Tratamentul Homeopatic
Homeopatia este un sistem de tratament medical care trateaza boala cu un agent diluat si potentat, care la un subiect sanatos ar produce aceleasi simptome ale unei boli manifeste.
Termenul homeopatie deriva din grecescul "homeos", insemnand similar si "pathos", care inseamna boala. Principiul a fost remarcat inca de Hipocrate care a observat ca anumite plante medicinale administrate in doze mici si foarte mici, tind sa reproduca aceleasi simptome care apar atunci cand sunt aministrate in doze toxice.
Adevaratul parinte al homeopatiei este insa medical german Christian Samuel Hahnemann (1755-1843). Acesta a observat ca dozele mari dintr-un remediu bine indicat agraveaza conditia bolnavului si a inceput sa experimenteze cu cantitati din ce in ce mai mici de remedii apte sa produca vindecarea. Astfel a descoperit ca doze inalt diluate de substanta activa, potentata (scuturata de mai multe ori), sunt capabile sa produca vindecarea rapid. Luand de exemplu o picatura din tinctura mama, adaugand 99 de picaturi de diluant (apa distilata sau alcool) si scuturand-o de un anumit numar de ori, se obtine o prima potenta centesimala. Daca din aceasta dilutie potentata se ia o picatura si se aduga alte 99 picaturi de diluant, se obtine a doua dilutie centesimala. In acest mod Hahnemann a ajuns pana la a 30-a dilutie, continuand mai tarziu sa experimenteze cu dilutii mai mari care sa duca la obtinerea vindecarii.
Odata convins de proprietatile substantelor diluate si potentate, Hahnemann a inceput sa experimenteze pe sine insusi cu diferite substante, pentru a afla simptomele pe care acestea le produc, inainte de a sti care simptome pot fi eradicate.
Si-a luat astfel sarcina de a proba (proving) efectul unui mare numar de substante, intrucat pana cand aceste efecte nu erau cunoscute (simptomele) nu putea fi vorba de a le utiliza in tratamentul si vindecarea unor simptome similare la o persoana bolnava.
Hahnemann a supravegheat "pruvinguri" cu meticulozitate, pe un mare numar de subiecti sanatosi si a inregistrat simptomele conform cu descrierea exacta facuta de acestia, timp de mai multe zeci de ani. Aceste inregistrari au fost aranjate pe capitole, intr-o anumita ordine si publicate din timp in timp, constituind asa numita Materia Medica Pura.
Tot Hahnemann afirma ca la baza procesului de imbolnavire sta o tulburare a dinamicii si a energiei vitale a organismului care are initial un stadiu psihic, apoi functional si ulterior organic.
Urmasii lui Hahnemann au adaugat si continua sa adauge multe alte remedii bazate pe "pruvinguri", care au imbogatit si continua sa imbogateasca homeopatia, astfel incat cu greu s-ar putea gasi o boala sau stare morbida care sa nu-si gaseasca similitudinea in remediile descrise.
Remediile "potentate" se prezinta sub diferite forme: solutii, granule, supozitoare, globule, pudra. In conceptia homeopatica actiunea remediului se produce mai intai asupra simptomelor importante care care deranjaza cel mai mult bolnavul, apoi asupra celor mai putin importante. Conform "legilor lui Hering", vindecarea se va produce intodeauna de la interior spre exterior, de sus in jos si in ordinea inversa a aparitiei simptomelor.
De multe ori dupa administraea primei doze se poate produce o agravare trecatoare a simptomelor care indica o actiune a remediului in sensul vindecarii.
De regula ameliorarea urmeaza destul de rapid in raport cu natura si vechimea bolii, starea generala a organismului (forta vitala), varsta pacientului si puterea remediului. Homeopatia actioneaza rezonant cu constitutia pacientului. O singura doza in dilutie inalta din remediul constitutional poate actiona "acordand" sistemul asa cum nici o alta terapie nu o va putea face.
Prima consultatie homeopatica dureaza circa o ora, cautandu-se obtinerea unor informatii cat mai amanuntite, de multe ori trecute cu vederea de pacient, in scopul obtinerii unui tablou complet al pacientului si al suferintelor sale. Pe baza acestor informatii medicul repertorizeaza cazul si decide remediul cel mai potrivit starii prezente a pacientului, precum si dilutia necesara. Exista astazi programe computerizate care usureaza munca medicului in cautarea remediului potrivit pe baza repertorizarii simptomelor individuale caracteristice.
Homeopatia si-a castigat o reputatie binemeritata in lumea de azi a medicinei alternative fiind una din cele mai cautate si sigure metode de tratament. Exista mai multe teorii care incearca sa explice actiunea remediului.
Avantajele tratamentului homeopathic constau in lipsa de toxicitate si efecte secundare, nu creaza dependenta, iar costurile sunt reduse.
