in aplicare favorabila incluziunii persoanelor cu dizabilitati a altor instrumente si programe financiare, cum ar fi InvestEU, Orizont Europa.

Pentru a alinia gestionarea fondurilor relevante in temeiul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati, Comisia va sprijini statele membre printr-o cooperare mai stransa, prin activitati de sensibilizare si prin orientari specifice.

Instrumentul de vecinatate, cooperare pentru dezvoltare si cooperare internationala 2021-2027 va contribui la punerea in aplicare a obiectivelor externe ale strategiei. Fonduri precum SOCIEUX+, programul de cooperare tehnica axat pe misiuni pe termen scurt, Instrumentul de asistenta tehnica si schimb de informatii (TAIEX) si programele TWINNING vor contribui la punerea in aplicare a politicilor UE privind persoanele cu dizabilitati la nivel mondial.

De asemenea, Comisia:

• va explora oportunitatile de finantare prin intermediul noului program "Cetatenie, egalitate, drepturi si valori" (CERV), pentru a incuraja implicarea cetatenilor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti;
• va sprijini statele membre sa utilizeze fondurile UE in conformitate cu CRPD si cu respectarea accesibilitatii, asigurand faptul ca fondurile UE nu sprijina actiuni care contribuie la segregare sau excluziune.

Comisia invita statele membre:

• sa asigure parteneriatul cu autoritatile regionale si locale, cu organizatiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilitati, cu societatea civila, cu organismele din domeniul drepturilor fundamentale si cu alte parti interesate in conceperea si punerea in aplicare a fondurilor UE;
• sa incurajeze punctele focale ale CRPD sa sprijine indeplinirea conditiilor favorizante relevante pe parcursul intregii perioade de programare.

8. Conducand prin puterea exemplului

Comisia isi propune sa conduca prin puterea exemplului si invita si alte institutii, organisme si agentii ale UE sa faca acelasi lucru.

8.1. Incluziunea persoanelor cu dizabilitati in procesele de selectie, recrutare, angajare si pastrare

Diversitatea si incluziunea imbogatesc si consolideaza organizatiile. In acest spirit, Comisia va include in strategia sa reinnoita in materie de resurse umane actiuni menite sa stimuleze recrutarea, angajarea efectiva si perspectivele de cariera ale personalului cu dizabilitati si sa creeze medii de lucru favorabile incluziunii, consolidandu-si angajamentul in calitate de angajator de a promova diversitatea si egalitatea, asigurand in acelasi timp accesibilitatea si amenajarile corespunzatoare. Oficiul pentru diversitate si incluziune recent creat va supraveghea elaborarea si punerea in aplicare a actiunilor relevante si va contribui la promovarea diversitatii, a egalitatii si a incluziunii in toate departamentele Comisiei.

Procesul de selectie si recrutare este bazat pe merite si pe o politica a egalitatii de sanse. Cu toate acestea, trebuie puse in aplicare o abordare proactiva si masuri de promovare a unei mai mari diversitati.

In ceea ce priveste recrutarea, vor fi efectuate verificari privind egalitatea si diversitatea proceselor, a procedurilor si a instrumentelor de recrutare pentru a identifica orice eventuale riscuri de prejudecati sau discriminare, precum si actiunile de remediere necesare. Se vor lua masuri adecvate pentru a se asigura remedierea eficienta a problemelor identificate de analizele privind egalitatea si diversitatea.

Acest lucru va fi sprijinit de o campanie de comunicare interna a Comisiei si de formarea personalului, inclusiv a cadrelor de conducere si a profesionistilor din domeniul resurselor umane (pentru care formarea va fi obligatorie), pentru a asigura un mediu de lucru respectuos si a actiona impotriva prejudecatii si a discriminarii, inclusiv impotriva discriminarii persoanelor cu dizabilitati.

In ceea ce priveste selectia personalului, Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO) va continua sa aplice politica sa in materie de egalitate, diversitate si incluziune in cazul concursurilor si selectiilor sale prin colectarea de date privind dizabilitatiul in etapa de depunere a candidaturii. In acest mod, EPSO este in masura sa garanteze amenajari corespunzatoare, sa identifice mai bine lacunele in ceea ce priveste amploarea interventiei sale si sa sporeasca posibilitatile candidatilor cu dizabilitati de a participa la teste. De asemenea, acesta isi va actualiza strategia specifica de comunicare si de informare, isi va dezvolta in continuare reteaua de organizatii partenere pentru persoanele cu dizabilitati, expertiza in amenajari corespunzatoare, precum si catalogul de formare si de servicii.

In toate canalele sale de recrutare si in diferitele sale programe, Comisia aplica o politica a egalitatii de sanse. Pentru ca acest lucru sa se materializeze in practica, aceasta va incuraja in mod explicit candidaturile persoanelor cu dizabilitati si va oferi candidatilor sprijin si asistenta specifice pe tot parcursul procesului.

Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) va continua punerea in aplicare a planului sau de actiune privind dizabilitatiul.

Initiativa emblematica:
Comisia va adopta o strategie reinnoita in materie de resurse umane care va include actiuni de promovare a diversitatii si a incluziunii persoanelor cu dizabilitati si invita EPSO sa completeze aceste eforturi in colaborare cu alte institutii ale UE care efectueaza recrutari.

De asemenea, Comisia:

• va asigura continuarea eliminarii si a prevenirii obstacolelor de catre toate serviciile pentru personalul si pentru publicul cu dizabilitati (de exemplu, echipamente TIC accesibile si instrumente pentru reuniuni online);
• va consolida raportarea prin gestionarea tuturor serviciilor Comisiei cu privire la diversitate, inclusiv a amenajarilor corespunzatoare pentru personalul cu dizabilitati.

8.2. Accesibilitatea cladirilor si a comunicarii

Comisia si-a imbunatatit in permanenta accesibilitatea cladirilor, a mediilor digitale si a comunicatiilor si isi va intensifica eforturile pentru a asigura accesibilitatea, inclusiv prin proiecte inovatoare, sporind accesibilitatea publicatiilor, in special a legislatiei si a politicilor UE, oferind formare personalului si sprijinind invatarea interpretarii in limbajul international al semnelor.

Comisia:

• va adopta, in 2021, un plan de actiune privind accesibilitatea continutului web, care urmeaza sa fie partajat si promovat in toate institutiile, organismele si agentiile UE pentru a asigura conformitatea site-urilor UE, a documentelor publicate pe aceste site-uri si a platformelor online cu standardele europene in materie de accesibilitate;
• va imbunatati, pana in 2023, accesibilitatea la nivelul serviciilor sale de comunicare audiovizuala si de concept grafic, precum si al publicatiilor si evenimentelor sale, inclusiv, dupa caz, interpretarea in limbajul semnelor si documentele in format "usor de citit";
• va asigura accesibilitatea pentru toate cladirile nou ocupate ale Comisiei, sub rezerva eventualelor cerinte de urbanism ale tarilor-gazda;
• va asigura accesibilitatea locurilor in care sunt organizate evenimentele Comisiei;
• se va asigura ca, pana in 2030, toate cladirile Comisiei respecta standardele europene in materie de accesibilitate, sub rezerva cerintelor de urbanism ale tarilor-gazda.

9. Sensibilizare, guvernanta si masurarea progreselor

Comisia va colabora cu statele membre pentru a completa si a sprijini campaniile nationale, pentru a consolida masurile de sensibilizare si pentru a combate stereotipurile legate de dizabilitati. Aceasta va continua sa organizeze evenimente specifice, in special Ziua europeana a persoanelor cu dizabilitati, celebrand Ziua internationala a persoanelor cu dizabilitati a ONU in data de 3 decembrie.

Comisia va consolida dialogurile structurate cu persoanele cu dizabilitati si cu organizatiile reprezentative ale acestora, va asigura reprezentarea lor in procesele politice relevante si consultarea lor cu privire la propunerile relevante ale Comisiei. Aceasta va continua sa finanteze activitatea organizatiilor persoanelor cu dizabilitati care contribuie la punerea in aplicare a CRPD, prin intermediul programului "Cetatenie, egalitate, drepturi si valori".

Protocolul optional la CRPD permite persoanelor cu dizabilitati sa se adreseze comitetului aferent atunci cand sustin ca sunt victime ale unei incalcari de catre statul parte la conventie a dispozitiilor CRPD. Nu toate statele membre au aderat la protocol, iar propunerea de decizie a Consiliului privind aderarea UE la Protocolul optional la CRPD este in curs de examinare din 2008. Comisia va urmari indeaproape progresele inregistrate de statele membre in ceea ce priveste aderarea la Protocolul optional si va reexamina ratificarea de catre UE a Protocolului optional la CRPD din aceasta perspectiva.

Comisia va initia colaborarea cu Consiliul pentru a actualiza declaratia UE privind competenta UE in ceea ce priveste aspectele reglementate de CRPD, conform recomandarii Comitetului CRPD din 2015 . Numarul actelor juridice relevante ale UE a crescut considerabil, de la aproximativ 40 enumerate in declaratie in 2008 la peste 130.

9.1. Consolidarea cadrului UE in temeiul CRPD

In calitate de parte la CRPD, UE a avut obligatia de a institui un cadru pentru a promova, proteja si monitoriza punerea in aplicare a conventiei.

In acest sens, a fost instituit un cadru specific al UE , format din Ombudsmanul European, Comisia pentru petitii a Parlamentului European, Agentia pentru Drepturi Fundamentale si Forumul european al persoanelor cu dizabilitati, fiecare indeplinindu-si sarcinile in mod independent, dar coordonat. Cadrul UE supravegheaza domenii din CRPD in care statele membre au transferat competente catre UE, precum si punerea in aplicare a CRPD de catre institutiile UE.

Pentru a spori eficacitatea acestui mecanism la nivelul UE, Comisia:

• va examina, in 2022, functionarea cadrului UE si va propune actiuni pe aceasta baza;
• va organiza un dialog anual intre Comisie ca punct focal al UE si cadrul UE.

