Salamandrele au o capacitate cu adevarat speciala: daca li se taie picioarele, acestea vor creste automat la loc. Din pacate, salamandrele sunt printre putinele animale care au aceasta capacitate, iar oamenii de stiinta sunt sunt foarte interesati in a descifra mecanismul de regenerare al membrelor amputate. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Desigur, ei spera ca, in viitor, sa poata regenera membrele amputate si in cazul oamenilor.
Cheia mecanismului de regenerare a membrelor salamandrei sta intr-un complex de celule cunoscut sub numele de "blastema". Aceasta este o colectie de celule stem nediferentiate, capabile de a creste un organ intreg. Ea se regaseste si in stadiile initiale ale dezvoltarii oricarui embrion.
Blastema este cumva asemanatoare cu mai cunoscutul meristem, o colectie de celule stem ce se gaseste in varful ramurilor de plante, si care determina cresterea ulterioara a unei noi ramuri. Diferenta esentiala intre meristem si blastema este ca meristemul plantelor este prezent in mod normal in plantele adulte, pe cand blastema este prezenta numai in embrion si in anumite locuri speciale ale animalelor adulte, ca pielea care se regenereaza. Desigur, cu exceptia catorva animale, ca salamandra, unde blastema poate conduce la regenerarea unui intreg membru.
In cazul salamandrelor, organismul lor este in stare sa construiasca o noua blastema chiar in organismul adult. Astfel, o parte din celulele din regiunea afectata de amputare sunt retransformate de organism in celule stem, creand o blastema, si apoi transformate la loc in celule adulte, odata ce membrul amputat creste. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o noua proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Ei spera ca intelegerea mecanismului de regenerare va putea ghida viitoarele cercetatori in cazul oamenilor. Rezultatele cercetatorilor au fost publicate in prestigioasa revista Science.
Noua proteina investigata se numeste nAG, si ea este secretata de celulele nervoase si de celulele din piele. Pentru a demonstra importanta proteinei nAG, cercetatorii au avariat celulele nervoase, in asa fel incat ele nu mai erau capabile de a produce proteina nAG. Apoi insa, au indus artificial procese aditionale in celulele invecinate, in asa fel incat aceste celule au produs artificial proteina nAG. Rezultatul acestei experiente a fost ca membrul amputat al salamandrei a crescut la loc, cu toate ca celulele nervoase ce produceau proteina nAG erau avariate.
Dr Anoop Kumar si colegii lui de la University College London cred ca aceste rezultate incurajeaza cercetarile de regenerare a membrelor amputate in cazul mamiferelor. Dr David Stocum de la Universitatea Purdue (Statele Unite), crede ca aceste cercetari pot ajuta la intelgerea faptului de ce mamiferele au o capacitate mult mai mica de regenerare a organelor pierdute. O intelegere mai clara a mecanismelor de formare a blastemei si de regenerare a membrului amputat poate ajuta medicii sa recreeze artificial aceste blasteme si in alte parti ale corpului uman, care nu se regenereaza in mod obisnuit. "Cat de repede se va intampla aceasta, nu putem spune, dar descoperirea acestei noi proteine nAG este un pas important", adauga dr. Stocum.
Sursa: News in Science
Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.