Opinii care sustin homeopatia
Homeopatia este o ramura a medicinei care se ocupa cu tratamentul bolilor prin stimularea capacitatii de vindecare a organismului precum si cu prevenirea aparitiei afectiunilor la cei predispusi. Homeopatia abordeaza omul ca intreg, incercand sa trateze tinand cont de acest intreg si de evolutia sa dinamica. Vindecarea este conceputa in homeopatie ca o restaurare rapida, blanda si permanenta a sanatatii prin anihilarea bolii in toata extinderea sa. Esenta homeopatiei este principiul similitudinii. Acest principiu poate fi sintetizat in formula similia similibus curantur. El a fost cunoscut inca de pe vremea lui Hipocrate. Similitudinea consta in faptul ca totalitatea simptomelor si semnelor de boala prezente la un pacient pot fi vindecate de o substanta capabila sa produca simptome similare unei persoane sanatoase. Doar principiul similitudinii este cel care caracterizeaza aceasta modalitate terapeutica, diferentiind-o de alte metode.
Tratamentul homeopatic poate fi aplicat la tratarea unei mari varietati de boli: boli ale pielii, micoze, psoriazis, vitiligo, alergii, astm, infectii repetate, astenie, surmenaj, boli datorate stress-ului, manifestari psihice ca frica, iritabilitatea, etc., tulburari sexuale, probleme digestive, diaree, constipatie, migrene, ameteli, nevralgii, probleme dupa traumatisme, dureri articulare, probleme aparute in timpul sarcinii, lauziei si alaptarii, probleme datorate aparitiei dintilor la sugari si multe altele.
In prezent homeopatia are o larga raspandire pe plan mondial si este practicata in cadru legal, organizat in mod oficial, de catre medici cu drept de practica, in 17 tari si in mod curent in peste 80 de tari iar in Romania este recunoscuta de Ministerul Sanatatii si practicata oficial numai de medici cu pregatire postuniversitara de specialitate.
Opinii care resping homeopatia
Nici observatiile, nici fundamentarea nu indeplinesc conditiile minime pentru a fi considerate stiintifice. Asa-numitele experimente patogenetice (provinguri) facute de homeopati nu au nicio legatura cu afectiunile care ar trebui tratate, se realizeaza cu o alta dilutie, si sunt oricum extrem de subiective. Testele stiintifice (folosind metoda dublului orb, binecunoscuta pentru probitatea ei) au aratat ca tratamentele homeopatice au acelasi efect cu placebo.
Doctrina homeopata - legea similitudinii - recomanda un remediu care, ca substanta administrata in doza subponderala unui subiect sanatos, ar produce un set similar de simptome cu cele care se regasesc la pacientul bolnav. Acest remediu este administrat uzual intr-o concentratie extrem de scazuta, preparata printr-o procedura numita potentare, care se presupune ca ar imprima dilutiei mai multa putere terapeutica.
Pentru acest "proces" nu exista o explicatie satisfacatoare, fiind doar o ramasita pseudostiintifica din epoca alchimiei, cand notiunile de germeni sau molecule nu erau cunoscute sau intelese. Descoperirile ulterioare teoriei lui Hahnemann, cum ar fi dimensiunea atomilor (Loschmidt, 1865) sau sinteza ureei (Friedrich Wöhler, 1828) au adus lamuriri mai clare.
O solutie atat de diluata cum e o doza homeopatica, nu mai contine nici macar o molecula din substanta initiala dincolo de dilutia 11 centesimala, deci nu mai poate avea efecte terapeutice. Actualmente proponentii homeopatiei au emis ipoteza existentei unei "memorii" a apei, desi nici acest fenomen nu se bucura nici de suport teoretic, nici de confirmare practica.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a publicat un document prin care declara ca nu sustine homeopatia in tratarea urmatoarelor boli: HIV, TBC, malaria, gripa si diareea la copiii mici.
Remedii homeopate
Remediile homeopate sunt substante diluate si dinamizate prescrise dupa legea similitudinii in doze de obicei infinitezimale. Farmacopeea franceza defineste medicamentele homeopate ca preparate obtinute prin metoda dilutiilor succesive. Dintre formele cele mai des intâlnite sunt:
- Tincturile primare
- Solutiile
- Solutiile oftalmice
- Solutiile injectabile
- Unguentele
- Supozitoarele
- Trituratiile
- Tabletele
- Globulele
Tincturile primare se definesc ca preparate lichide extractive rezultate din amestecarea sucului proaspat presat din plante cu alcool sau prin extractie din plante, parti de plante proaspete sau uscate.
Solutiile sunt preparate obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in solventi adecvati. In functie de solventul utilizat la preparare pot fi apoase sau hidroalcoolice.
Sursa: RoMedic
Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.