9.2. Asigurarea unei monitorizari si a unei raportari solide

Pe baza experientei dobandite in urma Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati, Comisia va institui un cadru de monitorizare a punerii in aplicare a prezentei strategii, care va contribui, de asemenea, la semestrul european, la tabloul de bord social si la punerea in aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabila.

Monitorizarea progreselor inregistrate in statele membre se va baza pe imbunatatirea colectarii de date statistice privind situatia persoanelor cu dizabilitati, precum si pe informatii privind politicile si practicile nationale care completeaza raportarea de catre statele membre catre comitetul specific al ONU. Un nou tablou de bord va prezenta progresele inregistrate in punerea in aplicare a activitatilor la nivelul UE in temeiul prezentei strategii, precum si a celor in domeniile in care Comisia invita statele membre sa ia masuri. Comisia va continua sa monitorizeze punerea in aplicare a legislatiei UE privind persoanele cu dizabilitati. In plus, Comisia va examina daca este necesara ajustarea actiunilor pe baza unui raport intermediar al prezentei strategii.

In numele UE, Comisia Europeana, in calitate de punct focal al UE, raporteaza periodic Comitetului CRPD cu privire la punerea in aplicare de catre UE a conventiei. In acest scop, Comisia va colecta informatii, inclusiv de la Parlamentul European si de la Consiliu, precum si de la serviciile Comisiei.

Pentru a face posibila o monitorizare eficienta, datele de calitate, impreuna cu cercetarea pe termen lung, reprezinta o conditie indispensabila. Acestea includ informatii cu privire la ceea ce inseamna tranzitia verde si cea digitala pentru persoanele cu dizabilitati. Desi Eurostat furnizeaza date din sondaje pentru domenii-cheie, colectarea datelor existente nu acopera inca toate domeniile relevante si nu este intotdeauna suficient de frecventa pentru a identifica tendintele.

Comisia va consolida colectarea datelor in toate domeniile in care au fost identificate lacune , inclusiv a datelor privind persoanele care traiesc in institutii si a cercetarii privind dizabilitatiul in cadrul programului-cadru pentru cercetare si inovare al UE Orizont Europa (2021-2027), integrand o abordare intersectionala. Pe baza unei colectari mai cuprinzatoare a datelor, Comisia va consolida monitorizarea privind persoanele cu dizabilitati in contextul semestrului european.

De asemenea, Comisia:

• va elabora si va publica, in 2021, un cadru de monitorizare pentru obiectivele si actiunile prezentei strategii;
• va elabora, cel tarziu pana in 2023, noi indicatori privind dizabilitatiul, cu o foaie de parcurs clara pentru punerea in aplicare. Acestia trebuie sa includa indicatori pentru copii si situatia persoanelor cu dizabilitati in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, educatia, protectia sociala, saracia si excluziunea sociala, conditiile de viata, sanatatea, utilizarea noilor tehnologii de comunicare, sprijinind indicatorii pentru tabloul de bord social, semestrul european, obiectivele de dezvoltare durabila ale UE;
• va elabora un raport in 2024 privind prezenta strategie, evaluand progresele inregistrate in punerea sa in aplicare si, daca se considera necesar, isi va actualiza obiectivele si actiunile;
• va elabora o strategie pentru colectarea datelor, va orienta statele membre in mod corespunzator si va furniza o analiza a surselor de date existente si a indicatorilor existenti, inclusiv a datelor administrative.

10. Concluzie

Prin prezenta strategie, Comisia isi propune sa realizeze noi imbunatatiri semnificative in toate domeniile vietii persoanelor cu dizabilitati din UE si din afara acesteia. In urmatorul deceniu, prezenta strategie va sprijini atat statele membre, cat si institutiile UE in eforturile lor de a pune in aplicare CRPD. Realizarea initiativelor avute in vedere in prezenta strategie va contribui la reducerea discriminarii, a inegalitatilor si va sprijini persoanele cu dizabilitati sa se bucure pe deplin de drepturile omului, de libertatile fundamentale si de drepturile UE in conditii egale cu ceilalti, pana in 2030, pentru a le maximiza independenta, participarea si pentru a le oferi conditii de viata decente.

Obiectivele prezentei strategii trebuie sa fie realizate printr-un angajament ferm din partea statelor membre, prin promovarea unor politici si actiuni care vor crea medii accesibile, sisteme de educatie favorabile incluziunii, precum si sisteme de asistenta medicala de inalta calitate si cai eficiente pentru obtinerea de locuri de munca echitabile pentru persoanele cu dizabilitati.

Capacitarea persoanelor cu dizabilitati pentru a participa pe deplin si a contribui la tranzitia catre o economie si o societate favorabile incluziunii, verzi si digitale, precum si la democratia noastra va reafirma valorile UE consacrate in tratate. Aceasta va aduce o contributie importanta la Uniunea egalitatii si va consolida drepturile persoanelor cu dizabilitati la nivel mondial.

Comisia invita Parlamentul European si Consiliul sa colaboreze si sa serveasca drept exemplu in ceea ce priveste punerea in aplicare a CRPD atat la nivelul UE, cat si la nivel national. Comisia invita Consiliul sa adopte concluzii cu privire la prezenta strategie.

Sursa: Europa.eu