Primii bebelusi artificiali modificati geneticInformatia potrivit careia o echipa de cercetatori din New Jersey a reusit sa creeze, in premiera, primii bebelusi artificiali modificati genetic, a determinat un val de controverse medicale si etice. Aparuta in presa britanica, stirea a socat opinia publica, desi in cercuri restranse experimentul era cunoscut de la sfarsitul anilor 90.

La inceputul acestei saptamani, cercetatorii de la Institutul pentru Medicina Reproducatoare si Stiinta (New Jersey) au publicat o lucrare despre posibilele consecinte genetice ale modificarii genetice umane, in cazul a 30 de bebelusi. Cu toate ca primul bebelus cu ADN-ul modificat s-a nascut in 1997, controversata procedura a fost tainuita pana in 2001, cand a facut subiectul unor stiri de larg interes la CNN si BBC.

Concret, cercetatorii au folosit gene de la trei persoane, mama, tatal copilului, dar si de la o a doua femeie, pentru a ajuta cateva femei, cu probleme de fertilitate, sa aiba un copil. Profesorul Jacques Cohen, seful echipei de pionieri, a atribuit infertilitatea defectelor in structura celulara a ovulelor. In consecinta, pentru a remedia problema, profesorul a colectat ovule de la o femeie sanatoasa, pe care le-a implantat in ovulele femeii infertile.

Intrucat mitocondriile contin material genetic, cei 30 de copii nascuti in urma acestui procedeu s-au nascut cu gene apartinand tuturor celor trei "parinti".

Desi primul copil nascut in urma acestui procedeu a devenit subiectul unei lucrari aparuta in 1997, o analiza a consecintelor genetice asupra a doi dintre cei 30 de copii nascuti in 2001 a aparut abia in luna martie a acestui an, in jurnalul Reproducerea Umana.

Consecintele etice si biologice modificarii genetice umane

Desi consecintele au putut fi doar speculate sau presupuse, deoarece este inca prea devreme, subiectul este unul foarte aprins in comunitatea stiintifica, mai ales prin prisma efectelor biologice si etice.

O privire atenta asupra influentei doar a consumului de alimente modificate genetic dezvaluie o incidenta crescuta pentru boli, precum imbatranire prematura, dezechilibre ale sistemului imunitar, probleme ale reproducerii, deteriorarea treptata a organelor si cancer. In cazul in care acestea sunt efectele asupra parintilor, nu se stie deocamdata care vor fi efectele asupra copiilor rezultati.

In plus, putinele informatii care se cunosc au aratat ca un copil de 18 luni, nascut in urma acestei proceduri, a fost diagnosticat cu autism si ca incidenta anomaliilor cromozomiale este mult mai ridicata decat media, in cazul acestor copii.

Din punct de vedere etic, alterarea materialului genetic, in speta manipularea a ceea ce inseamna esenta speciei umane, este un procedeu evitat de cei mai multi oameni de stiinta. Pe de o parte, credinta ca trupul uman este o masina si poate fi modificata astfel incat celelalte componente sa nu fie afectate are riscurile ei. "Cercetatorii cred ca organismul uman este alcatuit din piese de Lego, in care piesele de ADN pot fi adaugate sau scoase dupa plac, fara a afecta celelalte parti ale sistemului. In realitate, genomul uman este mai degraba un ecosistem si toate partile sale relationeaza intre ele si sunt in echilibru", a declarat profesorul Sheldon Krimsky, presedintele Consiliului pentru Genetica Responsabila.

Pe de alta parte, procedura deschide calea catre convingerea ca astfel devine posibila crearea unei rase de oameni cu trasaturi speciale (precum putere fizica sau inteligenta mai mare). Iar acest lucru este considerat, de cei mai multi, o joaca extrem de periculoasa de-a Dumnezeu.

Sursa: SemneleTimpului

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .